„Muzica Bibliei”? Suzzane Haik Vantoura

Oare cum se interpretau psalmii, textele biblice? Aşa? Oare de ce sînt un pic sceptic?
Iată opera de o viaţă a Suzzanei Haik Vantoura, încercarea de a recupera muzica evreiască din urmă cu 3000 de ani.

This is Suzanne Haïk-Vantoura’s restitution of the Priestly or Aaronic Blessing (Numbers 6:22-27), as performed by the San Antonio Vocal Arts Ensemble aka SAVAE (http://www.savae.org) on their CD, ANCIENT ECHOES. This video includes both tracks (the original and the reprise) as performed by SAVAE.

This slideshow includes the consonantal Hebrew Masoretic Text and modified versions of the transliteration and translation provided by Lev Software. The vocal and instrumental arrangements and harmonies are SAVAE’s, but the ancient melodic line and modality were inferred by SHV from the Masoretic Text (Letteris Edition).

Here the melodic ornaments are slightly altered by SAVAE on two or three words, to reflect (so they tell me) what the Babylonian Talmud tells us about certain virtuoso vocal techniques that were creeping into late Second Temple practice.

This slideshow of Psalms 24 includes the consonantal Hebrew Masoretic Text and modified versions of the transliteration and translation provided by Lev Software. The arrangement for modern instruments and the vocal harmonies are of course SHV’s, but the ancient melodic line, modality and choral alternation were inferred by her from the Masoretic Text (Letteris Edition).

This Psalm is one of the most grandiose in the Psalter, beginning in „harmonic minor” and then augmenting the 4th degree of the mode until the last two clauses (during which the 4th degree becomes natural again). Here the arrangement is taken from SHV’s original 1976 recording (now out of print). SHOFAR’s demo recording is in some ways even more intense.

Shofar, un grup înfiinţat şi condus de Javier Megia Calderon încearcă să promoveze descoperirile lui Suzanne Haïk-Vantoura.
Vezi şi

http://www.rakkav.com/biblemusic
http://www.savae.org,
http://www.estherlamandier.com.

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Lauta, Muzica. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la „Muzica Bibliei”? Suzzane Haik Vantoura

  1. Muzica traditionala klezmer este una dintre cele mai bine pastrate de-a lungul secolelor. Cu toate acestea, nu cred ca asa suna Psalmul 24 si nici cantarea din Numeri. Din cate am inteles din aceasta prezentare, cercetatoarea a „descifrat” partitura din semnele biblice, e imposibil deci sa nu fie prezenta influenta atator secole de armonie contrapunctica in aceasta „descifrare”. Sunt pasaje in filmuletele de mai sus care mie imi suna a Monteverdi curat.
    Cred ca s-a pastrat melodia, sau parte din modurile in care se canta pe vremea aceea, insa mi-e greu sa cred ca exista o asemenea evolutie armonica.
    Se stie ca cele mai vechi instrumente sunt aulos.ul (stramosul flautului si al instrumentelor de suflat de lemn) si lira (stramosul harpei), care se presupune ca ar fi fost si instrumentul lui David. Aceasta lira putea avea un numar de 4, 7 sau 10 corzi. Or, cu un astfel de „arsenal”, posibilitatile sonore armonice erau limitate.
    Nu spun ca muzica de mai sus suna rau, dimpotriva chiar. Dar nu cred ca s-a pastrat intacta 3000 de ani.

    • Marius David zice:

      da, prima dată am privit foarte optimist şi eu… dar apoi… nici eu nu cred că aşa se cînta acum 3000 de ani.
      asta comentam şi eu cu Natalia, acel tip de armonii polifonice sînt imposibil de imaginat, după părerea mea, pe vremea lui David. Şi dacă realizau polifonie, nu cred că după acest tipar.
      Doamna respectivă a fsot influenţată aşa cum sîntemnoi înfluenţaţi cînd citim Biblia de presupoziţiile pe care nu le putem conştientiza. Citim Biblia cu ochelari ÎNTOTDEAUNA. Niciodată nu sîntem perfect obiectivi. Niciodată nu sîntem obiectivi. Nicio lectură de fapt nu se face la rece, tabula rasa.
      La fel este şi în imaginarea muzicii.

      Ca flautistă… îmi poţi spune despre caval-kavalul bibilc? Ce ştim? Este asemănător celui turcesc, celui românesc, tilincii? Sigur aţi studiat asta.
      Mă interesează foarte mult.
      tocmai am luat un blockflote alto. unul foarte ieftin şi reuşit, incredibil de reuşit. Este acordat aproape perfect cu flautul Neriei (se fapt ea îl acordează din lungime după acest recorder.. ) dar sună foarte bine împreună.
      Despre aulos?

      • Mi-ai dat subiecte pentru mai multe teze de doctorat, si am deja una la care lucrez :). Glumesc.
        Nu pot sa suport blockflote, iertata sa-mi fie indrazneala, chiar daca sunt flautista. Prefer fluierul ciobanesc. Sunetul emis de blockflote imi deranjeaza profund auzul, aproape niciodata nu e acordat, nu are nici o posibilitate de culoare a sunetului etc.
        Despre cavalul biblic marturisesc ca nu stiu mai nimic. (Promit sa cercetez.) In sistemul nostru de invatamanant, la conservator, in loc sa studiem discipline ca „istoria instrumentului”, se studiaza „metodologia predarii instrumentelor de suflat”, dupa niste cursuri de pe vremea lui Stalin, invechite, complet depasite. Ceea ce creeaza generatii intregi de muzicieni ignoranti. Dar despre asta alta data…
        Aulos.ul este revendicat ca stramos si de catre oboisti, se presupune ca cele doua tuburi care il alcatuiau aveau la ambusura un fel de ancie dubla ca cea a oboiului, sunetul insa era de flaut. Am niste articole foarte interesante despre aulos (in limba franceza), ti le pot trimite oricand.
        Off topic: ma bucur nespus ca fiica voastra e flautista. Daca are nevoie de ceva (partituri, inregistrari, etc) nu ezitati sa imi spuneti.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.