Strigăt de ajutor din partea lui Y

Dragii prieteni. Astăzi, la ora 4.50 A.M. am primit un comentariu care mi-a împovărat inima toată ziua. A sosit în timpul nopţii. L-am văzut dimineaţă. Am contactat-o pe cea care scrie pe privat şi mi-a răspuns. Mi-a dat acordul, la fel ca într-un alt caz, să fac public comentariul dînsei. Am mai trecut cu bine şi prin această situaţie şi cred că vom putea să ajutăm şi în acest caz, dar…

V-aş ruga să respectaţi următoarele rugăminţi. Sînt rugăminţile mele personale pentru comentariile din dreptul acestei postări şi vă asigur că voi modera fără milă, din pricina faptului că subiectul este extrem de sensibil şi avem de-a face cu sufletul cuiva care se expune în disperare.

Aşadar, rugăminţile mele şi cîteva precizări:

1. Vă rog să vă abţineţi de la condamnare şi verdicte emise cu uşurinţa celui care se simte neprihănit prin sine.

2. Vă rog să vă abţineţi de la recomandări uşuratice şi de la soluţii facile, neîncercate pe propria piele. Este fariseism curat să punem poveri pe umerii altora, poveri pe care noi nu le-am ridicat cu un deget.

3. Vă rog să evitaţi limbajul forestier, lozincăraia şi bombardamentele cu versetele biblice. Versetarismul şi mitraliera de referinţe nu ţin loc de cugetare.

4. V-aş ruga să vă arătaţi compasiunea şi mila creştină pentru cineva care este căzut între tîlharii nevăzuţi în felul în care Cristos şi-ar arăta astăzi mila faţă de astfel de persoane. Rog prudenţă maximă şi bună şi îndelungă cumpănire a vorbelor.

5. Vă rog să vă alăturaţi mîine, Vineri, într-o zi de post pentru Y. Poate că rugăciunile ajută mai mult. Să devenim nu numai o comunitate de dialoganzi, ci şi o comunitate de rugăciune.

6. În dreptul acestei postări, dacă este cineva care a trecut printr-o istorie asemănătoare, şi doreşte să îşi schimbe identitatea electronică în scopul protejării identităţii, voi permite acest lucru.

7. În cazul în care putem identifica pe cineva care o poate ajuta cel mai bine pe Y., după o discuţie pe privat, vă voi pune în legătură pe privat, în condiţii pe care le vom stabili împreună.

8. Nu voi permite încăierarea între noi. În cazul în care ne apucăm să discutăm în contradictoriu în mod inutil, voi şterge comentariile cu hărnicie, cum am mai facut.

9. La momentul oportun şi cînd vor fi semne, ca şi în cazul Rebecăi, că ne apropiem de o concluzie, voi opri comentariile.

10. Sper să fim de ajutor, nu pricină de poticnire şi mai mare. Sper să reacţionăm matur, ca o comunitate creştină care am găsit soluţia, precum leproşii, care nu-şi uită propriile răni.

Iată comentariul:

Buna.Sunt intr-o stare de depresie destul de puternica. Si singura metoda pe care o vadeu (de a trece peste aceasta stare) este sinuciderea. Am mai avut tentative destule. 2 au fost grave. Dar am fost salvata, lucru pe care nu mi l-am dorit.

Nu sunt nici urata, nici obeza, nici bolnava, nici nimic.. Sunt doar lesbiana.
Am avut o relatie de zece luni acum 4 ani cred. Fata m-a parasit pentru ca s-a indragostit de un baiat. Am suferit, am luat pastile, am fost salvata. m-am gandit dupa sa trec peste pentru ca mai sunt fete si viata e frumoasa si poate merita sa mai incerc. Am trecut peste in cam 2 ani. In acei 2 ani am incercat tot ce e posibil, am vrut sa invat, sa explorez tot ce nu am explorat pana atunci. Am reusit. Am avut si relatii, destul de multe, de cate o saptamana, 2,3.. Tot o cautam pe cea care m-ar putea face fericita si pe care sa o iubesc nebuneste.Exact atunci cand mi-am pierdut orice speranta, am cunoscut o fata mai mica decat mine cu 4 ani jumate.Am reusit sa ma indragostesc de ea asa cum mi-am dorit. Ea era la fel de atrasa de mine si ma iubea la fel de mult si cred eu ca inca ma mai iubeste.Ne potriveam de minune.Ne-am facut mii de planuri.Eram mai mult decat fericite. Dar a trebuit sa plec dupa jumatate de an din tara pentru cam 2 luni. Am tinut legatura si ma astepta cu nerabdare sa vin inapoi. Am venit, am trecut de zilele adaptarii si am vazut-o un pic schimbata. Nu am inteles, si asa au inceput certurile. Am vrut sa ma despart de ea, dar ea nu a vrut si m-a implorat sa nu o fac asa ca am cedat. Dar, mi s-a confesat in scurt timp ca m-a inselat cu 3 persoane. O fata si 2 baieti. Cu ultimul avea o relatie in paralel cu cea cu mine. Din cate mi-a explicat ne iubea pe amandoi la fel. Dar a preferat sa renunte la mine, pentru ca pe mine nu ma poate prezenta acasa la parinti sau cu mine nu poate avea copii si familie. Eu oricum eram dezamagita si evident am vrut si eu sa ma despart de ea. Dar dupa vreo 2 saptamani, fetita ma suna. Ma intreaba daca poate sa vina la mine. A venit. M-a intrebat daca o pot lua inapoi. Mi-a zis ca nu poate fara mine, bla bla. Eu am cedat, desi nu trebuia dar asa mi-e firea(zodie de aer cu ascendent in aer = eu). Am reluat relatia cu ea. A fost bine o saptamana. Dupa o saptamana a devenit rece.Nu am inteles nimic. Asa ca am intrebat-o si a zis ca nu e nimic. A trebuit sa insist ca sa aflu ca s-a culcat cu tipul pe care il alesese ea cand ne-am despartit.In acel moment am dat-o afara.Dar ma implora sa o iert.Desi nu era sigura ca ar vrea relatia cu mine care nu ii oferea acea familie de care ar avea nevoie in viitor.In fine, i-am zis ca poate sa fie cu mine doar daca nu se mai vede cu tipul respectiv deloc.Asa ca am continuat. A trecut o saptamana. A fost bine, dar i-am cam scos ochii pentru de la acel act sexual i se paruse ca ar fi ramas insarcinata, dar din fericire testul a fost negativ.Si, deci, dupa o saptamana, imi spune ca sta acasa ca are de invatat. Am zis ok, dar am sunat-o si nu mi-a raspuns. Asa ca am sunat-o acasa. Mama ei mi-a zis ca e in Ikea cu acel tip. Am ramas masca.M-a sunat ea cand era in lift spre casa.Stiti ce mi-a zis? Ca a fost la tata si nu putea vrobi. Am ras si i-am zis ca am vorbit cu mama ei. Mi-a zis ca m-a mintit pt ca sa nu ma despart de ea. Dar ca nu a facut nimic cu tipul, doar au iesit. Nu mi-a pasat. I-am zis si eu ceva: ca i-am citit mesajele din telefon mai demult si ca am fost si eu cu cineva in acea saptamana.I-am spus ca nu mai vreau nimic. Si ea mi-a zis ca ma uraste pentru ca i-am umblat in telefon si pt ca am mintit-o in legatura cu tipa aceea.Au trecut cateva zile.Eu nu mai rezistam fara ea, asa ca i-am propus sa ramanem macar prietene si s-a bucurat. Am vorbit mai mult pe messenger. Mi-a spus ca a reluat relatia cu acel tip, dar ca nu simte nimic pentru el. Si nu-l mai suporta. Cam peste 2 saptamani,m-a rugat sa o ajut sa cumpere un cadou pentru o prietena. Am fost de acord sa ies cu ea ca prietene. Am cautat, nu am gasit nimic. Apoi mi-a propus sa mergem la ea sa isi lase rucsacul greu. Am mers la ea si s-a dus sa schimbe lasandu-ma pe mine in sufragerie. In timp ce eu am inceput sa ii zdranganesc chitara, a venit la mine, mi-a luat chitara din maini si s-a ajezat la mine in brate. A inceput sa ma sarute. Eu m-am ferit la inceput, dar dupa am cedat. In timp ce ne sarutam m-a intrebat : asta nu inseamna nimic nu? Eu am zis ca nu. Am ajuns in pat unde am facut dragoste. Am ramas la ea in noaptea aceea. Apoi a doua zi am mers s cautam cadoul. Am gasit. I-am propus ca dupa serbarea tipei la care trebuia sa mearga, sa mearga cu mine in club. A acceptat. Am mers in club si acolo aceeasi poveste. Am continuat sa ne sarutam si sa ne purtam ca un cuplu. Dupa ce am plecat din club, a vrut sa mergem la mine. Am mers la mine. A fost frumos. Dimineata cand ne-am trezit mi-a spus ca nu stie ce sa ii spuna tipului. Eu i-am zis sa nu ii spuna nimic, ca nu a fost decat o mica aventura intre noi. Ea mi-a zis ca nu e adevarat, ca :”Tu stii ca nu e asa, stii ca suntem impreuna” Eu am ramas masca iar. Ma gandeam ca fetita se joaca prea mult cu mine. Dar i-am zis bine. Iar eu ma gandeam ca poate de data asta o sa fie bine. Nu i-a zis nimic tipului cam o saptamana. Apoi el s-a prins si s-a tot rugat de ea sa se intoarca la el. Ea nu mai voia decat sa fie cu mine. Nu se vedea deloc cu el. Am fost impreuna destul de mult dupa asta.Timp in care mi-a zis ca stie sigur ca eu sunt perechea ei si ca ma iubeste doar si doar pe mine.Si ca nu considera in sinea ei ca m-a inselat vreodata. Conceptia ei despre a insela era diferita de a mea.Ea spunea ca atata timp cat ma iubeste, raspunzandu-mi la sentimente, considera ca nu insala.Mi-am zis : o iubesc, o plac si o accept asa cum eu, cu toate conceptiile ei.Am continuat. Desi mi-a zis ca s-a sarutat cu un coleg dar nu stie de ce a facut asta, ca de fapt a simtit ca si cum ar fi inghitit nisip.Am acceptat si asta, era nimic pe langa ce facuse inainte.Au trecut cam 2 luni. Totul era bine si frumos. Dar a trebuit sa plec din tara pentru 2 saptamani. Am venit inapoi. Mi-a zis ca vrea sa ramanem prietene, pentru nu vrea sa mai fie cu o fata. Iarasi problema cu viitorul, familia, copiii, parintii.Iar eu m-am gandit ca de ce s-o las sa-si bata joc iar, asa ca am inceput eu. I-am zis ca nu sunt pregatita sa ma despart de ea si ca nici ea nu e, asa ca sa nu ne grabim.A zis ok.Am mai continuat un pic.Apoi m-am intalnit pentru prima oara dupa 4 ani cu prima mea prietena.Prietena mea actuala devenise geloasa.Ma tot intreba daca o mai iubesc. Eu ii tot ziceam ca da, dar nu asa ca la inceput. Si intr-o zi imi spune ca nu mai vrea sa fie cu mine, ca sa ma gandesc si eu ca nici eu nu vreau de fapt sa fiu cu ea. Eu i-am zis ca nu e adevarat. Ca nu am cum sa o iubesc la aceeasi intensitate dupa tot ce s-a intamplat, atata timp cat nu face niciun efort sa remedieze situatia si relatia. In fine, ne-am despartit si i-am zis ca nu mai vreau sa o vad niciodata. Dupa cateva zile am aflat ca avea un nou prieten. Acel coleg cu care se sarutase de simtise ca inghitise nisip. Voia sa o ia de la capat curata. Si asta era modalitatea ei. Eu eram deja stoarsa, nu mai aveam niciun motiv pentru care sa mai traiesc asaca in seara in care am aflat am sunat-o si i-am zis ce am aflat. Si i-am zis ca : stii ca o sa te intorci la mine peste 2 saptamani si ca nu simti mare lucru pentru el. Mi-a zis ca nu e adevarat. Intre timp ii suna celalalt telefon si vorbea si cu mine si cu tipul in paralel. Si la un moment dat spune : Auzi, X, stii ce spune Y(eu)? Ca eu nu te iubesc pe tine, si ca de fapt o iubesc pe ea. Am ramas masca. Am inceput sa plang. I-am inchis telefonul. M-a sunat imediat dandu-si seama ce prostie a spus. Eu nu i-am raspuns. Stiti ce am facut eu?
Am luat toate pastilele pe care le aveam acasa. Cred ca erau vreo 70: antibiotice, paracetamol, calmante, etc. le-am luat pe toate. Mi-am anuntat si sefa ca nu mai vin la serviciu pentru ca am sa mor. Stiam ca nu stie unde locuiesc asa ca nu mi-am facut griji ca are cine sa ma salveze. Asteptam sa mor. Ma tot suna ea. Eu i-am raspuns in final. Simtea ceva. Probabil avem o legatura speciala. M-a intrebat ce fac si ca sa o iert pentru ce a zis. Ca nu e adevarat. Ca ma iubeste mult. I-am zis ca e tarziu ca eu am luat pastile si au trecut ceva ore si nu mai am ce sa fac si i-am inchis. A venit la mine. Nu m-am asteptat. A venit cu un prieten cu masina. Plangea si ma implora sa merg la spital. Intre timp eu am inceput sa am dureri cumplite. M-a intrebat : Chiar asa de mult ma iubesti incat ai fost in stare sa faci asta? I-am zis ca da. Ma tot ruga sa merg la spital. I-am zis sa nu se mai apropie ca altfel imi bag un cutit in gat.Ea a zis ca isi taie venele daca nu ma duc la spital. Apoi m-a intrebat daca mai vreau sa fiu cu ea asa murdara cum e.I-am zis ca niciodata. Ca doar vreau sa ma lase in pace sa mor.Pana la urma am ajuns la spital, eram ft slabita. Am stat acolo pana m-am facut bine. Am venit acasa. A ramas la mine. I-am zis ca nu vreau sa fiu cu ea, ca oricum o sa mor, fara sa stie ea.S-a despartit de baiat si de atunci am fost impreuna inca o luna jumate, pana am cazut iar intr-o depresie.Acel baiat de care se despartise ea pentru mine ultima oara mi-a lasat mesaj ca vrea sa vorbeasca cu mine. Am vorbit si nu mi-a zis nimic clar, dar mi-a spus sa imi pun ochelari daca nu vad bine. Din asta am inteles ca ea ar fi cu el pe ascuns. I-am zis ei si a zis ca nu e adevarat. Am fost cam paranoica ce-i drept. Tipul era doar suparat ca ea s-a intors la mine. Dar eu voiam iar sa mor. Ea imi tot zicea ca s-a saturat de sinucideri si depresii. Eu am intrebat-o de ce e cu mine si mi-a raspuns ca nu stie. Am ramas masca.In acea seara mi-a zis pe messenger ca nu mai vrea sa fie cu mine. Ca s-a saturat de depresii si sinucideri. Ca s-a saturat sa ii frica de mine.In fine i-am zis ca pot sa fiu si altfel ca ar putea sa ma ajute, nu sa renunte.A zis ca s-a gandit la lucrurile bune si la cele rele pe care le fac si ca ma iubeste dar nu mai poate.Asta mi-a zis ieri de fapt.Si uite asa am lasat-o in pace. Azi am vorbit sec cu ea pe messenger.Si eu ma chinui de ieri pana azi sa gasesc o metoda sigura de sinucidere.Nu mai suport.E prea dureros cand ma gandesc cat si-a batut joc de mine. Si fiind si lesbiana, eu nu am nicio sansa sa fiu vreodata fericita intr-o relatie cu o fata. Am incercat sa fiu si cu baieti. Mi-am zis: nu, nu sunt lesbiana.nu. Dar, nu simteam nimic, absolut, niciodata.Concluzia era mereu: sunt si punct. Nu mai am incredere in nimeni, nu ma mai entuziasmeaza nimic, nu mai vreau sa traiesc, m-am saturat de mocirla asta si vreau sa mor.Multi dintre voi o sa spuneti ca daca am mai trecut o data prin asta acum cativa ani, o sa pot si acum. Da, o sa pot, dar nu vreau.Nu mai vreau pentru, ca am realizat ca viata e o roata care se tot invarte si nu avem niciun scop pe pamant.Ce rost are sa te tot invarti? Sa te scoli dimineata, mergi la scoala sau facultate sau serviciu? ce rost are ? Sa umbli mereu in cautarea unei vieti cat mai bune? Sa faci rost de bani? Sa mananci si sa te duci la WC? Ce rost? Mi se pare inutil. Hai sa zic ca totusi avem un scop pe pamant si acela e sa astepti sa imbatranesti si sa mori oricum. Ma intelege cineva?

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Oameni, serile Iris, Zidul rugăciunii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

134 de răspunsuri la Strigăt de ajutor din partea lui Y

  1. Patrix zice:

    Draga Marius, crezi ca aceasta poveste foloseste daca o expui on line. Este socanta pentru multi.
    Eu nu stiu ce sa spun!
    Cei care s-au adunat in jurul tau nu pot sa nu spuna pacatului pacat.
    Poate ca era mai bine sa tratezi numai tu pe direct si sa nu iasa aceasta poveste.

  2. adaugire zice:

    Dragă Y,

    Mă rog pentru tine!

