Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Este in formatul articolelor din „Întoarcerea din oglindă”. Se preconizează o nouă carte care să conţină acest articol?
da
Profunde gânduri. Mari adevăruri! Păcat că oamenii nu mai vor să vadă şi nici să audă nimic din ceea ce le demască superficialitatea şi greşelile.
Numai Dumnezeu va putea să schimbe ceva în lumea aceasta!
Felicitări! Această „lamentaţie – manifest ar trebui citită de cât mai mulţi oameni!
Chiar pe prima pagină, ai un dezacord în ultimele două rânduri: „acolo de unde LIPSESC şi întunericul…, dar şi aerul…”
„…să facă cut and paste” – Pentru evitarea cacofoniei, se poate alege infinitivul: fără a face cut and paste.
draga Alex, sper sa ajunga la cine trebuie, nu la mulţi, la cine trebuie. Unii vor dispreţui aceste lucruri. Să n-ai televizor azi? SA nu-ţi laşi copiii la internet?
Unii vor lua seama…
Alţii vor lua şi măsuri…
Mulţumesc, A.Dama, ca întotdeauna …. pe fază.
Dacă mai vezi ceva, spune-mi, te rog. Mi s-a cerut textul pentru o revista cu vreo 5000 de exemplare.
Felicitari:). Foarte frumos a iesit totul adunat, sper ca l-ati publicat si ca a avut succes.
Eu consider ca solutiile trebuie sa fie la fel de profunde ca si problema in sine. Oricum cine a avut urechi de auzit a auzit. Partea proasta este ca cei ce aud ceea ce aveti dumneavoastra de spus stiu deja aceste lucruri…cum faceti ca si cei ce nu pot auzi sa inteleaga? Biserica a avut solutie la aceasta problbema..frica. Dar daca pana la un moment dat a functionat frica de iad, frica de Dumnezeu, frica de preot…ca si in cazul unui antibibiotic folosit in exces si-au pierdut din eficienta aceste solutii, trebuie inventate altele. Si recunos s-au inventat: frica de SIda (pentru evitarea contactelor sexuale cu necunoscuti si inainte de casatorie), fica de cancer (pentru evitarea limentelor fast-food si a mancarii nesanatoase), tot frica de cancer( pentru evitarea vorbitului in exces la telefon)..etc. Dar asta nu schimba nimic din esenta..trebuie altceva ca sa ajungi la sufletul omului si sa il salvezi cu adevarat..si nu frica este solutia.
da, am încercat în dreptul fiecărui punct să inserez și o soluție