Ştefan îşi susţine astăzi teza în Pitar Moş, la Facultatea de Litere, la Bucureşti. Abia aştept. Este o teză excelentă şi abia aştept să o văd publicată, cu ediţia de text atît de profesionist realizată.

Titlul tezei este Testamentul lui Solomon, o reconstrucţie a imaginarului.

Structura tezei urmăreşte punctele de tensiune din argumentaţie: după un prolegomenon extins, în primul capitol, Templul între locativ şi utopic, este discutată problema locaţiei spaţiale a Templului atît din perspectivă filozofică cît şi din perspectiva strict exegetică, filologică. Capitolul următor, Centralitatea Templului în Testamentul lui Solomon,  analizează dezbaterile ştiinţifice referitoare la identitatea lucrătorilor la Templu şi se realizează o adevărată taxonomie a tipurilor de demoni-lucrători, cu scurte monografii şi analize de detaliu, filologice şi teologice în dreptul fiecăruia. În capitolul al treilea, Templul Descentrat, este analizată nu numai tipologia demonică în detaliu, cu enumerări şi descrieri, cu analize în lumina textelor contemporane paralele, dar şi cu aplicaţii la textele canonice. Capitolul al patrulea, Mesajul din Urmă, analizează ultima parte a textului, neglijată de exegezele anterioare, precum şi implicaţiile ideologice ale modului în care se este interpretată istoria lui Solomon ca istorie a unui exorcist căzut.

Autorul studiului preferă să renunţe la abordarea tradiţională, care a dat mai multă atenţie tematicii demonice, reprezentată de MacCown, primul editor al textului şi de P. Busch, autorul unui comentariu pe text. Optînd pentru o lectură holistică şi renunţînd la prejudecata că universul demonic veterotestamentar este haotic, doctorandul analizează concluziile lui Torijano şi Frankfurter, care încearcă să demonstreze că această lume cunoaşte o minimă formă de organizare. Teza lui Klutz, care aşează greutatea analizei pe ultima parte a tratatului aduce în studiul domnului Colceriu echilibrul unei analize din mai multe perspective diferite şi pe toate secvenţele textului.

Pornind de la aceste monografii, domnul Colceriu propune o nouă grilă hermenutică de interpretare, realizînd o mutaţie dinspre lumea demonică spre Templu. În felul acesta se realizează  lectură unitară a întregului pseudoepigraf. Intuiţia ştiinţifică a candidatului este admirabilă, pentru că, din cîte se pare, această cheie de lectură rezolvă mai multe probleme pe care studiile anterioare le lăsau în suspensie.