  3. Nicole zice:

    Draga Y,

    In primul rand iti multumesc pentru ca te-ai facut vulnerabila.
    Sper sa nu te jigneasca unele comentarii homofobe. Am lucrat intr-o fundatie umanitara in care am inteles mai bine prin ce trec cei care sunt marginalizati. Acolo m-am vindecat de atitudinea homofoba.
    In acelasi timp trebuie sa intelegi ca ranile tale au radacini mai profunde decat ce se vede la suprafata.

    Nu cred ca scopul acestei postari este sa facem o sedinta de psihoterapie publica. Sper sa nu se transforme in asta, dar incearca sa identifici cauzele care te-au dus aici.

    Draga Patrix,

    Eu cred ca este bine ca s-a pus aceasta istorie aici. Multi dintre noi suntem izolati in mediul nostru si nu stim cu arata viata. Asta este viata.
    Poate ca tocmai de aceea este bine ca s-a pus on line aceasta poveste ca sa recunoastem ca nu avem uneori prea multe de spus.

    Trebuie sa spunem pacatului pacat dar sa iubim pacatosul si sa il ajutam daca se poate.

  4. sam zice:

    Am avut sansa in ultimii ani sa intalnesc cativa oameni in situatii asemanatoare. Din fericire niciunul n-a mers prea departe cu intentia de sinucidere dar am povestit ore in sir si am inteles cat de cat prin ce treceau. Nu ma pot plange nici eu de un optimism exagerat 🙂

    Nu poti primi si poate nici nu sunt chiar de asteptat solutii miraculoase. Uneori e bine sa te descarci, sai ai cui povesti prin ce treci si o parte din probleme devin parca mai… putin probleme.

    Cateva ganduri doar:
    chiar daca erai urata sau bolnava sau grasa tot meritai o viata frumoasa si fericita. Toata lumea merita fericirea. Nu meriti insa sa fii jucaria cuiva, sa fii folosita drept suport emotional de rezerva. Cred ca fetele cu care ai fost pana acum au dat destule dovezi ca nu te merita. Cand cineva raspunde gresit la fiecare intentie si actiune pozitiva a ta inseamna ca ceva nu e in regula cu persoana respectiva. Poate si ele au nevoie la randul lor de ajutor ca sa se orienteze in viata dar nu poti tu face asta, nu le poti ajuta tu.
    Tu esti cea mai valoroasa persoana din lume in ochii tai si asa trebuie sa ramai.

  5. Flavius zice:

    Pacatul e pacat, corect, dar nu tot la fel e si pacatul nostru, sa-mi aduc aminte de softurile piratate? 🙂 ce conteaza ca noi l-am trece pe acesta intr-un alt registru siii mai „deosebit”? Nu conteaza si nu trebuie sa privim asa… Dincontra, ce vreau sa spun e ca in fiecare om, inclusiv in Y exista o samanta, un potential, POSIBILITATEA unui nou inceput. Altfel, ne luam unul din drepturile noastre preferate, – cel de poticnire, de ofensa, – nu intelegem amagirea unei vietii desarte, cand viata are gust si are Sens! si facem stanga imprejur si ne vedem de ale noastre… Cred ca o putem ajuta, cu intelepciunea unor oameni care am fost amagiti si noi mai mult sau mai putin intr-o viata fara scop. Dar ne-am luat viata de la inceput, si de la capat, si am asezat-o in mainile lui Cristos, cel de la care invatam sa traim in fiecare zi.

  6. Putinstiutoru' zice:

    trebe sa ma gindesc la un raspuns, dar oricit m-as gindi si la orice solutie as apela, Y are nevoie de Har si impacare.

  7. guitarschizofrenic zice:

    @Y. ma pregateam sa plec de acasa pentru cateva zile, am intrat pe blog si am citit mesajul tau. Istoria ta m a emotionat la culme. mi am dat seama imediat ca o sa fie comentarii legate de „pacat” si chestiuni de genul asta, blogul acesta e frecventat in mare parte de crestini neoprotestanti care practica o anumita etica. eu nu pot sa ti spun ce e bine si ce e rau, insa pot sa ti spun ca nu e nimic neinregula cu tine. esti o persoana normala care cauta sa iubeasca si sa fie iubita si care ca multi dintre noi a cunoscut dezamagirea pe „pielea ei”.
    din experienta personala iti spun (te rog) in primul rand sa nu te mai invinovatesti. singura ta „greseala” a fost ca ai iubit (daca se poate numii asta greseala…). no.2 incearca sa intelegi ca TU esti mai importanta decat o poveste a vietii tale, decat cateva minciuni care ti au fost spuse.
    intrebarile tale de la sfarsit m au zdruncinat pentru ca si eu mi le am pus de multe ori (ca un „respectabil” depresiv ce sunt). ce rost au toate? care e rostul existentei noastre monotone? care e rostul rutinei? eu pana acum nu am gasit nici un raspuns – si poate nici nu exista un raspuns – dar sunt atatea momente pentru care merita sa traiesti, poate nu ani, nu luni sau zile dar pentru cateva minute sau secunde, din cand in cand, descoperi ca viata e frumoasa si a meritat asteptarea.

  8. CRISTIAN zice:

    Y, tocmai am realizat cat de neputincios sunt si cum m-au parasit dintr-o data toate cuvintele…..si totusi ramane dragostea lui Hristos si modelul vietii Lui pe care ma rog sa le experimentezi astfel incat Viata sa inspire viata ta. Sa intelegi ca El este altfel si ca in Planul Lui este un loc special pentru TINE!
    cu drag C

    • CRISTIAN zice:

      Y, uite asta m-a ridicat pe mine din cenusa gandurilor negre si ma rog sa iti fie de ajutor http://www.youtube.com/watch?v=O5_Z3ZZYLDc

      To the cross I look, to the cross I cling
      Of its suffering I do drink
      Of its work I do sing

      For on it my Savior both bruised and crushed
      Showed that God is love
      And God is just

      Chorus:
      At the cross You beckon me
      You draw me gently to my knees, and I am
      Lost for words, so lost in love,
      I’m sweetly broken, wholly surrendered

      What a priceless gift, undeserved life
      Have I been given
      Through Christ crucified

      You’ve called me out of death
      You’ve called me into life
      And I was under Your wrath
      Now through the cross I’m reconciled

      Chorus:

      In awe of the cross I must confess
      How wondrous Your redeeming love and
      How great is Your faithfulness

  9. Eugen zice:

    Ceea ce stiu este ca la Dumnezeu este speranta. Nu am trecut niciodata prin ceea ce treci, dar am avut ganduri de sinucidere. N-am trecut prin depresii, sau poate da. DAR stiu ca o inima zdrobita poate sa fie vindecata de Dumnezeu, o viata fara sens poate sa capete sens. Prin asa ceva am trecut. Si sunt sigur ca si altii au trecut prin ceea ce treci tu si au biruit, dar printr-un singur nume: ISUS. Si nu glumesc DELOC.
    Ma rog pt tine, Y.

  10. michael zice:

    complicata situatie. a spune persoanei in cauza ca e in regula si ca nu a gresit cu nimic e o eroare grava, dupa cum tot la fel de gresit mi se pare sa spui ca e mai pacatoasa decat altii.

    scopul primordial al omului este acela de a`L cunoaste pe Dumnezeul care i`a dat viata. numai El poate da un sens profund vietii noastre, dar cand stam cu spatele spre Dumnezeu s`ar putea ca El sa nu ne poate comunica nimic, tocmai din cauza pacatului care pune un zid de despartire intre noi si El.

    oricum, complicata povestea, parca prea grea pentru a da sfaturi la repezeala…

  11. dori`s zice:

    cred ca deocamdata singurul lucru bun care putem sa-l facem este sa postim maine asa cum am fost indemnati.
    cred ca la sfarsitul zilei de maine daca vom scrie un mic mesaj toti care am postit pt Y poate fi o incurajare pt ea. sa vada ca sunt oameni in jurul ei carora desi nu o cunosc le pasa.

  12. Ioana zice:

    Draga Y,
    Desi este foarte usor sa dai sfaturi, nu vreau sa ma erijez intr-o povatuitoare sau vreo persoana cu mare experienta care se aseaza comod in sezlongul amintirilor si deapana invataturi valoroase. Eu iti pot spune de moment doar urmatoarele:
    – faptul ca strigatul tau nu a ramas ca un ecou un pustiu se poate vedea deja aici, exista deja multi oameni pe care nu ii cunosti carora le pasa de tine. De aici ai deja un punct de sprijin. Foloseste-l!
    – nu putem niciodata sa afirmam despre problemele altcuiva ca sunt grave, mici sau mari. Toate problemele sunt mari, grave sau importante pentru cel/cea care trebuie sa se confrunte cu ele. Acum treci prin niste momente foarte grele care te constrang sa crezi ca nu exista solutie. Peste un timp ti se vor parea nimicuri, te pot asigura de asta. Incearca sa iti amintesti de alte lucruri in care iti gasesti placere (in afara de relatia cu o alta persoana), trebuie sa existe orice altceva care sa iti placa…Nu poti spune ca acum doresti doar sa mori (nu ai cum sa doresti ceva despre care nu stii nimic, nu stii cum e moartea pentru a ti-o dori, de moment stii doar cum e o fateta a vietii, dar crede-ma, exista multe altele care au ramas nedescoperite, ar fi pacat sa nu le cunosti inainte de a lua hotararea finala).
    Trebuie sa-ti pese si tie macar putin de tine, daca noua, celor care nu te cunoastem ne pasa deja…
    Exista deja multa lume care se roaga pentru tine si cu siguranta asta va ajuta.

  13. petra77 zice:

    vineri era o zi de post pt mine…ma voi ruga si pentru Y.
    sper ca nu voi intra prea mult in categoria ” lozincar” si a limbajului forestier daca iti voi spune cat de mult te iubeste Dumnezeu!
    asta da sens vietii tale de pana acum si celei care va urma de acum mult timp inainte pentru tine.
    ai spus :”sunt si punct.”
    multi am pus in dreptul nostru odata „sunt un pacatos si punct.”…extraordinara veste buna insa e ca Dumnezeu il iubeste pe pacatos cu o pasiune care intrece imaginatia ori explicatia omeneasca, insa uraste pacatul care este in el.
    ma rog sa intrezaresti sens in dragostea si pasiunea Lui pentru tine!

  14. Flavius zice:

    Viata se poate schimba… Viata se schimba si multi oameni au reusit, nu singuri, ci cu ajutor din partea unor prieteni adevarati. Nu stiu daca ai avut vreodata prieteni adevarati, dar ei exista. Unii sunt de meserie, de cursa lunga, si daca ii cauti ii gasesti. Viata se schimba printr-un mister, printr-un schimb. Exista un Dumnezeu care face astfel de schimburi, nu inteleg cum, dar functioneaza.

    Viata se schimba. Punct – si de la capat. E ca si cum te-ai naste din nou.

    Dar in schimb moartea nu se schimba, e aceeasi de cand e prin preajma, si e veche, si cel mai nasol adevar e ca moartea nu schimba nimic, CAND viata nu s-a schimbat… Accepta pariul unei vieti diferite, si poate e asa cum spui tu, viata e o roata ce se invarte, dar crede-ma ca tu poti sa dai din pedale, sa te bucuri de calatorie, sa respiri un aer proaspat si curat, sa-ti ridici mainile de pe ghidon zambind, sa fii libera, si *sa stii* ca Dumnezeu care ti-a dat aceasta viata va tine de ghidon in locul tau. Iti va da directie si sens… Te va pazi. Te va purta. De aceea, accepta pariul unei vieti care poate fi cu totul altfel aici, astazi.

  15. vioricaO zice:

    Inca e 4 martie…daca acum 33 de ani un cutremur zguduia tara, acuma seara, citirea postarii m-a cutremurat…Nu sunt in stare sa port asemenea poveri, cred ca n-o sa pot dormi toata noaptea…
    Am o fiica de 16 ani, ca si fr.Marius…a citit si ea postarea, era langa mine, si nu ma gandeam sa-i cenzurez lectura pe bloguri neoprotestante. A inceput sa planga si-i foarte tulburata de ce-a citit. Fiica dv, frate Marius ce reactie a avut?
    Sa ne rugam si sa postim pentru toti tinerii, mai ales cei crescuti de parinti credinciosi, sa-i fereasca Domnul de asemenea experiente…nu-i boala, ci o atitudine, care, devenit viciu e greu de vindecat!
    Si pentru asta trebuie mult post si rugaciune, incepand cu Y, cu familia ei (apropo, n-a spus nimic despre mama,tata)si apoi de cei ce pot purta o asemenea povara…

  16. Y zice:

    Buna
    Va multumesc pentru sfaturi si incurajari.

    dar vreau sa va mai spun inca o data ca POT, stiu ca pot, am mai putut. Dar nu sunt sigura ca vreau asta. Vreau pur si simplu sa dispar. Am renuntat la foarte multe pentru ea. Am renuntat si la mine. Sunt pierduta, pentru ca ea e singura care m-ar putea ajuta. Si ea nu o face. S-a despartit de mine. Ar fi trebuit sa fie cu mine si la bine si la rau. Dar se pare ca la rau a luat-o la fuga. Si stiu ca in 2 sau 3 saptamani o sa se intoarca iar la mine, exact cum a facut-o si pana acum. Si ea fiind mica si imatura, nu intelege cat rau imi face. Iar eu am sa cedez din nou, pentru ca o iubesc prea mult si sunt in stare sa iert. Oricum am iertat-o deja.
    Ma rog si eu la Dumnezeu. Nu am o anumita religie, dar stiu un lucru – CRED in Dumnezeu, ma rog si stiu ca tine la mine. Si nu consider faptul ca iubesc o fata – un pacat. Sunt creatia Lui, asa lesbiana. Asa am fost creata de El. Si nu poate sa spuna nimeni ca acum ca Dumnezeu a facut un pacat.
    Dar eu ma rog nu pentru mine. Eu ma rog pentru ea. Ma rog sa ii dea maturitatea necesara sa vada lucrurile altfel, sa vada unde si cat a gresit.
    Recunosc ca vreau sa se intoarca la mine, dar sa o faca fiind sigura ca vrea asta. Eu stiu ca ma iubeste! I se dilata pupilele atunci cand ma priveste. Dar are o problema. Eu am inteles-o mereu. Si de asta ma rog la Dumnezeu sa o ajute pe ea!

    Si chiar daca o sa ajung vreodata sa ma sinucid, o sa o fac pentru ca asta voi simti, si asta imi cere Eu. Nu inseamna ca nu ma iubesc pe mine, ba din contra, asta inseamna ca ma iubesc, asta inseamna ca vreau sa fiu libera. Viata nu imi ofera libertate, ci doar un loc in care ma zbat pentru a trai pentru nimic.

    Va multumesc

    • iov zice:

      Y… suferinta vine fie pricinuita de noi, fie ingaduita de Dumnezeu.
      nu stiu daca cunosti povestea lui Iov. In suferinta in care era, prietenii au venit si in loc sa-i fie mangaiere, l-au adancit si mai mult in necazul lui. Cred ca este un moment bun sa-l intrebi direct pe Dumnezeu despre tine, nu despre ea, nu despre el… stai doar tu si El.

  17. ex-autoktonius zice:

    Draga Y,
    Imi este foarte greu sa-ti dau sfaturi, dar iata-ma ca indraznesc. Sufletul omului este cel mai complicat „mecanism” din univers.
    Pentru ca aici nu avem formule cu efect de hocus-pocus, as vrea sa-ti povestesc o „poveste” adevarata din viata mea. M-as bucura sa-ti faci timp sa o parcurgi.
    Pot trece in psiho-CV-ul meu doua tenative de suicid. Aici o voi povesti numai pe prima, pentru ca are detalii mult mai concrete (a doua e legata cumva de cauze mai metafizice, de o criza a cautarilor de natura spirituala).

    M-am indragostit foarte tare de o fata (motiv banal, nu-i asa? – numai ca inceteaza sa mai fie banal cand iti trece prin oase). Eu eram militar si, in consecinta, ne vedeam destul de rar. Ii scriam scrisori ingrozitor de lungi, poeme kilometrice, ii compuneam cantece. Un psihanalist ar spune ca astfel imi sublimam instinctele sexuale nesatisfacute, deoarece pe langa faptul ca eram indragostit „lulea”, tineam foarte mult ca relatia noastra sa nu se „consume” inainte de casatoria preconizata – asa auzisem la mama mea ca e cel mai frumos. Fata imi raspundea pe masura. Credeam ca o gasisem pe Beatrice a mea si ca dragostea noastra va misca, dupa spusele poetului, ‘soarele, luna si celelalte stele’.
    Am venit pe neasteptate intr-o permisie. Am vrut sa-i fac o surpriza (habar nu aveam ca, de fapt, surpriza ma astepta pe mine). Era plecata cu scoala intr-o practica agricola intr-o zona muntoasa (asa era pe vremea aia: elevii incepeau scoala culegand porumb, rosii, mere, prune s.a.). Am parcurs pe jos vreo 50 de km pentru ca autobuzele nu prea circulau deloc prin zona aia. Oricum, o bagatela pentru un infanterist antrenat. 🙂
    Am ajuns la locul cu pricina si am gasit-o in bratele altcuiva (la propriu). Mi-a spus ca „vrea sa-si traiasca viata”. Mi-a trecut prin cap sa ma razbun pe „concurenta” (un baietas care de frica se ascunsese deja intr-un siloz). Imediat insa, mi-am zis ca e mai bine si mai corect sa ma razbun pe mine insumi. Vroiam sa ma autopedepsesc din doua motive: intai, pentru ca am fost dezonorat (nici macar nu citisem Shogunul :-)); in al doilea rand, pentru ca fusesem dez-fericit in mod ireversibil. Efectiv, ma durea in dreptul inimii, simteam o greutate insuportabila in piept.
    Primul gand a fost sa ma arunc in fata primului tren (vazusem la venire o cale ferata prin preajma). Numai ca pe acolo nu mai trecea trenul.
    M-am intors acasa, la parinti, si am inghitit un pumn de pastile. Am avut ceva probleme cu stomacul (eu credeam ca asta e sfarsitul). Dar, dupa cum avea sa descopere mama mea, pur si simplu, pastilele erau… expirate! Am vomitat putin dar, in afara de asta, nu am patit nimic! Stiu ca astazi poate parea comic, dar cand am trait aceste experiente tragismul situatiei era extrem de acut.
    M-am intors la unitate cu gandul linistitor ca o pot face oricand, doar intram in post cu munitie!
    S-a intamplat insa ca un alt coleg mi-a luat-o inainte (dintr-un motiv asemanator). Vederea corpului lui plin de sange si a gaurii foarte mari din spatele lui m-a paralizat (isi trasese pe foc automat mai multe gloante in piept, iar glontul „strica” mai mult pe unde iese de cand pe unde intra). Mi-am zis ca nu pot sa fac ceva atat de „murdar” si ca ma voi sinucide „lent”. Si m-am apucat de fumat, in ciuda antecedentelor mele medicale (cateva pneumonii, o pleurezie plus o bronsita asmatiforma). Fumam pana cand ameteam si imi pierdeam cunostinta. Nu am murit (am intrat in spital cu plamanii abia dupa armata).
    Am inceput (desi era interzis pe durata stagiului militar) sa tin un jurnal si sa vorbesc cu mine insumi. Am luat o foaie de hartie si am scris pe ea mare: MOTIVE PENTRU CARE NU M-AS SINUCIDE. O sa te miri, dar am gasit destule (abia saptamana asta am aflat ca chestia asta se numeste logoterapie – terapia prin sens). Am inca acel jurnal. Suna foarte ciudat, dar iti reproduc ce am scris atunci (era anul de gratie 1987): „azi dimineata am ascultat linistea din padurea inundata de apele Dunarii – iata un motiv pentru care a meritat sa-mi aman sinuciderea”; „Dunarea in ceata, ca si viata mea; la amiaza, ceata a disparut si cerul se oglindea perfect in apele Danubiului – viata mea in viitor? Un motiv sa mai aman?”; „azi un copilas cu ochi mari si albastri mi-a zambit – zambetul unui copil, iata inca un motiv; „daca m-as sinucide, ah, cate carti buna necitite in urma mea, cata inconsecventa”; „am vorbit la telefon cu bunul meu prieten X – prietenia adevarata, inca un motiv sa nu o fac; daca macar un om se gandeste la tine, nu esti singur, pentru ca acolo, in sinapsele creierului lui e ceva din tine”; „o fata draguta rasfoind cu gratie ‘Viata pe un peron’… Degetele ei parca mangaiau paginile cartii… Mi-am imaginat-o mangaindu-ma pe obraz. Inca un motiv sa nu… Nu inca…”.
    Undeva, spre sfarsitul jurnalului (si al cataniei) am scris: „pana acum ma gandeam la cat de curajos trebuie sa fii ca sa te sinucizi. In ultima vreme ma gandesc la cat de curajos trebuie sa fii ca sa NU te sinucizi… Trebuie sa mai caut, trebuie sa mai sap, nu e sigur ca totul in jurul meu e pamant uscat, am sapat prea putin ca sa trag linie. In fond, vorba lui Cioran, o pot face oricand. La viata cu mine! Mai incerc inca o data.”
    Si ultima fraza a jurnalului (habar nu am daca e „productie” proprie sau m-am inspirat de undeva): „Poate ca sensul vietii este tocmai cautarea unui sens”. Si am adaugat: „Am plecat la vanat de sensuri. Dar oare exista Sensul?”

    Cam asta ar fi, draga Y, „povestea” primei mele aventuri suicidare. Un carcotas ar putea spune ca nu am vrut cu adevarat sa ma sinucid, ca a fost bravada de adolescent intarziat, ca mi-am construit „carje” ca sa pot merge mai departe s.a.m.d. Eu insa stiu mai bine ce era in mintea si inima mea atunci. Medicamentele puteau fi neexpirate si poate ca azi nu mai postam acest cometariu.

    Ai dreptate sa te intrebi ce rost au toate? Mi-am pus si eu de mii de ori intrebarea asta! Si, ca sa fiu sincer, in mod particular, inca mi-o mai pun si astazi cand ma intreb uneori „Doamne, de ce?”

    Te rog sa incerci experienta mea: sa iei o foaie de hartie si sa cauti in tine si in jurul tau motive ca sa NU te sinucizi! Stiu ca depresia este un fel de „prapastie” a fiintei, simti ca esti in cadere si ceea ce te ingrozeste este ca nu ajungi niciodata la fundul prapastiei. Stiu ca nu mai vezi niciun sens. Te indemn sa le cauti in jurul tau. Cat inca iti mai poti pune intrebari, mai e loc si de raspunsuri. Cauta mai intai acele sensuri mici, asa-zisele banalitati cotidiene. Viata este plina de mici bucurii. Cineva, paralizat de la gat in jos si orb, imi spunea cu ani in urma: „traiesc bucuria de a bea un pahar cu apa” (intre timp, a mai adaugat cateva mici bucurii la viata lui, plus o mare Bucurie!). Gandeste-te la ceea ce ai, nu la ceea ce ai pierdut. Aduna aceste rosturi mici care iti impodobesc viata si de care toti avem parte, desi de multe ori nu mai avem ochi pentru ele.
    Facand asa, nadajduiesc ca intr-o zi vei ajunge sa descoperi si Sensul, Marele Sens in care isi gasesc rostul si explicatiile toate bucuriile si toate lacrimile noastre. Cand te intalnesti cu Sensul cu S mare, intreaga viata veche se „volatilizeaza” si toate se fac noi. Incepi sa intelegi, propria ta viata iti este talcuita de Cineva care, vei constata, a stiut sa scrie miraculos de drept cu liniile strambe din viata.

    Te voi purta in rugaciunile mele.

  18. ganditor zice:

    Draga Y, esti, evident, acaparata de istoria pe care o traiesti sau „te traieste” si pe care o descrii cu lux de amanunte.
    Iarta-ma daca te tulbur cu niste intrebari: esti sigura ca moartea iti rezolva situatia? Ce stii tu despre moarte, ca sa te arunci asa orbeste in bratele ei? Stii ceva despre eternitatea ei?
    Apreciez ca nu de sfaturi ai nevoie ci de intreruperea acestei activitati mortifere de a invarti in mintea ta aceleasi intamplari, da, dureroase, prin complexitatea situatiei, dar, pana la urma comune tuturor oamenilor. Muta-te in planul pe care ti l-am propus si, poate vei realiza ca vrei sa mai incerci altceva, inaintea unei cai fara intoarcere despre care n-ai nici o informatie.
    Cata vreme Dumnezeu n-a murit, exista solutii pentru TOATE problemele omului!!!

  19. Y zice:

    Viorica, o sa iti spun despre familia mea
    Imi iubesc si mama si fratele. Stiu amandoi de orientarea mea. Ma incurajeaza, adica ma iubesc asa cum sunt. Eu nu stau cu ei, desi mi-ar fi placut.
    Nu vreau sa le spun nimic, nu vreau sa ii fac sa nu mai doarma noptile din cauza mea. Stiu amandoi ca sunt cu ea si ca sunt fericita.

  20. agnusstick zice:

    Într-un fel te înţeleg, Y, adică înţeleg o mică parte din ce povesteşti, pentru că le-am simţit. Dorul de moarte şi absurdul propriei vieţi sunt cunoscute foarte multor oameni, cred că multă lume are la un moment dat astfel de gânduri, ba chiar unii le au periodic, cu regularitate sau pe sărite. Şi totuşi, nu se sinucid chiar atât de mulţi. Eu unul, am fost laş. Nu am avut curaj să apăs pe trăgaci – eram în armată şi puteam s-o fac, cum se vede pe la jurnalele TV. Motivele mele erau foarte diferite de ale tale, la prima vedere. Totuşi, poate că toţi ne vedem daţi afară din piesă, sau am vrea să n-o mai jucăm pentru că simţim că n-avem deloc talent, că încurcăm locul pe scenă, că restul actorilor ne urăsc sau ne dispreţuiesc şi ne fac farse crude, că nu e nimeni care să vină la spectacol numai şi numai pentru noi, ca să ne soarbă cuvintele, să râdă printre lacrimi dacă ne încurcăm un pic, să ne ghicească tulburarea şi frica, să ne aplaude de parc-am fi actorul principal chiar dacă am adus doar tava sau am anunţat că masa e servită. Dar motivul nostru n-a fost destul de puternic, Y. Eu nu am avut curaj până la capăt, tu ai răspuns la telefon. Viaţa urlă în noi ca în nişte animale turbate, Y, ne zgâlţâie şi se zbate, vrea să continue CU ORICE PREŢ. Ţi se pare mizerabil, o viermuială animalică? Mi se pare o minune. Dorim atât de mult ceea ce ne poate chinui foarte tare, ba chiar ne şi chinuie foarte concret! Nu ştiu câţi muribunzi ai văzut, eu am văzut câţiva care spuneau destul de des că nu mai vor să trăiască. Dar se agăţau cu disperare de fiecare suflare, chiar când durerile îi chinuiau până la lacrimi. Nu ştiu, încă nu am ajuns acolo, nu ştiu ce aş fi dispus să dau ca să mai văd şi mâine toate lucrurile banale şi nevrednice de atenţie pe care le-am văzut de atâtea ori, începând cu soarele, vrăbiile, câinii, florile, copacii şi terminând, totdeauna terminând cu oamenii – cei care reuşesc să te facă să suferi chiar când nu fac nimic altceva decât să NU se gândească la tine. Ai vrut să fii salvată, Y, ai cerut-o aproape, şi s-a întâmplat, te-a salvat cineva care pentru tine contează. Dar ai spus foarte clar că ai reuşit să te îndrăgosteşti aşa cum ţi-ai dorit! Îţi doreşti să iubeşti, Y, şi să fii iubită. Nimic mai simplu, crede-mă. Ai ceva foarte simplu şi clar şi greu şi dureros şi riscant de făcut: fă un copil, Y, cu un băiat care nu-ţi trezeşte nici un sentiment. Ştii câte femei au făcut asta? Sau fă-l cu o eprubetă impersonală. Sau adoptă un copilaş foarte mic, mic de tot. După ce ai să ţii un copilaş la sânul tău, şi ai să vezi cum se poate uita la TINE, şi ai să-l înveţi să meargă şi să vorbească, poate să vină orice necaz peste tine: trăieşti pentru chestia aia care o să devină mare şi o să-ţi rupă inima cu toată cruzimea omenească posibilă. Nu e ceva artificial, nu TREBUIE să-ţi doreşti să iubeşti şi să fii iubită, e un banal instinct ce se-abate şi la păsări de vreo două ori pe an, dar care te face să simţi că viaţa asta chiar merită trăită pentru cineva. TU ai să te joci cu acel cineva, va fi în mâinile tale ca o plastilină, vei vrea să-l fereşti de rele şi să-l pedepseşti. Pe când eram aproximativ ca tine, dar depăşisem deja faza dorinţei de sinucidere, stăteam şi mă uitam la televizor – o chestie periculoasă, ar zice unii creştini, poate pe bună dreptate. Era Teleenciclopedia, un documentar despre o vale dintr-un deşert superarid. Acolo ploua doar o dată la câţiva ani, şi prin vale curgea apă doar câteva ore. Dar în nisipul albiei secate erau nişte ouă microscopice, din care ieşeau nişte chestii mici şi oribile imediat după ce apărea apa. Nu făceau nimic, dar NIMIC altceva decât să se acupleze bezmetic în cele câteva ore cât dura umezeala, şi apoi depuneau ouă şi mureau de arşiţă. Dacă există aşa ceva, fetiţo, viaţa asta are un rost, şi gângăniile alea îl ştiu mai bine decât oamenii. Altfel nu se poate. Sau se poate, dar nu mă interesează, e pur şi simplu de uitat varianta cealaltă. Trăieşte, Y, şi adu un om pe lume, carne din carnea ta, ca să-şi bată joc de întuneric şi de mizerie.

  21. Nicole zice:

    Deja cred ca avem o problema.
    Am mai intalnit aceasta atitudine.
    Tu spui, Y, ca asa esti creata de Dumnezeu. Nu sunt de acord cu tine. Dumnezeu a creat omul barbat si femeie.
    Nu sint homofoba, dar cred nu numai intr-un Dumnezeu modelat de mine ca sa ma multumeasca si sa ma accepte asa cum sunt, ci si in Biblie. Acolo gasim felul in care Dumnezeu a creat lumea.
    Cred ca te-a adus la disperarea asta tocmai incercarea ta ta de a trai in afara modului in care am fost creati.
    Biblia numeste acest mod de viata pacat.
    Cred ca Dumnezeul adevarat care s-a descoperit in Biblie nu iti poate implini rugaciunea ta.
    Iarta-ma daca am fost prea dura!
    Sper sa imi modereze comentariul Marius David, daca am sarit peste limitele impuse.

  22. Y zice:

    Nu stiu mare lucru despre moarte
    Dar stiu sigur ca sufletul nu are memorie
    Deci ce face sufletul meu dupa ce mor? – daca nu are memorie..
    Moartea nu este un lucru atat de tragic. E doar o disparitie.

  23. Y zice:

    Despre Biblii(pentru ca sunt mai multe variante) pot sa spun ca nici macar nu sunt scrise de Dumnezeu. Nu ai fost deloc dura, e parerea ta, ai fost crescuta asa si probabil nu ai stat sa te gandesti la ceva care e deja un standart.
    Bibliile au fost scrise de oameni, ca noi, ca tine , ca mine. Da ai dreptate, au fost creati barbatul si femeia cu scopul reproducerii.
    Eu nu am incercat sa traiesc in afara modului in care am fost creata. Recunosc ca am crezut asta demult. Dar am facut tot posibilul sa gasesc o explicatie si anume:Eu asa am fost creata, diferita de tine.

    • Patrix zice:

      Y, nu exista decat doua modalitati care putem exista: barbat si femeie.
      Nu exista o a treia, femeie pentru femeie si barbat pentru barbat.
      Cum poti sa spui ca ai fost creata diferita de Nicole? Ce este diferit la tine? Esti conditionata de anumite lucruri din trecutul tau probabil, daca Nicole este conditionata de educatia ei.

      • Y zice:

        Nu e vorba de educatie. Sunt diferita de Nicole din punct de vedere al orientarii sexuale. Si probabil nu stii mare lucru despre homosexualitate, privind-o ca pe o anomalie sau chiar un pacat. Nu stiu daca esti sau nu homofob, dar asta observ eu din ce scrii.

        • martie zice:

          Isus a spus

          21.Cãci dinãuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele, preacurviile, curviile, uciderile,
          22.furtiºagurile, lãcomiile, vicleºugurile, înºelãciunile, faptele de ruºine, ochiul rãu, hula, trufia, nebunia.
          23.Toate aceste lucruri rele ies dinãuntru, ºi spurcã pe om.”

          (Evanghelia după Marcu)

          Inima ta trebuie să se schimbe, Y.
          Şi ai acum ca „temă de casă” să creşti, să te maturizezi, să mori pe dinăuntru faţă de ce e rău şi te spurcă, cum zice Isus, şi să devii, cu ajutor de sus, un om nou!
          Resursele sunt la El – Biserica Lui care se orientează şi trăieşte conform învăţăturilor Lui, în puterea Duhului Sfânt.

          Ne rugăm pentru tine. Unii dintre noi, postesc.
          Dar tu trebuie să alegi bine.
          Şi trebuie „să treci gardul”, să ieşi de pe teritoriul pe care te-ai simţit atât de bine până acum şi să intri pe teritoriul Luminii.
          Alătură-te celor care biruiesc păcatul. Te aşteptăm. Te aşteaptă însuşi TATĂL, Stăpânul universului, Dreptul Judecător.

          Curaj! Există o VIAŢĂ CURATĂ pe care încă nu ai încă NU ai gustat-o!

  24. Y, trebuie să cîştigăm timp. Pentru moment, accept vederile tale despre lume şi viaţă. Mă refer la concluzia ta: „ca am realizat ca viata e o roata care se tot invarte si nu avem niciun scop pe pamant.”, ca să pot îndrăzni să te rog să nu te grăbeşti. Ce-ar fi să povestim o mie şi una de nopţi. Dacă povestea nu e bună, vei hotărî ce este de făcut cu viaţa ta. Aş vrea să citeşti o carte foarte scurtă. Ea se numeşte „Raţiune şi senzualitate”, e scrisă de Ravi Zacharias şi imaginează un dialog între Isus, Pascal şi Oscar Wilde. O să-ţi placă, sunt convins. O mare parte din confesiunea ta este legată de sex. Libertatea sexuală nu a adus fericirea partenerilor şi ştii că e aşa. Partenerii se mint şi se înşeală în egală măsură, fie că sunt hetero-, bi- sau homosexuali. Zoe Dumitrescu Buşulenga, din academician, a devenit, la un moment dat al vieţii ei, maica Benedicta. A scris o carte: Caietul de la Văratec. Citeşte-o şi pe aceea. Judecăm, apoi, dacă viaţa are sens. Cărţile sunt otrava pe care ţi-o propun. E mortală. Apoi vorbim. Va fi rîndul tău.

    • Patrix zice:

      unde se pot gasi cartile de care vorbiti, domnule rasvancristian?

      • Cartea lui Ravi Zacharias a apărut în 2009, la Editura Cartea Creştină Oradea şi se poate achiziţiona prin librăria online Kerigma. Are 92 de pagini şi costă 10 roni.
        Cartea ce convorbiri cu Zoe Dumitrescu Buşulenga a apărut în 2007, la ed. Credinţei, dar se mai găseşte prin librării. Are 140 de pagini şi costă 120 roni.

    • michael zice:

      e bine sa citesti in astfel de momente. la inceput e mai dificil si ti se pare si aceasta un nonsens. eu, de pilda, intr`o perioada tulbure din existenta mea, am plonjat pur si simplu in universul literelor reusind reusind sa`mi dezlipesc mintea de ganduri „negre”

      depinde enorm…ce anume citesti, evident…

      • Categoric, Michael… Cînd viaţa este un eşec total, corpul refuză să mai trăiască.

        Este ca şi cum ai transplanta o inimă: în prima fază, în care nu mai are niciuna, a lui e moartă iar cea nouă aşteaptă (cu)minte pe masă, omul este conectat la aparate, care-i pompează viaţa. Creierul său nu ştie acest lucru, dar continuă să trăiască, păcălit, dacă vrei.

        Asta face şi literatura, cititul, cartea în general: te ţine într-o realitate aparentă, pînă cînd o inimă nouă îţi va fi transplantată.

        Creştinii numesc asta „naşterea din nou”, atunci cînd întîlnirea este mijlocită de Cartea Sfîntă, fără de care nu există decît moarte.

        Există şi riscul ca falsa realitate, aceea a cărţilor în general, să fie luată drept viaţă, dar prefer acest risc, disoluţiei în neantul simţurilor, aşa cum este pe cale să se petreacă cu Y şi mulţi din generaţia ei.

        Dacă Y nu trece pe „pilot automat” o perioadă, nu are mari şanse să se desprindă de (im)pura ei senzualitate.

        Doar ştii…, dacă ochiul tău te duce în păcat,… dacă mîna ta te face să păcătuieşti…, renunţă la el, la ea…

        Isus o mîngîie deja, dar Y nu poate simţi asta, pentru că nu se opreşte să mediteze, amuţind simţurile sale…

        Între a asmuţi şi a amuţi nu e decît o literă diferenţă, „s”-ul şuierat al şarpelui. El e mereu în spatele cortinei, el e şobolanul ucis de Prinţul păcii, nu de Hamlet.

        Am trecut prin asta şi ştiu, nu trebuie să fii homosexual ca să fii muşcat şi otrăvit de moarte… Şi heterosexualii trec prin acelaşi fel de stări…

        A Lui să fie toată slava în veci că m-a salvat!

        • michael zice:

          problema cea mai grea a lui Y este neconstientizarea pacatului. cata vreme trateaza anormalitatea ca pe un normal, sansele ei de vindecare sunt nule, chiar daca la un moment dat va avea parte de o vindecara partiala, tot pierduta va fi…

  25. Patrix zice:

    Draga Marius,
    nu crezi ca asta poate fi o problema pastorala care trebuie rezolvata dincolo de cortina confesionalului?
    Uite unii se smintesc, adica se poticnesc si unii chiar se smintesc de-a binelea la minte.
    Poate ca altii se excita citind asta.
    Eu nu am stiut ca cineva poate gandi asa. Sunt tulburat. Cum adica creat de Dumnezeu asa?
    Cum te poti ruga lui Dumnezeu traind asa?

  26. Y zice:

    E normal sa avem puncte de vedere diferite
    Din aceasta cauza si sunt atat de multe religii
    Nu trebuie sa te tulbure.

    • Aceasta nu exclude posibilitatea existentei unei religii adevarate, a unui Dumnezeu adevarat si a unei revelatii speciale din partea lui Dumnezeu pentru om si a unor oameni traitori de adevar inaintea lui Acestui Dumnezeu.

  27. ganditor zice:

    Daca ceea ce credem noi ar conta, ne-am putea multumi cu orice istorie frumoasa ( pentru noi) la care am adera. Din ce surse stii ca sufletul nu are memorie?
    Ceea ce stiu eu, dupa ani multi de cautari, este ca, din durerea, transformata in sens ( spre crestere si devenire) se va constitui FIINTA noastra eterna, intr-un alt plan, intr-o alta lume, care incepe in noi, aici si acum.Sufletul pleaca la Cel ce l-a dat incarcat de sens si memorie si INFORMATIE. Sunt atatea!!! de aflat si de trait!!! Nu te impiedica de greutati! Poti mult mai mult decat crezi acuma ca poti!

  28. Maverick zice:

    Domnul sate intareasca si sa te Binecuvanteze!
    …desi sunt puternic incredintat ca esti o persoana binecuvantata, uita-te la cati oameni le pasa!

    Sa ai o noapte linistita si plina de pace!:)

  29. Y zice:

    Stiintific vorbind, memoria noastra e posedata de creier. Odata cu incetarea functionarii creierului, inceteaza sa functioneze si memoria.
    Spiritual vorbind, eu cred ca sufletul nu are memorie. Eu asta cred. Si tu la fel, doar crezi, pentru ca nici tu nu stii sigur.

    • Sunt deja mai multe studii stiintifice unde se documenteaza pe larg anumite cazuri de moarte clinica a unor oameni care nu si-au pierdut memoria, ba dimpotriva au putut relata evenimente din salonul unde au „murit” chiar din perioada mortii clinice prin care au trecut. De ex: elemente vizuale, chiar daca aveau fata acoperita, sau anumite discutii.

  30. agnusstick zice:

    Chiar cred că numai dragostea te poate vindeca, şi mai cred că tu nu ştii încă ce înseamnă asta, Y. Ţi se pare că ştii, dar nu ai termen de comparaţie cu o dragoste hai să-i zicem validă, nu normală – chiar dacă ni se pare că ştim ce este normal, Dumnezeu poate oricând să ne facă de râs ideile – noroc că nu vrea totdeauna asta. Ce-o fi aia dragoste validă? Păi e ceva care se fereşte să facă vreun rău celui iubit. Ba chiar se fereşte să facă orice fel de rău. Ai idee cumva ce-ar fi simţit ea dacă tu ai fi reuşit să mori? Ştii sigur că ar fi trecut mai departe prin viaţă fără mari probleme? Dar depre părinţii tăi ce crezi? Poate merită o pedepsă atât de mare încât să-şi piardă copilul? Da, dragostea răneşte fără să vrei, ceri ceva de la cineva şi poate că nu e în stare să-ţi dea, deşi ar vrea. Dragostea validă nu apare pentru că aşa vrei, pentru că ţi-o doreşti. Toată lumea îşi doreşte dragoste, să dea şi să primească, dar o dragoste care se răzbună pentru că nu primeşte decât resturi nu e altceva decât un alt fel de voinţă. Testul cel mare ar fi să vezi dacă o poţi iubi şi dacă nu vrea să fiţi împreună. Dacă o mai iubeşti, îi vrei numai şi numai binele, chiar dacă asta este răul tău. Simţi aşa, sau e altceva? Nu cumva mai ai încă de căutat dragostea?

  31. vioricaO zice:

    Draga Y,

    Nu ti-ai spus varsta dar banuiesc ca ai pana in 25 de ani! Esti tanara ,ai o viata inainte , pe care poti s-o traiesti frumos!
    Dar asta depinde de tine in mare masura! depinde de alegerile pe care le faci, in fiecare zi.Atata timp cat suntem in viata, putem schimba macazul ,ca trenul nostru sa mearga in directia buna.
    Acum, vad ca tu, toata durerea ta e pe suferinta din dragoste; stii ca aproape toata lumea a suferit din dragoste, dar nu toata lumea s-a gandit la sinucidere!
    Viata ne-a fost dat de Dumnezeu si avem datoria sa avem grija de ea! Intr-o zi ,Dumnezeu ne va cere socoteala de viata noastra…ce am facut cu ea, sau ce-am facut din ea!
    Pe mine, m-a intriga celalat subiect: orientarea ta sexuala! Asta e alegerea ta, nu creatia lui Dumnezeu!
    Te-ai hotarat tu sa te indragostesti numai de fete,
    ca asa vrei tu, nu ca asa esti programata genetic!
    Dragostea este in primul rand o atitudine ,nu un sentiment; nu poate da nimeni vina pe dragosteala, cand face alegeri gresite…de aia ne-a dat Dumnezeu si minte!
    Aici e problema ta…n-ai fost creata lesbiana, ci tu ai decis sa fii asa , motivele poate le stii sau poate ,sunt in subconstientul tau;poti sa te schimbi, doar sa vrei!Cere cu sinceritate ajutorul Lui Dumnezeu Cel adevarat, nu cel creat de tine!

    Fr. Marius,

    Cred ca-i destul de dur subiectul asta pentru tinerii nostri; nu stiu ce pot invata, doar …asa nu se face, ci se fuge cat mai departe ….

    • y zice:

      Nu cred ca aveti cum sa intelegeti partea cu orientarea sexuala. Atata timp cat nu v-ati informat despre.

  32. mhu zice:

    Am stat si am citit si comentariile si putin din poveste. Cred ca este foarte foarte necesar sa intelegem cine este Dumnezeu. Si ca sa intelegem cine este Dumnezeu sigur trebuie sa citim biblia. Daca pornim de la premiza ca biblia nu e scrisa sub indrumarea lui Dumnezeu, atunci cam tot ce stim despre Dumnezeu ar trebui sa cada din drepturi.

    Y, daca vrei sa gasesti raspunsuri la intrebarea „care este rostul meu in viata?” …cauta raspunsul la Dumnezeu, pentru ca in lume vei primi numai raspunsuri negativiste. Am sa-ti recomand o predica. Cred ca stii lb engleza, si vei intelege ce zice acolo. http://www.youtube.com/watch?v=vSTm4xzvWis
    Ma bucur ca te rogi. Incearca sa stai pe genunchi si sa ceri ajutorul Domnului, si apoi sa stai in continuare acolo sa ceri Domnului Dumnezeu sa-ti vorbeasca. Am sa ma rog si eu pentru tine, si daca chiar cauti raspunsuri sunt sigur ca vei gasi. Numai sa fii gata sa accepti adevarul, chiar daca adevarul este ca ce ai facut pana acum se numeste pacat inaintea lui Dumnezeu. Si asta este cam printre cele mai grele lucruri, sa acceptam adevarul.
    Imi cer iertare daca prin vorbele mele nu am fost destul de clar. Dumnezeu sa te lumineze y. Noapte buna.

  33. agnusstick zice:

    Patrix, bătrâne, eşti delicios! Mai răsfoieşte şi tu şi alte bloguri decât ăsta, omule! Ai să găseşti destul de multe locuri în care sunt date pasaje întregi din Biblie ca argument pentru ceva ce tu citeşti exact pe dos! Nu e vorba numai de homosexualitate, masturbare, eutanasie sau alte păcate oficiale şi imuabile, ci şi de lucruri mult mai subtile decât greşelile asupra cărnii. Ştiu, trebuie să te fereşti de orice pare rău – dar ca să păstrezi ce este bun se presupune că treci ceva amestecat prin sită, nimeni nu cerne doar făină 000. Există creştini homosexuali care cred în Isus, în dragostea şi iertarea Lui. Obişnuieşte-te cu asta, şi hai să ne întrebăm cu s-a ajuns aici, înainte să-i alungăm de prin preajma noastră – e cel mai simplu şi mai „igienic”, ei rămân cu ideile lor, noi cu ale noastre, toată lumea e mulţumită, peste tot Biblia e citită şi se crede în Isus. Există o groază de versete şi de predici care spun că asta e cam tot ce trebuie. Iar dacă nu suntem de acord că Dumnezeu i-a făcut pe homosexuali aşa cum nu se percep ei înşişi, putem încerca să ne gândim cum ar fi fost dacă eram noi în locul lor, şi dacă nu ne-am fi dat cumva peste cap să ne împăcăm cu Dumnezeu într-un mod convenabil. Da, pacea şi iubirea nu sunt automat bune, dar cum putem noi face ceva mai mult ca să se „repare”? Ne rugăm, desigur. Nu e ciudat că ar trebui să ne rugăm ca Y să simtă o atracţie sexuală firească pentru un băiat? Tocmai ce am avut nu ştiu câte articole despre cum putem să ferim mai bine fetiţele de băieţeii cei single-minded…

  34. Flavius zice:

    Draga Y, ma tem ca te inseli cu privire la suflet. Vrei sa-l faci liber de memorie, dar mai degraba trupul si ce ramane in urma – acesta nu are memorie, si se desprinde detasat de lume, si se intoarce in pamant, disparand dupa o vreme, pentru o vreme. Sufletul te asigur ca are memorie, Dumnezeu in care spui ca oarecum crezi cere tocmai sufletul din mana omului, pentru ca acolo este *tot* ceea ce suntem. Si intr-o zi, din memoria sufletului, Dumnezeu ne va rascumpara si trupurile noastre intr-o viata fara sfarsit. Cred ca e prea complicat ce scriu aici 🙂 dar sufletul nostru e cutia neagra cand zborul nostru se frange pe acest pamant.

    Observ ca ti-ai asezat viata pe niste principii, in credinta, in relatii, in perspectiva asupra vietii si asupra mortii, care principii deopotriva nu au reusit sa construiasca decat poate iluzia unei vieti suportabile. Iar acum prin tot ce ne-ai spus marturisesti ca traiesti o deziluzie, si sincer, ne doare impreuna cu tine. Ne doare pentru ca si noi ne-am asezat viata pe niste principii, si nu vreau sa subliniez acum diferenta dintre principii, ci doar diferenta dintre roade, trairi, rezultate, diferenta din viata aia din suflet. Ne doare, pentru ca cei mai multi suntem bine, avem pace, bucuria de a trai, si totusi multi oameni traiesc deziluzii.

    Daca vei privi atenta la viata ta, sper sa nu dau eu un verdict acum asupra marturisirii tale, dar cred ca vei vedea ca traiesti o deziluzie. Sper insa ca dez-iluzia aceasta sa te scoata din mijlocul iluziilor, sa fie o dez-bracare, o dez-mintire, o dez-mostenire de un trecut neimplinit pus acum in fata unui prezent fara speranta. Viitorul poate fi diferit, iar cercul viicios in care mereu experienta trecutului se intoarce poate fi rupt, Dumnezeu poate face toate lucrurile noi. Ma rog pentru tine, Y si ma rog si pentru prietena ta.

  35. rodica botan zice:

    Draga Y…toti oamenii sint pacatosi. Asta o spune Biblia. Deci…desi n-am pacatuit ca si tine, si deci sursa murdariei din viata mea era alta…tot mizerie se cheama. Acuma, cind te duci in diferite case ai sa vezi ca unele sint mai curate si altele mai putin curate. Dar si cele mai curate case mai au praf si paienjeni pe ici si colo. De ce iti spun asta? Pentruca sa te simti ca apartii aici…cel putin cu cei care vor sa fie sinceri cu tine.

    Cu ceva ani in urma, am fost si eu disperata ca si tine…de fapt in doua rinduri am baut medicamente. Odata am baut somnifere, alta data am baut somnifere si tylenol. Nu …nu prea vroiam sa mor; dar nu puteam sa mai traiesc asa cum traiam si m-am gindit ca poate ii determin pe cei din jur care imi faceau viata grea sa schimbe macazul…Ii multumesc astazi lui Dumnezeu pentruca n-a lasat ca joaca asta a mea cu viata sa fie fatala. De la acele incidente (pentruca de doua ori am fost dusa cu salvarea la emergency…ultima data cu limba ingrosata si unghiile negre) am avut „binecuvintarea” sa fiu electrocutata la 12.000 de Volti si sa supravietuiesc. Am trait citeva clipe in care m-am vazut tipind…eram parca mai mica decit ma vad eu cu ochii pamintesti…si stiam ca mor. Spun „binecuvintare” pentruca am inteles ceea ce n-am vrut sa inteleg altfel…ca viata este prtioasa si ca nu se termina aici. Ca merita sa lupt ca sa am un viitor in noua dimensiune, pregatita de insusi Dumnezeu dincolo.

    Nu am timp sa scriu mult ca sint la servici si am sa continui acasa. Imi dau numele in speranta ca vezi ca tot ce spun este real. Am sa pot sa iti deschid cartea vietii mele si sa citesti in ea, si poate sa alegi ce crezi ca ti se potriveste, ce face sens pentru tine. Tu cauti dupa exact acelasi lucru care cauta toata lumea…doar ca il cauti la oameni. Pentruca nu l-ai gasit la baieti il cauti la fete…Dar o dragoste asa cum vrei tu gasesti la unul singur. Dumnezeu care a dat TOTUL pentru tine. El te iubeste exact asa cum doreste sufletul tau…

    Eu iti spun sincer ca daca il cauti pe acest Isus…despre care vorbim noi aici…ai sa-L gasesti. Si n-o sa-ti para rau. Faptul ca ti-ai indreptat privirile spre acest blog, nu este zadarnic. Si oamenii au sentimente sau resentimente fata de pacat…dar Domnul Isus iubeste pe pacatos…te iubeste si pe tine.

    Uita vechile imagini…nu te mai gindii la ele…mintea ta trebuie sa creeze imagini noi. Atita vreme cit exista Dumnezeu , exista speranta. Si daca nu l-ai intilnit pina acuma…nu inseamna ca nu exista. Nici pe mine nu m-ai intilnit…dar imi vezi cuvintele aici…simti ca imi pasa…si crede-ma…imi pasa…Viata ta este pretioasa. Clarifica-ti unele lucruri inainte de a face orice alta miscare. Doar pentruca tu nu vezi ce este dincolo de muntele din fata ta…asta nu inseamna ca nu exista nimic dincolo…Ai rabdare…sint lucruri pe care nu le stii…idei pe care nu le-ai exploatat…si o sursa de dragoste curata si sfinta de care n-ai sa te rusinezi niciodata. Si exista un Isus Christos care te poate ajuta sa te nasti din nou – asa se numeste aceea schimbare care va fi inceputul unei noi vieti pentru tine…

    Am sa continui acasa…

  36. Caolin zice:

    Draga Y, mesajul tau a fost trimis spre o persoana dintr-o biserica evanghelica, prin urmare, doresti sa fii expusa unui punct de vedere evanghellic;

    Cand eram mica, tata imi facea injectii, si mereu incerca sa-mi zica inainte, cu cea mai duioasa voce, ca ma iubeste, ca o sa aiba grija sa nu doara prea tare, ca o sa se opreasca atunci cand nu mai pot… dar toate injectiile dureau la fel de tare! asa-s injectiile, n-ai ce sa faci!

    Adevarul doare.
    Dar mai bine cu el, decat fara!
    tu stii ca crestinii au convingerea ferma ca a fi lesbiana este un lucru rau. Atat social, cat si moral.
    Stii ca noi credem in Isus Cristos si credem ca sangele lui ne spala de pacat.
    Stii ca noi suntem niste pacatosi, cu nimic mai buni ca tine, care nutresc parere de rau pentru greselile lor din trecut, si se straduie sa nu le mai repete.

    Daca stii aceste lucruri… stii si ce trebuie sa faci. Daca nu ai parere de rau pentru ceea ce ai facut in trecut, si nici nu vrei sa te schimbi, atunci cauti degeaba ajutor la crestini! Noi nu-L avem decat pe Isus. Dar daca pe Isus nu-l vrei, ce altceva putem sa-ti oferim?…

    Draga Y, imi pare tare rau daca te-am ofensat in vreun fel. Dar chiar nu este alta cale!

  37. Draga Y (dragostea mea este sincera si dezinteresata)

    Doar doua pareri venite din experienta mea cu persoane lesbiene:

    1. Sinuciderea este egoismul suprem. Si orgoliul dus la paroxism. Sinuciderea se lauda ca nu mai geseste nici o alternativa favorabila. Cine spune ca toate solutile trebuie sa fie neaparat favorabile, daca nu cel care crede ca asa ceva i se cuvine? Dar cine spune ca tot sinucigasul trebuie sa gaseasca solutia? Daca o are altcineva?
    Unuia care era sa se arunce de pe un pod, altcineva i-a spus: „Prea tarziu! A murit altul pentru tine acum 2000 de ani. El are solutia la probemele tale.” Putina smerene si umilinta merg cale lunga in rezolvarile de care avem nevoie …
    Pentru ca ai spus altora despre problema ta exista doua motivatii posibile: Nu esti chiar asa de mandra (si asta ar fi foarte promitator) sau ai nevoie de exchibitionism si-ti place sa fi in atentia celor pe care-i sochezi (si asta ar fi o alta manifestare a mandriei).

    2. Ce este NORMAL? Normal in comportament este ceva ce, daca ar face toti ceilalti oameni de pe pamant, ar duce la progres si propasirea speciei (observa ca am dat definitia utilitara a sociologiei, nu definita teologica). Daca toti oamenii ar fi homo si lesbiene care ar fi viitorul rasei umane? Daca ei ar fi „normali” de unde s-ar naste generatia viitoare? Nenormalul nu poate supravietui decat intr-o majoritate „normala”, ca o exceptie care se alinta din placere egoista.

    Incolo, daca facem abstarctie de genul persoanelor, povestea ta este povestea tuturor celor care isi pervertesc sentimentele in relatii mai mult sau mai putin multiple si trecatoare, pentru ca apoi sa se planga ca ceva … nu e in regula. Exista o multime de romane de proasta calitate care trateaza astfel de … crize.
    Ai posibilitatea sa scrii un altfel de roman al vietii tale. Depinde numai de tine sa o faci. Daca exista hotararea, vei gasi printre membrii acestei liste destui care sa-ti dea o mana de ajutor.

    Daca te lasi ajutata, s-ar putea chiar sa scrii o … capodopera! S-ar putea sa devii nu un avorton, ci un exemplu pe care sa doreasca sa-l urmeze si altii.

  38. Rodica Botan zice:

    Am ajuns acasa si am mai citit un pic din ce se scrie pe aici…si cu multa atentie ce ti-a scris guitarskizofrenic si ex-autoktonius…amindoi au inteles ceva esential din ce ai scris. Quitar n-a gasit inca sensul vietii nici el, dar este logic, inteligent si inca il cauta. Ex-auto l-a cautat si l-a gasit si experienta lui explica atit de bine procesul de gindire al celui care este rapus de emotii si isi pierde orice logica pe moment.

    M-am gindit ca indiferent de motivele pentru care cineva ar alege sinuciderea, aceste motive sint in toate cazurile…emotionale. Emotiile de cele mai multe ori ne incurca, ne opresc sa gindim logic si ne fac sa credem ca trebuie sa ajungem in cel mai scurt timp la o rezolvare…orice rezolvare, chiar daca noi sintem in pierdere… ne pune pe o graba , ne impinge ca pe niste sclavi legati la miini si la picioare cu lanturi. Dar avem nevoie sa gindim logic cind luam orice hotarire cit de mica, mai ales intr-o situatie in care decizia luata poate fi pentru eternitate. De aceea trebuie sa nu te lasi condusa de emotii in situatia asta. Trebuie sa ajungi la un moment in timp cind poti gindi lucid. Abia atunci poti sa judeci corect. Inainte de a lua orice decizii…pina si sa faci o cumparatura scumpa, iti faci balanta, bugetul…sa vezi daca ai de unde sa platesti. Intr-un fel asa este si cu viata. Tot ce faci sau ai facut vreodata a avut consecinte. Totul se plateste.Ce te face sa crezi ca dintr-o data regula asta nu mai exista si ca moartea nu are consecinte? Daca crezi in Dumnezeu, crezi ca exista, trebuie sa crezi si in iad si rai. Fraza care am spus-o cind m-au intrebat doctorii in spital de ce am vrut sa-mi curm zilele a fost ca…”m-am saturat de iadul ce-l traiam”. Dar…stiam ca exista un iad dincolo. Daca nu as fi fost total sub influenta emotiilor as fi gindit logic ca de la iadul de aici m-as fi dus drept in iadul de dincolo…si ce-am cistigat in afacerea asta?

    In fiecare din noi exista o nevoie sa iubim si sa fim iubiti. Avem pretentia sa fim iubiti cel putin atit de mult cit iubim. Asta este etalonul cu care masuram; daca sintem iubiti mai mult…avem tendinta sa nu apreciem suficient dragostea celuilalt; daca sintem iubiti mai putin…sintem dezolati… Cred ca majoritatea oamenilor au fost la un moment dat dezamagiti in dragoste – pentruca dragostea oamenilor este imperfecta. Ma invirt pe linga subiect si nu stiu cum sa ma exprim sa nu jignesc pe nimeni. Asa ca o iau pe direct; cred ca baietii te-au dezamagit si ai crezut ca fetele te pot multumii (pentruca ele sint probabil mai sensibile)…dar ai realizat acuma ca si ele sint tot umane si ca dragostea nu este perfecta. Nu cred ca esti lezbiana…cred mai degraba ca esti foarte dezamagita…si confuza… Si traim zile grele in care multa lume este tare confuza in multe privinte…

    Esti o fata inteligenta si ai cautat dupa ceva:…loialitate, sensibilitate, decenta…in dragoste…dar ceea ce ai cautat tu in forma aceea pura se gaseste intr-un singur loc. Numai Dumnezeu poate sa te iubeasca deplin, loial, perfect…Dragostea lui este indelung rabdatoare, nu se lauda, nu cauta folosul ei…si asa mai departe. Te vad asa o fata curajoasa; nu, nu pentruca ai incercat sa te sinucizi – aia este lasitate. Ci pentruca ai venit aici si pentruca te-ai expus, sentimente, emotii , si tot ce ai…Si sint sigura ca daca te departezi putin de situatie…ai sa reusesti singura sa faci un pic de ordine in gindurile tale. In primul rind nu putem controla pe nimeni atita vreme cit nu ne putem controla pe noi, propriile emotii. Eleanor Roosevelt zicea ca nimeni nu o poate face sa se simta inferioara decit daca ii da voie. Tu ai dat voie , acces, si libertate altei persoane sa-ti controleze emotiile … trebuie sa fi acuma curajoasa sa iei friele acestor emotii care au luat-o razna si sa le stapinesti. Esti o fata puternica si ai sa poti.

    Eu cred ca tu ai fost creata pentru lucruri mai mari…eu cred ca tu daca reusesti sa iesi cu bine din situatia asta – si ai sa poti cu ajutorul Lui Dumnezeu – daca ii dai voie sa faca ordine in inima, gindurile si emotiile tale- cred ca ai sa poti sa ajuti pe multe alte fete care trec exact prin ce treci tu. Iti dai seama ce folos ai putea sa dai vietii tale? Iti dai seama ca viata ta n-ar mai fi o roata care se invirte fara rost, ci ar fi una care sa produca miscarea altora, ca si o roata dintata, care afecteaza alte rotite, si acele rotite altele…asta este viata. Depindem unul de altul si toti de Cel ce a miscat prima rotita.

    Mai am sa-ti spun despre dragoste citeva cuvinte. Ti-ai imaginat cum va trai mama si fratele tau daca tu ai sa iti iei zilele? Uita-te in urma…tu iubesti ceva ce nu exista…o himera…si pentru aceasta himera jertfesti o dragoste care exista pentru tine: mama, fratele…si acum…niste prieteni noi pe care nu-i cunosti, dar care se gindesc, se roaga pentru tine si sint gata sa isi deschida cartile vietii lor ca sa citesti paginile sifonate si pline de lacrimi, ca sa intelegi ca pe unde ai trecut tu…au trecut si ei, si ca sa-ti spuna ca exista speranta, pentruca exista Dumnezeu…si atita vreme cit exista Dumnezeu exista scop…si viata are valoare.

  39. IBMyo zice:

    La inceput Dumnezeu a creat omul cu un scop,cu o natura si cu relatii bune. Scopul era sa-l glorifice pe Dumnezeu. Omul, dupa scurt timp, a ales sa schimbe scopul si a facut din persoana sa scopul suprem. Astfel, cu un scop distorsionat, omul a schimbat si natura sa, poate de asta acum vorbim chiar de orientari sexuale diferite. (nu cu foarte multi ani in urma lucrul asta era privit ca o boala, putem spune astfel ca natura omului se depraveaza mai mult si mai mult).
    Dupa ce si natura a fost schimbata, relatiile cu cei din jur au avut de suferit. Relatia cu Creatorul, in primul rand, iar apoi relatia cu creatia, unii cu altii.
    Ce vreau sa spun cu toate astea? Indiferent de problema pe care o ai, fie ea minora sau, ca cea de fata, cu adevarat serioasa, ea provine din schimbarea directiei, a scopului, pentru care am fost creati.
    Cand intelegem cu adevarat acest lucru putem sa incepem sa traim cu o alta viziune asupra vietii, constienti totusi ca nu vom puteam vreodatasa ne ridicam prin forte proprii (e ca si cum am incercat sa iesim de unii singuri din mijlocul unor nisipuri miscatoare) ci doar cu ajutorul Creatorului.
    Y, chiar daca vrei sa crezi sau nu, Dumnezeu e in control si El stie de ce te trece pe-aici. Ma rog ca discutiile astea de pe blog sa aiba un impact pozitiv asupra ta si, in viitor, sa poti sa te trezesti in fiecare dimineata cu zambetul pe buze, gata sa ai o noua zi minunata, si bucuria ta, scopul tau, sa fie acela de a trai pentru Dumnezeu.
    (sper ca nu am fost prea abstract in exprimare, nu stiu cat de familiarizata esti cu termenii astia. Cei care nu sunteti de acord cu ce am scris nu ezitati sa imi raspundetiș si eu, la fel ca fiecare, sunt in cautare de raspunsuri, si, daca am gresit, sunt gata sa ma indrept, sa-mi focalizez viata conform scopului pentru care am fost creeat)
    O zi minunata!

  40. Andrei zice:

    Aseara am citit postarea si am ramas cu ceva nedumeriri dar azi citind din raspunsuri s-au confirmat (daca nu am inteles bine, si s-ar putea, ma scuzati).

    1. Rezultatul la care Y vrea sa ajunga este acea viata fericita alaturi de fata pe care o iubeste si astfel sa nu mai doreasca sa dispara de pe aceasta lume.

    Am sa dau un raspuns prin a cita. Daca mai stiti acum vreo 2 saptamani parca a intrat un avion mic intr-o cladire IRS din Austin Texas. A aparut o scrisoare ce se pare ca e a faptasului…. chiar daca exista posibilitatea sa nu fie adevarata, am sa dau un citat din ce zicea el:

    `The writing process, started many months ago, was intended to be therapy in the face of the looming realization that there isn’t enough therapy in the world that can fix what is really broken.`

    si vreau sa subliniez `in the world`.

    2. Nici eu nu inteleg de ce a fost postata aceasta problema aici, mai ales ca bazele de la care se pleaca sunt probleme:
    – homosexualitatea nu e pacat si e creata de Dumnezeu;
    – revelatia lui Dumneze e neclara;
    – scopul meu este sa-mi traiesc viata in homosexualitate si sa fiu fericita;
    – totusi cred in Dumnezeu…

    Problema cu care m-am confruntat eu nu s-a putut vindeca decat la Cruce, zi de zi.

  41. michael zice:

    dupa cele scrise de Rodica Botan, realizez inca odata cat adevar cuprinde afirmatia lui barzilai, care spune ca suicidul este un act egoist dus la extrem. cel care comite suicidul nu are nici cel mai mic sentiment fata de ceea ce lasa in urma sa. cunosc cazuri cand sase si sapte copii au ramas pe drumuri cand o mama a decis ca e mai bine pentru ea sa isi curme viata. nu spun toate aceste lucruri ca sa starnesc lui Y sentimente de vinovatie, ci ca sa constientizeze ca gandul suicidului este ceva monstruos in sine.

    nu am fost creati ca sa traim atat de egoist, doar pentru niste placeri ce tin de o anumita temporalitate. daca acceptam modul acesta de viata care sfideaza planurile si gandurile bune pe care le are Dumnezeu cu privire la viitorul nostru, ne scriem de fapt propria condamnare. si nu, NU am fost creati pentru condamnare!

  42. michael zice:

    bine punctat, andrei. nu e prima data cand intalnesc astfel de discutii care urmeaza parca acelasi scenariu. citind, am avut un sentiment de „deja vu” dar ca sa nu par nepoliticos nu mi`am afisat rezervele cu privire la veridicitatea celor relatate de Y. daca cumva gresesc ii cer respectuos lui Y sa`mi acorde scuzele de rigoare.

  43. ganditor zice:

    M-a preocupat suficient problema devierilor de orice fel pentru a investi ceva timp in intelegerea lor.
    Pentru mine, religia este tocmai a acorda atentie tuturor factorilor care ne influienteaza viata si gandirea.
    N-o sa-ti propun sa mergem prea departe, la carti pe care le pui la indoiala. Dumnezeu ne ia de acolo de unde suntem, prin oameni de langa noi.
    De exemplu, Andrei Plesu in „Despre ingeri” spune „corpul este prea simplu si previzibil pentru a fi pe masura ingeniozitatii lui Lucifer. Este nevoie de o filozofie a corporalitatii”, atasata, pentru ca sa-l poata exploata si nu este vorba despre neputinte ci de facultati creatoare degenerate, care duc la „relatii viciate cu trupul, intretinute prin iluzii nascute in afara lui”. Dumnezeu ne-a dat un chip si sarcina de a obtine asemanarea, in functie de capacitatile creatoare ale ficaruia, un spatiu de crestere pe care sa-l onoram cat mai bine. ” Cand refuzi implinirea, sau o faci pe cont propriu, fara referinta dumnezeiasca, devii fascinat de sine, iti pierzi intelegerea pentru rostul propriu si iti degradezi raporturile cu alte creaturi.

    Retin din scrisoarea ta ca ai reusit sa te indragostesti de acea fata, asa cum ti-ai dorit, deci, nu ai fost vizitata de iubire ci ai starnit-o prin propria vointa. De asemenea, fascinatia de sine functioneaza, din moment ce pupilele dilatate ale fetei iti intretin emotiile.
    Scopul meu nu este sa te judec, ci sa te ajut sa judeci. Tot Andrei Plesu spune despre pacat, pacatul originar, ca este „o competenta ilegitima intr-un domeniu rezervat lui Dumnezeu”, ” o eroare de amplasament”, un ” defect de cunoastere a binelui si raului ” la urma urmei, defect care ne este comun tuturor, si de asta avem nevoie sa fim izbaviti, de aceea a murit Hristos.
    Cineva incerca sa justifice prin anumite modificari hormonale aceste devieri, dar, in materie de anatomia, fiziologia si biochimia corpului uman, nici o modificare importanta nu este de asteptat. Totul este clar si previzibil, asa cum spunea A. Plesu. Doar bacteriile sufar modificari si mutatii.
    Omul este susceptibil de o singura, imensa mutatie,” la radacina Fiintei”, cum spunea tot A. Plesu, incercand sa ofere o solutie acestor probleme. Acea mutatie se numeste METANOIA, innoirea mintii, prin in-formare ( renuntarea la forma arbitrara pe care ne-am dat-o si acceptarea formei pe care ne-o ofera Realitatea.
    ATENTIE!!! E mai greu sa te abtii de la a gandi( si anume, a gandi asa cum te-ai obisnuit sa gandesti) decat sa te abtii de la mancare.Dar, nu e imposibil.Este Unul care a trecut inaintea noastra pe orice drum am apuca-o.
    Ceea ce ti se intampla si vrei sa duci la un final se numeste ” pierdere vinovata a corpului ” (A. Plesu)

  44. Y vrea sa se sinucida, dar ezita, ii este teama, cere ajutor, ne impartaseste povestea ei. De ce? Pentru ca ea stie ca sinuciderea nu este o solutie, in sufletul ei nu vrea sa se sinucida, dar nu stie ce altceva sa faca pentru a-si ineca nefericirea.

    Y vrea sa fie iubita si sa iubeasca. Toti oamenii vor asta! A cautat iubirea in relatii sexuale diverse, si cu mai multe persoane, dar continua sa fie nefericita si neimplinita pentru ca noi niciodata nu vom putea gasi fericirea in relatii pacatoase. Nu as vrea ca Y sa se simta jignita, dar adevarul e ca nu ne putem gasi implinirea in relatii pacatoase, indiferent de aroma lor. Suntem nefericiti pentru ca pacatul ne robeste si ne desparte de Dumnezeu, sursa fericirii noastre.

    Doar Dumnezeu se poate indura de Y si ii poate reda viata pe care diavolul vrea sa i-o ia. Sa ne rugam pentru ea si sa speram ca, in cele din urma, soarele va rasari si in viata ei…

  45. nicu c zice:

    Draga Y, nu prea imi gasesc cuvinte la cele postate de tine pe langa ce s-a spus mai inainte. Vreau doar sa adaug ca viata merita traita pentru ca sunt multe, multe persoane care au ganduri de sinucidere si ar avea nevoie de cineva sa-le ridice moralul si cheful de viata. Ai putea salva si tu macar o viata din preajma ta si nu-i putin lucru.
    Cei mai multi dintre noi au avut ganduri de sinucidere, chiar daca nu am pus in aplicare fiecare a gasit macar un rost pt care sa traiasca, de aceea ma rog sa-l gasesti. Moartea nu rezolva problemele, ci le agrveaza pt ca nu mai poti schimba nimic, iar Dumnezeu va fi nevoit sa te pedepseasca pt ca ti-ai prmis se ei (Viata) pe care El ti-a dat-o!

  46. pakeha zice:

    Draga Y,

    Rindurile de mai jos nu sint nicidecum sfaturi,doar constatari,legate de viata pe care am trait-o pina acum.
    Nu am ales sa ma nasc pe lume,dar odata faptul implinit,am doar doua variante: prima,sa cred ca provin dintr-o serie de accidente moleculare,intr-o supa organica,milioane de ani mai tirziu un peste hotareste ca s-a saturat de atitta apa,se tiraste fericit pe mal,ajunge reptila,vrea in copac,e maimuta,dupa prima curba izbucneste in cintec,e homo cel mai sapiens.In cazul asta,nu exista eternitate,suflet,rasplata,cel mult te transformi in niscaiva chimicale folositoare florei.A doua varianta e divinitatea,direct responsabila pentru ce se intimpla in jurul meu,am un destin precis,culmea,fericirea pe care o caut ca un drogat exista in libertatea oferita de regulile ceresti.
    In viata reusesti exact ce vrei.Vad asta in fiecare zi in jurul meu,cu putina determinare si destul de mult timp petrecut inspre scopul cautat,muritorii ajung bogati,faimosi,respectati sau mizerabili,saraci,nefericiti.
    Sint personaje pe lumea inconjuratoare pe care le asemuiesc „gaurilor negre” din cosmos,au acelasi efect asupra semenilor ca si asupra spatiului,pur si simplu nu merita sa gravitezi in jurul lor.
    Cind simt o adiere depresiva,inainte de a se transforma in vreun uragan,ma gindesc ca planeta pe care o batjocorim in fel si chip e de fapt extraordinara,demna de un creator pe masura.Pe de alta parte ma gindesc ca nu pot trai fara ceilalti,nu are nici un sens,chiar daca unii te ranesc,altii te iubesc,griu si neghina,nu-i poti smulge,nu inca.

  47. Andreea zice:

    Aseara (joi, 04 martie) am citit si eu pe blogul fratelui Cruceru. Si dupa ce-am terminat, m-am gandit ca cel mai potrivit ajutor pe care ti-l pot da Y este acela de-a am ruga pentru tine si de-a posti in ziua aceasta (vineri) pentru mantuirea sufletului tau si pentru o schimbare majora in viata ta de credinta, pe care numai Tatal Dumnezeu o poate face!
    Doamne, multumim pentru harul Tau, dar da-ne Tu intelepciunea necesata sa Te cunoastem cu adevarat si sa ne putem lepada de eul nostru! Amin

  48. litlevio zice:

    draga Y, sper ca si acest mesaj sa te gaseasca in viata si inca in cautarea unui sens.
    locuiesc intr-un oras mic, de aceea anul trecut cand o fata de 14 ani s-a sinucis a fost zguduit tot orasul si toti, chiar si cei care nu cunosteau familia stiau despre suferintele lor in detaliu: ce au spus in anumite momente, cum au reactionat in altele, etc. acum nimeni nu isi mai aminteste de ea, poate doar parintii indureratii. ca si cand nu ar fi existat. asta iti doresti si tu? cred ca da, din cate am citit din marturia si comentariile tale.

    totusi, nu aceasta este realitatea!!!!!!!!!!!!

    Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu lasat noua. mare atentie sa nu-L desacralizezi, deoarece Il faci mincinos pe Dumnezeul Atotputernic. Biblia nu este o scriere oarecare, nu este acelasi lucru cu scrierea ta, sau a mea sau nici macar a fr Marius. este Cuvantul lui Dumnezeu. in acest sens dc doresti lamuriri sunt carti sau oameni care pot sa ti le dea. dar nu este corect sa desfintezi Biblia printr-o parere de a ta sau altora.

    conform Bibliei, daca tu hotarasti sa-ti iei singura viata, nu vei avea ca rezultat disparitia pe care ti-o doresti. ci, durerea, chinul, raul pe care-l simti si traiesti acum se va multiplica de un infinit de ori si pentru vesnicie. in fata acestei perspective te indemn si te implor sa mai ramai printre noi si poate Dumnezeu o sa se indure de tine si sa te faca un copil al Sau, sa-ti dea astfel o identitatea noua, o viata noua, plina de sens. cat timp un om este in viata mai este speranta pentru el, dar dupa ce moare…
    Dumnezeu sa se indure de tine/noi dupa indurarea Lui cea numita MAAE

  49. Putinstiutoru' zice:

    Draga Y,

    revin si eu dupa o noapte de somn si de ginduri la acest post. Nu am am reusit sa citesc ce ai mai postat intre timp, deci toata pledoaria mea se bazeaza pe postarea primara.

    Zilele astea am dat de un citat foarte interesant, care da de gindit. Adica: cind vrei ceva ce nu ai mai avut, trebuie sa faci ceva ce nu ai mai facut.

    Ca si noi toti, si tu esti intr-o cautare a fericirii, un demers legitim. Nu trebuie sa mai spun ca ai gresit ceva in acest demers pentru ca si tu iti dai seama de asta, iar faptul ca ai ajuns in pragul sinuciderii spune totul. Asa cum vad eu, ai ajuns la un moment de rascruce, un moment al Adevarului.

    Trebuie sa alegi. Sinuciderea poate fi o alegere, insa rezultatul este devastator, adica moartea vesnica. viata cu v mic, e si ea o alegere, adica sa continui in acelasi stil de viata care te-a adus aici. VIATA cu majuscule poate fi si ea o alegere, si e alegerea cea mai buna. Ti-o doresti pentru ca astfel nu ai fi trimis acest mesaj, ai cautat-o si pina acum, insa ai cautat-o pe coordonate gresite, ai avut in mina o busola defecta care te-a adus la un dead end.

    Vrei sa ai FERICIREA, adica ceva ce nu ai mai avut? Schimba-ti coordonatele, tiparele de viata. Stiu ca ai in tine talente si daruri deosebite, pt ca Dumnezeu ni le da la toti.

    Viata poate deveni foarte naspa cind punem nevoile noastre pe prim plan, cind ne plingem de mila, cind ne consideram cei mai nenorociti, etc. Iti inteleg sentimentele de deznadejde pentru ca si eu trec printr-o perioada extrem de delicata pe plan financiar. Am facut greseli care s-au soldat cu datorii de miliarde de lei vechi, si risc sa-mi fie vinduta casa, si alte imobile ale unor oameni dragi care mi-au dat incredere si gir. Aveam zile (si mai am) cind nu am chef sa ma trezesc diminieata, si atunci cind o fac, mi se pare ca toate lucrurile imi sunt impotriva si ca sunt cel mai de nimic om. Insa intr-o buna zi, m-am hotarit sa nu-mi mai pling de mila ci sa ma uit in jurul meu la oamenii de linga mine si sa vad ce pot face pentru ei. si am descoperit ca oamenii au nevoie de un gind bun, de o incurajare, de o apreciere, poate de un zimbet, lucruri care se fac fara bani.

    Cum ar fi ca de maine, sa nu te mai concetrezi pe dorintele tale, pe nevoie tale si sa incerci sa te intorci spre oamenii din jurul tau carora le pasa cu adevarat de tine. Da, e nevoie sa renunti la relatiile de lesbinism pentru ca ele sunt impotriva unor principii sanatooase de viata, si acest lucru te-a distrus. Viata are sens doar cu Dumnezeu alaturi iar Dumnezeu ne cere sa ne pese de oameni. Atunci cind murim nu luam nimic cu noi din ce e pe pamint, singurele „lucruri” care vor ajunge cu noi in cer (sau Doamne feri, in iad) sunt sufletele oamenilor pe care i-am ajutat sa mearga pe Calea cea Buna sau poate pe calea cea rea. Ce alegi?

  50. Joy zice:

    Dragă Y,

    In fiecare din noi există o fiinţă minunată care abia aşteaptă iasă la lumină – aşa cum ţi-am scris aseară pe privat în mare grabă.
    Prima impresie după ce ţi-am citit mesajul a fost că cineva ne face o farsă. Nu înţelegeam de ce era nevoie de atâtea detalii amănunţite ca să spui că eşti dezamăgită de viaţă şi vrei să te sinucizi. Apoi mi-am zis că trebuie rezolvată urgenţa.
    Ceea ce vreau eu să adaug la ceea ce ţi-am spus aseară este că nimic nu se rezolvă fără participarea noastră. Nimeni nu poate să facă în locul nostru ceea ce noi trebuie să facem. Şi nici Dumnezeu nu va face ceea ce noi trebuie să facem. Vindecarea noastră este întotdeauna un proces de împreună lucrare a omului cu Dumnezeu.
    În mod sigur nu-ţi vei rezolva problema prin discuţiile de pe blog cu noi.
    Personal, nu ştiu ce este determinat şi ce nu este determinat biologic în problema ta.
    Nu sunt nici homofobă, dar nici pentru.
    Înclin să cred că aceasta problemă a ta este un simptom, iar adevărata problemă care te face să te arunci cu disperare în aceste relaţii să fie alta. S-ar putea să ţină de propria istorie personală, de o lipsă de iubire de care n-ai avut parte. O vei găsi dacă te vei opri din această goană şi vei privi cu seriozitate şi onestitate la modul tău actual de funcţionare, la dorinţa care te împinge, la durerea de care fugi.
    Ai nevoie să discuţi cu cineva specializat în asemenea introspecţii.
    Este un proces de durată.
    Şi este nevoie de seriozitate adevărată şi de onestitate din partea ta.
    Şi de hotărâre de a te vindeca de nefericire. Oricare ar fi fost problema din trecut ai nevoie mai întâi să o identifici, să ierţi cu ajutorul lui Dumnezeu şi situaţia se va dezlega încet-încet.
    Viaţa merită trăită. Cu adevărat este frumoasă. Eu am descoperit aceasta, aşa cum ţi-am spus, abia după zeci de ani.

    Este aventura care ni s-a dat în care să ne manifestăm responsabilitatea şi curajul.
    Fă uz de ele, dragă Y.

  51. Lucia zice:

    Draga Y, am vazut ca ai cunostinte religioase. Te rogi, chiar daca motivele ti le-ai ales asa cum ai crezut tu ca e bine. Dar cred ca ai fost sincera in fata lui Dumnezeu. Nu e o intamplare faptul ca ai ajuns pe un blog evanghelic. Cred ca Dumnezeu te-a condus aici. Si mai cred ca Domnul vrea sa-ti iasa inainte. Gandeste-te ca aici vei gasi eliberarea de care ai nevoie. Un medicament amar, dar dupa ce il iei, te poate vindeca. Daca ti-as spune ca intreaga ta viata este o cumplita amagire a pacatului ? Daca ti-as spune ca din tineretea ta, de cand ai fost un copil nevinovat, cu o inima sincera, inselaciunea ti-a patruns in suflet, s-a infiltrat inlauntru tau si te pastreaza intr-o stare de robie ? Cel rau a reusit sa puna stapanire pe mintea ta, frageda, nestiutoare, pe fiinta ta si sa iti faca atat rau. Sa te tina in robie si suferinte. Cum ai reusit pana acum sa porti in tine atata suferinta ? Dar suferinta ti-a fost pricinuita de pacat. Cine traieste in pacat, este rob al pacatului. Asta ne spune Cuvantul lui Dumnezeu. Undeva, in adancul sufletului tau, nu recunosti ca de fapt nu asta e viata pentru care ai fost creata ? Nu ai vrea sa incepi o viata noua ? Total diferita de cea care in prezent te-a adus in starea in care sa nu mai ai vointa de a trai ? Esti tanara, povara ta prea grea si sigur ai dus-o singura. N-ai vrea sa-ti lasi viata, chinul, si povara in mana Domnului ? Stii ce iti spune El ? Du-te si sa nu mai pacatuiesti. Si iti mai spune : Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi da odihna. Toti ceilalti am vazut ca te-au inselat mereu, ti-au inselat increderea, sentimentele. El este singurul care nu te va insela niciodata.

  52. Dan Spaniard zice:

    Draga mea Y

    Daca esti sigura ca iti poti ucide odata cu trupul si sufletul atunci nu mai sta pe ganduri. Fa-o. Eu incerc asta de multi ani si nu am reusit sa-mi destram convingerile. Noi doi cred ca avem ceva in comun. Nu gasim rationamentul anumitor intamplari, stimuli care ne interactioneaza viata. Nici un om nu se sinucide in urma unei analize rationale a vietii.Nu intamplarile exterioare duc la sinucidere, ci dezechilibrul interior. Unii cedeaza in fata unor intamplari ce altora le sunt indiferente.
    Faptul ca un individ si-a pierdut picioarele intr.un accident si ar recurge la suicid tie ti se pare probabil exagerat. El, in schimb, ar prefera sa fie parasit de 100 de parteneri care sa-i sfasie inima dar sa poata umbla.
    Sinuciderea ca si fapt este asa de impresionanta si are un asemenea impact social incat NIMENI nu mai cauta motivele care au determinat asemenea alegere. Hiba, esecul sinuciderii consta in faptul ca dupa ce „executi” ACTUL IN SINE nu mai poti culege exact roadele pentru care ai comis de fapt suicidul. E iritant, e aberant si „eroismul” tau cade in derizoriu.
    Gandul sinuciderii te poate ajuta cum l-a ajutat pe Cioran, ca si o supapa psihica, ca o scara de rezerva cum spunea un comentator. Cand te gandesti ca nu mai poti trai in X situatie recurgi la „scara de incendiu”. Este, cum bine iti dai seama, doar o iluzie, un ajutor – daca imi este permis – mult prea temporar.
    Cu siguranta ca nimeni nu te poate sfatui suficient astfel incat sa ai o intelegere cognitiva si coerenta asupra faptului in sine. Important este sa stii ca nu suntem capabili sa ne ucidem sufletul. Tocmai acest extraordinar cadou divin ne permite sa luam viata de la ZERO in fiecare zi.
    Moartea oricum este imanenta vietii. Nu te nelinisti ca va sosi si la tine ca si la mine. Moartea insa, spre deosebire de crezul majoritar nu vine din exterior ci din interior. Tot un fel de „sinucidere controlata” este din punct de vedere filosofic avand in vedere faptul ca NOI am ales moartea ca parte din viata in gradina Edenului.
    Cea mai mare greseala pe care o fac eu este aceea in a gasi o JUSTIFICARE a suferintei. Negasind explicatia pasesc cu amaraciune pe un drum al sinuciderii vointei. Puterea volitiva afectata in mod cronic duce intr-adevar la ganduri sinucigase. E doar insa o greseala de calcul.
    Oare cat ne va trebui, atat mie cat si tie sa intelegem ca o singura Mana dumnezeiasca ne-a suflat viata si tot aceeasi palma ne va strange intr-o buna zi cu delicatete pentru odihna vesnica?

    Cu drag
    Dan Spaniard

  53. Rodica Botan zice:

    Draga Y…NEPASAREA UCIDE…DAR DRAGOSTEA TREBUIE SA DEA VIATA. Citeste aceste mesaje si vezi citi dintre cititorii de aici vor sa-ti intinda o mina…aici nu este nepasare. Da-ne un semn de viata…te asteptam!!!

    • Marius David zice:

      Dragii mei, linistit, nu va impacientati. Daca Y ne-a cerut ajutorul inseamna ca nu are de gind…
      Am pus-o in contact cu trei persoane mature, familisti, cu experienta de viata, cupluri sanatoase, care, daca ea va fi deschisa, pot sa inceapa sa o ajute pe privat, chiar sa se intilneasca cu ea.
      Ziua de post si rugaciune continua.

      Si pentru cei ingrijorati de postarea aceasta… fie dintr-un motiv, fie din altul… Evanghelia este vestita.

  54. ana-maria zice:

    Draga mea,
    Vreau sa iti dau un raspuns simplu la framantarile tale. A existat in viata mea o perioada in care, la fel ca si tine, nu mai aveam incredere in oameni, fapt ce m-a dus la gandul sinuciderii. Eu nu am avut curajul tau de a cere ajutor celor ce ma inconjurau si a trebuit sa duc de una singura aceasta povara. Am gasit sprijin in Psalmii Bibliei. Ai spus ca nu consideri ca Biblia a fost scrisa de Dumnezeu, insa ceea ce am gasit eu fusese tocmai alinarea de care aveam nevoie. Ce am citit nu m-a facut sa ma simt pacatoasa sau nedemna, ci m-a facut sa cer ajutorul lui Dumnezeu. Sunt de parere ca El ne accepta asa cum suntem atat timp cat il iubim.
    Ai grija de tine si sa iti mai spun ceva: durerea trece doar in momentul in care gasesti un substituent pentru ea, eu am gasit-o in carti fie ele scrise de om, fie scrise sub indrumarea Domnului!

  55. OA zice:

    Da, Marius e impovarator pentru cine trece pe aici. Pentru cine a trecut prin astfel de vagauni fara fund (ni se par noua), care te fac sa bagi cutitul in tine, e disperant, stiu cum e, dar mi-e si teama sa ma rog, sa ma gandesc, sa dau vreun sfat. Pot insa sa spun ca prin anumite stari descrise acolo am trecut si eu.

    Meditam aseara in inima mea ca inima omului e de tabla pe inauntru. Fiecare pacat scijeleaza aceasta tabla. De aceea orice sunet care ajunge in ea, fie el oricat de bine intentionat, doar zangane si zgarie, poate duce si la mai multa disperare, ecoul lui neavind de ce sa se prinda, pe ce anume sa se prinda. O astfel de inima, Marius, care a ajuns si care trece pe aici, nu poate retine cuvinte omenesti, care sa scoata sufletul acesta la luimna. E condamnat pe veci daca ii graieste grai omenesc. Ecoul va suna si va rasuna pana va intra cutitul in ea si o va lasa sa rugineasca pe vecie.

    Exista insa o exceptie. Sunetul sfant nu este respins de aceste zgarietur in toatlitate si ecoul nu e 100 % descurajant. E un sambure de speranta acolo si doar acela poate astupa acele santuri grele facute de pacat.

    Toti cei care se nasc au inimi de tabla (e drept, Cuvantul sfant spune ca sunt de piatra). Insa unii o umplu cu grarieturi adanci, atat de adanci incat nu prea mai ai ce face.

    Exista o solutie pe care eu am decis sa o plic mie insumi cand am trecut prin stari de suicid si a dat roada spre vindecarea ranilor. E o solutie extrema, riscanta, care necesita curaj si e foarte greu de ales.

    Am apelat in ultima instanta si la Dumnezeu si am spus: incerc si daca nu merge, nu va mai avea ce sa mearge, pentru ca nu voi mai avea ocazia sa incerc.

    Am spus Celui pe care Il consideram Dumnezeu: cred ca exista un Dumnezeu. Eu sunt intr-o stare disperanta si nu mai pot, nu mai pot… (si nu mai puteam). Incerc s ma rog. Ajuta-ma sau lasa-ma sa mor! Daca nu ma ajuti nici Tu atunci nu mai are rost. Daca zici ca esti Dumnezeu si ca m-ai creat, atunci numai Tu ma poti ajuta. Ajuta-ma si scoate-ma la lumina! Da-mi rost si sent in viata, daca nu lasa-ma in moarte, caci e singura solutie pe care o vad!

    Cam asa m-am rugat. A fost cuvantul acela sfant care a rasunat si el in inima mea, pe langa miile de alte voci care m-au haituit si care au tras cu dintii de mine- a fost cuvantul acela care a adus o farama mica de speranta, dar care a fost prima lopata de material, care avea sa umple vagaunile inimii.

    Asa ca Dumnezeu nu m-a lasat si m-a ridicat din hau, din disperarea celor care trec prin aceste vai adanci is m-a scos la lumina. Efectiv m-a scos la lumina si mi-a aerisit inima.

    Apoi mai este ceva. Numai sangele sfant poate umple acele santuri si numai el poate sa faca sa creasca carne in inima. El face inima de carne, inima care traieste cu adevarat.

    Cine apeleaza in acest fel la Dumnezeu, nu inseamna ca Il ispiteste, ci inseamna ca se agata de el cu toata puterea lui si aceasta ii este considerata ca si credinta mare, caci cine se apropie de Dumnezeu trebuie sa creada ca El este si ca rasplateste pe cine se apropie de EL.

    E metoda verificata si care da roade.

    • y zice:

      Multumesc. Dumnezeu ma poate ajuta stiu. Dumnezeu m-a ascultat mereu,am simtit ca tine cu mine. Dar totusi nu mi se pare ca as avea pentru ce sa mai traiesc.

      • gigi l zice:

        ciao , y !
        am citit tot pina aici , si am plins…
        de la inceput am gindit sa nu scriu nimik…
        si nu voi scire aici de ce am ami curgeau lacrimile.
        vreau sa ati las doar un gind :
        viata noastra nu are nici un sens sa fie traita pentru ea insasi dar mai degraba pentru ce ea poate sa lase in urma ei…
        si aici sint multe …ma alatur de cine spunea despre suferinta celor dragi fara tine, ma gindesc la multele lucruri utile pe care le poti face pt cei din jurul tau…etc
        gindurile negre vin asa cu usurinta , cele frumoase trebuie sa ti le scrii pe hirtie cum spunea cineva…
        si chiar daca nu vrei sa lasi nimik in urma ta voit , ceva tot vei lasa , depinde si de tine ce …
        un abbraccio.

  56. Amalia D. zice:

    Draga Y

    luna aceasta se implineste un an de cand un prieten tare drag mie s-a sinucis…Nu stiu ce face el acum …numai BUNUL Dumnezeu stie…insa stiu cate lacrimi si cata durere a lasat in urma lui…cate pareri de rau.Numai eu m-am intrebat de nenumarate ori daca n-am facut prea putin pentru el…si daca putinul sau multul pe care l-am facut nu l-ar fi putut salva…Dar ce stiu sigur este ca EL NU MAI POATE FACE NIMIC ACUM!DAK ar fi trait si ar fi putut fi ajutat, dar asa…nu mai este nimic de facut!Ti-am scris aceste lucruri pentru a te face sa intelegi ca daca ai face acest lucru nu ai avea de suferit doar tu (in caz de nereusita )ci toti cei care te iubesc.
    Cat priveste orientarea ta sexuala, vreau sa stii k eu CRED k e un pacat! Dar ca in ochii Lui D-zeu nu exista pacate si pacatele si k pacatul tau este exact la fel de grav ca si barfa sau betia la oameni. Si nu-ti spun asta din prisma unui om crescut pe bancile bisericii cu Biblia sub cap!Nu!Am fost si eu razvratita, si am avut o viata de care nu sunt mandra deloc, insa Dumnezeu m-a iertat si m-a iubit asa cum eram, iar eu datorita iubirii lui NECONDITIONATE ,m-am schimbat intr-un om nou 🙂 Nu vreau sa crezi k sunt o fanatica…nici vorba!Vreau doar sa stii k viata cu Dumnezeu este TOTAL diferita decat ceea ce isi imagineza oamneii -adik o lista intreaga de contradictii- NU!D-zeu ne lasa sa alegem, iar noi o facem in functie de ce ne conduce si ce ne stapaneste viata, in asteptarea si construirea a ceea ce vom primi la sfarsitul vietii Insa dupa moarte nu vom mai putea sa facem nimic…
    Acum ai doua variante:
    1 sa crezi k ceea ce spun eu e adevarat
    2 sa nu crezi nimic din ceea ce spun eu
    Dar ce se a intampla daca ceea ce spun eu este adevarat si tu nu ai crezut?Ai ceva de pierdut?

    Acum doi ani jumatate imi fumam prima tigara (din pachetul jumate pe care obisnuiam sa-l fumez in fiecare zi) pe balcon la servici cand m-a sunat mama sa-mi spuna ca fratele meu a avut accident cu motocicleta…Cateva ore mai tarziu am aflat ca murise…M-am uitat la el in ziua inmormantarii si am inteles ca pentru el se terminase tot si k nici el si nici noi cei care il iubim atat nu mai putem face nimic pentru el…Insa mI-am amintit cu atat drag de biblia pe care o avea in geanta in clipa mortii si de atunci a devenit Biblia mea …
    Din ziua aceea sunt alt om, si intr-un mod
    neasteptat am descoperit sensul vietii :)Sa nu crezi k acum sunt un om perfect si fara pacate…insa ma straduiesc si cel mai fain e ca nu sunt singura…
    Draga Y am sa ma rog pentru tine 🙂
    Si-ti doresc k Dumnezeu sa te biecuvinteze cu
    prezenta LUI 🙂

  57. Marius Cruceru, nu stiu daca ai cerut consimtamantul Domnului sa postezi aceasta scrisoare, care pentru unele suflete poate fi un adevarat soc.
    Draga Y
    Nu sunt in masura sa dau sfaturi.Dar cred ca cel mai bine este sa citesti tu personal in biblie sa vezi ce parare are Dumnezeu despre ceea ce traiesti tu.Te rog citeste in Epistola ROMANI 1:18-32.
    Dumnezeu este singurul care te poate scapa de aceasta boala.Si sa stii ca o dragoste adevarata nu te impinge la sinucidere.O dragoste adevarata este acea dintre barbat si femeie si este binecuvantata si nu blestemata.
    Ma rog pentru tine Y. ISUS ESTE VIATA! Cauta-l si vei trai vesnic.

  58. Draga Y

    Cu privire la stilul de viata as spune ca toti avem nevoie de ajustari ca sa ne refacem „normalitatea”.
    Cand un reformator de talia lui Ioan Botezatorul a venit sa propuna „schimbari” in felul de viata al celor ce se recunosc gresiti, „toti locuitorii Ierusalimului au inceput sa iasa la el” (Mc. 1:5). Despre cei putini care n-au vrut sa mearga sa-si recunoasca nemultumirea fata de ceea ce sunt este scris ca „au zadarnicit planul lui Dumnezeu cu privire la ei”. Inaintea lu Dumnezeu TOTI am pacatuit si suntem afectati de dezechilibru interior. Toti trebuie sa fim schimbati si refacuti interior.

    1. Fiecare ne nastem cu porniri rele. Tu ai probleme cu atractia fata de acelasi sex. Eu am probleme cu atractia fata de sexul opus. Amandoua trebuie corectate si orientate spre normalitate. Adevarul este ca toti am pacatuit si suntem lipsiti de echilibrul si perfectiunea launtrica dupa care tanjim. Lasati in voia pornirilor noastre ne chinuim singuri si-i chinuim si pe cei din jurul nostru.
    Damer, un tanar din America atragea tineri baieti, facea sex cu ei, ii tortura si-i manca dupa aceea. Asa era el „din nastere”. Alti au inclinatii spre bautura, spre furt, spre minciuna.

    2. A existat doar trei oameni NORMALI in istorie, Adam si Eva inainte de cadere si Isus Hristos. Isus este modelul lui Dumnezeu pentru ceea ce ne-a creat El. Puterea lui Dumnezeu se ofera sa ne reconstruiasca dupa „chipul si asemanarea Lui”.

    3. Nu te teme de schimbare. Ea este parte din viata. Cand este in bine, schimbarea este cea mai buna parte din viata. Fiecare ne schimbam in fiecare zi. Important este sa acceptam natura schimbarii si necesitatea ei.

    Dumnezeu ne iubeste asa cum suntem, dar ne iubeste mult prea mult ca sa ne lase asa cum suntem.

    • y zice:

      Am crezut si eu ca trebuie sa ma corectez. Crede-ma. Dar nu am ce corecta. Eu sunt lesbiana.

      • mhu zice:

        Scuza-ma daca deranjez, dar sa stii ca depinde de tine Y daca esti sau nu esti in felul asta.
        Am sa dau un exemplu cam ciudat, dar cuprinde mai multa esenta. Este suficient pentru un om sa ucida o singura persoana, in viata sa, si sa fie cunoscut toata viata ca si „criminalul”.
        Pentru oameni nu conteaza prea mult daca omul acela si-a schimbat directiile in viata, regreta enorm actul facut si acum chiar are o traire curata inaintea lui Dumnezeu si exemplara pentru oameni. Totusi inaintea lui Dumnezeu valoreaza mult lucrul acesta, si de fapt conteaza mai mult ce parere are Dumnezeu fata de faptele noastre decat ce parere au oamenii despre noi.

        Tu ai facut lucruri care te aseaza in acest termen „lesbiana”, totusi depinde de tine din momentul actual ce alegi. Poti sa-ti schimbi statusul! Poate oamenii te vor considera tot lesbiana, …dar daca renunti la pacatul acesta si vei cere ajutor la Dumnezeu sa iti schimbe viata, ai sanse mari fi schimbata si sa capeti valoare inaintea lui Dumnezeu. Numai sa-L cauti din toata inima ta, sa te rogi, chiar in seara asta daca poti cu toata inima ta si sa-I ceri sa te schimbe, si sa nu mai privesti la lucrurile acestea ca lucruri firesti, pentru ca nu sunt firesti. LA inceput Dumnezeu a facut pe barbat si femeie sa fie sot si sotie.
        Problema este ca oamenii se cred si s-au crezut inca de la inceputul omenirii prea intelepti si au indepartat pe Dumnezeu din cunostinta lor.
        Cineva spunea: „Cand un om nu crede in Dumnezeu, crede in orice altceva”. Asta s-a intamplat de la inceput cu oamenii si pentru ca nu au mai avut frica de Dumnezeu au inceput sa faca de toate lucrurile si sa creada ca e bine.
        Am o intrebare pentru tine Y: Cu ce impresie traieste un copil care creste in fata jocurilor pc „cu pistoale”, care are parinti de injura toata ziua si se cearta, care se uita la televizor toata ziua si noaptea la alte lucruri…etc etc. Ce fel de om se va face acel copil? In mod normal va urma si el un drum gresit. – Concluzia mea este ca societatea in care traim in ziua de azi ne influenteaza negativ.

        Iti recomand sa citesti din biblie cartea Romani capitolul 1 , versetele 16-32, daca ai timp(e urgent). Sunt versete foarte legate de subiect, chiar daca par putin mai dure, … asa e adevarul doare la inceput. (daca-l acceptam)

        Ca sa ajungi mai repede acolo intra pe linkul asta http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/romani/1/

  59. adipetri zice:

    Draga Y,

    As vrea sa-ti faci timp sa vizionezi acest video. Cred ca mesajul pe care il vei auzi iti va raspunde la unele intrebari care le-ai pus in scrisoarea ta.

    Vei gasi acest video la: http://vimeo.com/7688776

    Ma rog ca Dumnezeu sa te copleseasca cu dragostea Lui, sa te ajute sa vezi ca ai pret in ochii Lui, si ca te-a creat cu un scop si a dat sens vietii tale.
    Ma rog ca si tu sa pui pret pe viata ta si sa doresti sa afli adevarul, care cu siguranta iti va aduce eliberare.

    Ps. Toti acei care nu a-ti vazut acest video v-as incuraja sa-l vedeti va fi o incurajare deosebita.

  60. dori`s zice:

    draga Y,eu nu-ti spun mai mult decat ca alaturi de ceilati care au fost indemnati de Dumnezeu am tinut si eu o zi de post si m-am rugat pentru tine. stiu ca tu nu intelegi acum de ce facem asta si as vrea sa primesti acest gest simplu ca pe un zambet de afectiune si incurajare. nu as vrea sa te simti obligata in nici un fel dar te rog ca pe fica mea daca totusi ai incercat atatea pana acum sa mai faci un gest. te rog ia o Biblie sau un nou testament. este acolo o carte care se numeste 1 IOAN. nu este lunga dar este scrisa cu multa dragoste. ea incepe asa:

     „Ce era de la început, ce am auzit, ce am vãzut cu ochii nostri, ce am privit si ce am pipãit cu mâinile noastre, cu privire la Cuvântul vietii, pentru cã viata a fost arãtatã, si noi am vãzut-o, si mãrturisim despre ea, si vã vestim viata vesnicã, viatã care era la Tatãl, si care ne-a fost arãtatã;  deci, ce am vãzut si am auzit, aceea vã vestim si vouã, ca si voi sã aveti pãrtãsie cu noi. si pãrtãsia noastrã este cu Tatãl si cu Fiul Sãu, Isus Hristos.
    Si vã scriem aceste lucruri pentru ca bucuria voastrã sã fie deplinã.”

    te rog eu frumos sa citesti aceasta carte chiar daca nu crezi. ea a schimbat multe vieti si nu vad de ce nu ar schimba-o si pe a ta.
    ma rog in continuare pentru tine si pentru cealalta fata ca Domnul sa va lumineze.

  61. elisa zice:

    Draga Y,in moarte nu vei fi libera cum spui,ci dimpotriva;
    viata venica ne-o dorim cu totii;dar
    trebuie sa plecam de pe pamant doar atunci cand Dumnezeu ne cheama,ca sa nu traim o vesnicie fara El,ceea ce ar fi chiar mai urat decat ti e pare acum pe pamant.
    Dumnezeu te va ajuta;el te iubeste si te vrea fericita alaturi de El in primul rand.

  62. dorca zice:

    draga Y,

    uite ce spune biblia clar si raspicat despre situatia in care te afli tu. am citit sfaturile si cugetarile de mai sus si cu tristete am observat ca nu te-a indrumat nimeni spre cuvintul scris al lui Dumnezeu cu privire la ce traiesti tu zilele astea. zici ca tu crezi in Dumnezeu si te rogi LUI, insa se vede clar ca nu_L cunosti. biblia e singura carte de pe lumea asta care ti-L prezinta pe Dumnezeul universului. atit! citeste=o cu incredere si ai sa experimentezi ce nu ai mai experimentat niciodata.

    este marturia milioanelor de oameni care L-au cunoscut pe Dumenzeu prin ea. (fosti hindusi, musulmani, ortodoxi, catolici; homo, drogati, criminali, proxeneti, etc)

    biblia spune in romani cap 1 cu versetul 28 asa; „FIINDCA N-AU CAUTAT SA PASTREZE PE DUMNEZEU IN CUNOSTIINTA LOR, DUMNEZEU I-A LASAT IN VOIA MINTII LOR BLESTEMATE, CA SA FACA LUCRURI NEINGADUITE”

    si mai sus (VS 25-27) gasesti clar situatia ta: FEMEILE AU SCHIMBAT INTREBUINTAREA FIREASCA A LOR INTR-UNA CARE ESTE IMPOTRIVA FIRII… SI… AU PRIMIT IN ELE INSELE PLATA CUVENITA PENTRU RATACIREA LOR.”

    s-ar prea putea ca aceasta depresie sa fie acea plata cuvenita pt „ratacire”…. si de care nu ai sa scapi cu una cu doua daca nu te pocaiesti. nu exista „inclinatie naturala” spre asemenea pacate decit daca la un momentdat l-ai scos in mod voit pe Dumnezeu din constiinta ta. asta spune biblia in acest text si in altele si Dumnezeu are dreptate. si Dumnezeu nu se lasa sa fie batjocorit. ce samana omul aceea va si secera. cu alte cuvinte, fericirea pe care o cauti tu o vei gasi numai daca te supui regulilor lui Dumnezeu.

    noi putem sa iti dam sfaturi zi de zi luni intregi de acum inainte… insa un lucru este cert: cu Dumnezeu nu e tirguiala. regulile le-a stabilit EL si El zice ca ferice e de cine asculta si implineste Cuvintele LUI.

    Dumnezeu sa te ajute sa iti gasesti pacea in EL!

    smereste-te inaintea LUI, lasa-te de pacatele tale, si iti garantez ca vei cunoaste o fericire si o implinire sufleteasca cum nici nu visezi.

  63. litlevio zice:

    fr marius cruceru, vreau sa va intreb ceva, daca aveti timp sa-mi raspundeti pe mail, sau pe blog dc o sa dati drumul mesajului. am vorbit in treacat acum ceva vreme cu cineva despre homosexualitate si i-am spus ca am auzit intr-o biserica un pastor care zicea ca exista probleme mari in biserica: tineri(care-si zic crestini si si pastorul se referea la ei tot asa, spunand ca si acest pacat este ca oricare altul) care se lupta cu homosexualitatea. eu l-am intrebat: cum se poate ca un copil a lui Dumnezeu sa fie lasat in voia mintii lui blestemate de catre Dumnezeu(caci asa scrie in Romani)? cum poate fi cercetat de Dumnezeu daca Dumnezeu l-a lasat dupa mintea lui blestemata sa savarseasca lucruri scarboase? el mi-a zis ca nu exista un crestin homosexual. una este ca un om sa curveasca cu o femeie. acest lucru este firesc, vine din fire. dar este impotriva firii ca un om sa curveasca cu un om.
    mai este scapare pt Y?
    nici eu nu cred ca exista crestini homo.
    raspundeti-mi va rog dc aveti timp

    • sam zice:

      profit de fusul orar care ma avantajeaza si completez si eu intrebarea cu inca una, pana raspunde Marius: cum a avut curajul Dumnezeu sa-l lase pe ala din Corint sa comita incest si apoi sa-l primeasca inapoi in biserica, adica sa-i dea voie sa se numeasca crestin in continuare?

      • michael zice:

        l`a primit doar dupa pocainta acestuia, dar mai intai l`a dat pe mana satanei sa ii pune oleaca carnea la tocat. cred ca a avut parte de un tratament….demonic ^^

    • Marius David zice:

      am răspuns deja şi voi mai răspunde .

  64. rodica botan zice:

    Pentru mine exista doua feluri de gunoi- mizerie-murdarie.

    Murdaria mea, cu care m-am obisnuit si pot sa traiesc confortabil cu ea…si murdaria altora care este absolut gretoasa…nu stiu cum pot traii altii in asa mizerie!!!
    …….
    Dar la Dumnezeu cred ca este un singur fel…iar singele Lui este asa de puternic ca sterge orice pata indiferent de care categorie de murdarie vorbim…
    ……………
    Toata casa are nevoie de detergentul asta…

  65. Beni zice:

    Frati dragi,
    mai incet cu citate din Biblie, ca Y a spus-o clar ca nu-i sursa de autoritate pentru ea. Pana la a insemna ceva Scriptura – ca revelatie speciala – e cale lunga. Si ma tem ca ea nu e dispusa la o asemenea calatorie in starea de fata. Altfel, o sinucidem noi cu ceva nedigerabil. Stiati ca laptele face bine oricand in problemele de digestie?

    Discutia pe blog poate sa ajute, fara indoiala. Faptul ca ea insasi a apelat aici pot fi ghioceii unei minunate primaveri. Dar si riscuri exista. Depinde mult de Marius David, care e la butoane 🙂 .

    Postul si rugaciunea sunt solutii adecvate. Panaceu universal.

    • Putinstiutoru' zice:

      @ Beni

      Mi ai citi gindurile. Bine zis. Unii din noi, facem ce facem si tot la citate din Biblie ajungem, pe cind Y are nevoie si de exemple de pasi de urmat din momentul urmator. Asta in schimb nu ne impiedica sa postim si sa ne rugam.

  66. Dacă te duci la piaţă şi iei la întâmplare morcovi şi pătrunjei mucegăiţi sau putreziţi şi supa ta va fi amară şi în loc de mâncare vei găti lături.
    Este alegerea ta dacă te îndrăgosteşti de o fată sau un băiat, dar alege o persoană de bună calitate.
    Viaţa are valoare dacă-i dai tu valoare!
    Nu există întuneric: doar lipsa luminii!
    Nu există frig: doar lipsa căldurii!
    Nu există rău ci doar lipsa binelui!
    Eu am suferit mult în viaţă, cu greutăţi, lipsuri şi privaţiuni dar din dragoste am suferit cel mai puţin, fiindcă nu m-am implicat în relaţii de doi bani, aşa că am fost liberă şi cu mintea limpede să văd şi să înţeleg marea iubire.
    Pisica mea se joacă cu mingea de ping-pong şi o izbeşte de toţi pereţii dar pe lângă ghiveciul lămâiului trece frecându-se alintat, fiindcă nu-l poate urni!

    • Putinstiutoru' zice:

      @Doina Popescu

      Stimata Doina Popescu,

      Cu retinuta indrazneala va spun ca nu pot fi de acord cu cel putin 1 lucru spus de dumneavoastra.

      „Este alegerea ta dacă te îndrăgosteşti de o fată sau un băiat, dar alege o persoană de bună calitate.”

      Ca sa folosesc modelul dumneavoastra de exprimare ciorba pe care Y si-a gatit-o pina acum a fost cu ingrediente putrede impotriva legilor naturale de a ne gati ciorba fericirii, iar unul din motivele serioase pentru care Y este asa cum este, este ca ea fiind fata, a ales sa se indragosteasca de o fata.

      • sam zice:

        Aici am o banuiala ca ati sti mai putin decat spuneti. Daca ati trecut prin „experienta” de a fi gay si ati „ales” apoi sa nu mai fiti as fi curios sa aud cate ceva despre experienta asta. Nu poti echivala preferintele sexuale cu alcoolismul sau fumatul desi nici acestea nu sunt usor de „ales”

  67. vioricaO zice:

    Doresc sa mai adaug ceva pe scurt:
    Y a cerut ajutor pt. problema ei (sinuciderea) dar „salvatorii” i-au aratat ca mai are o problema de rezolvat (lesbianismul), pe care nu prea ar vrea s-o rezolve in mod corect… Si atunci, care ar fi concluzia?
    Continuam s-o mangaiem pe crestet cu „saracutza de tine” , nu-i nimic, las’c-o fi cumva… sau ii spunem : fata draga, dorim sa te ajutam ,sa fim alaturi de tine ,dar, trebuie sa vrei si tu asta!
    Nu poti face bine nimanui cu fortza! Nu poti sa dai nimanui nimic fara sa vrea! De luat, da se poate, dar nu de dat, fortat!
    De aceea si Dumnezeu ne-a lasat liberul arbitru!
    Nu ne iarta, nu ne ajuta, nu ne mantuieste, daca nu cerem de la EL astea, dar dupa Legile Lui!
    Dar, daca vrem sa traim, sau nu, dupa cum ne place, nu avem dreptul sa zicem vreodata, DE CE DOAMNE mi se intampla asa sau asa?
    Fiti binecuvantati in Harul Sau cu totii!

  68. agnusstick zice:

    Dragă Y, nu toată lumea care a comentat aici a primit un răspuns de la tine, şi este de înţeles. Răspunsurile ar trebui să ţi le dai ţie, nu nouă, tu ar trebui să ştii de ce unele idei îţi displac sau nu ţi se pot aplica, de ce unele „soluţii” nu ţi se potrivesc – eşti unică, şi nimeni nu te înţelege mai bine decât tine. Nimeni dintre cei care nu simt măcar adierea unei înclinaţii spre acelaşi sex nu are cum să te înţeleagă, facem doar presupuneri bazându-ne pe propria experienţă şi pe ce am citit. Nu este vorba aici numai de caracterul pur sexual, în definitiv oamenii şi animalele îşi folosesc sexul în cele mai fantastice moduri cu putinţă, iar, câtă vreme este vorba doar de plăcerea simţurilor, orice fantezie poate fi privită ca perfect paralelă cu sufletul şi conştiinţa – câtă vreme nu sunt implicate alte persoane. Există creştini care îşi justifică autosatisfacerea cu pasaje din Biblie – am văzut asta inclusiv pe bloguri româneşti – şi consideră că nu fac rău nimănui câtă vreme doar propria lor carne e implicată. Ceea ce şochează enorm, şi nu doar pe creştini, este DRAGOSTEA între persoane de acelaşi sex. Problema noastră e că aşa ceva nu ni se pare tocmai dragoste, ci un amestec destul de neonorant de alte sentimente, senzaţii, dorinţe şi gânduri. La fel de mare problemă ni se pare faptul că homosexualitatea implică mulţi oameni, familii şi comunităţi întregi. Nu-mi dau seama dacă ne puteţi ajuta să înţelegem ceea ce simţiţi, poate nici dumneavoastră nu veţi şti vreodată ce simte restul populaţiei aşa-zis normale. Dar ne preocupă foarte mult aspectul posesiv, extensiv şi militant al homosexualităţii.
    Am o întrebare foarte concretă, în siajul acestor consideraţii. Din mesajul iniţial am impresia că pentru tine este extrem de important faptul că persoana pe care o iubeşti ar vrea să renunţe la tine pentru un băiat. Ai încercat să te analizezi şi să afli cum ai reacţiona dacă te-ar fi părăsit pentru o altă fată? Crezi că ideea că ea nu se va mai simţi lesbiană, aşa cum tu declari cu tărie că eşti, sapă la rădăcina schelei care ţine viaţa ta în picioare? Mai cunoşti şi alte lesbiene cu care te-ai putea împrieteni în scurt timp, sau te sperie inclusiv posibilitatea să rămâi „singură” multă vreme? Simţi nevoia să te susţină cineva în păstrarea orientării sexuale ca brand social, ca grup distinct?

    • y zice:

      Ar fi acelasi lucru daca m-ar parasi pentru o fata. Nu e problema ca m-a parasit pentru cineva. Chiar ea mi-a spus o data ca a inteles cat de mult ma iubeste pe mine doar atunci cand a ramas cu el. De fapt nu ma doare ca e cu cineva, ma doare ca a renuntat la noi doua, foarte simplu, cum a mai facut-o de cateva ori. Si, cunosc mai multe lesbiene, am cunoscut si zilele astea cateva. Posibilitatea de a ramane singura multa vreme ma sperie, pentru ca fara ea ma simt singura. Nu stiu ce se va intampla maine sau saptamana viitoare sau la anul, sincer, nici nu ma intereseaza. Pentru mine moartea in acest moment e singura salvare. Fie ca va reveni, fie ca nu, sunt deja prea epuizata ca sa ii mai pot oferi ceva.

      • Joy zice:

        Uite, Y, eu nu discut acum orientarea ta sexuală.
        Eu văd aici problema ta: „Posibilitatea de a ramane singura multa vreme ma sperie, pentru ca fara ea ma simt singura.”
        Această singurătate care te sperie. Nu îţi dai seama că nu poţi funcţiona normal aşa o viaţă întreagă: depinzând de cineva? Că nu poate fi o viaţă demnă?
        De ce să pui în locul acestei relaţii pierdute „singurătatea care te sperie” şi să nu pui în locul ei „vindecarea de nefericire”?
        Cred că esti epuizată, dragă Y. Dar opreşte-te puţin. Citeşte, te rog, şi ce ţi-am scris mai sus. Dacă în acest moment aşa vezi lucrurile nu înseamnă că aşa sunt neapărat.
        Oricât de complicată ar fi viaţa ta Dumnezeu va găsi şi soluţia specifică. Dumnezeu vrea ca omul să reuşească. Dar nimic nu se face de la sine. Nu putem bate cu piciorul în pământ ca Dumnezeu să ne împlinească voia de moment. Pentru că El vrea să ne vindece, vrea să fim sănătoşi, trăindu-ne viaţa cu demnitate.

    • agnusstick zice:

      Ghinionul tău, dragă Y, e că te-ai născut în secolul ăsta. Pe vremuri chiar şi părinţii atei ţi-ar fi tras un toc de bătaie şi te-ar fi trimis puţin la munci ceva mai grele, ca să-ţi dea o şansă să afli ce este dragostea şi cum devine cazul cu viaţa. Vrei să fii mai romantică decât cei mai mari romantici ai lumii şi să trăieşti o superbă poveste de iubire… cu cinva care „calcă strâmb” din când în când, şi culmea, ar mai vrea să aibă o familie şi chiar copii! Nu sună prea romantic, zău aşa, dar poate să devină peste o noapte-două de „făcut dragoste”. Scumpete, dragostea cu năbădăi de genul celor povestite de tine este amor, de la „J’aime les sardines”. Un început de dragoste ar fi după 15 ani de stat împreună, dacă ai copilul în spital pentru dializă, chiuveta e plină de vase murdare, WC-ul refulează peste covoare şi tu reuşeşti să te uiţi în ochii celuilalt şi să zâmbeşti printre lacrimi. Necazul ăsta al tău peste care ai vrea să tragi heblul fără să plăteşti factura la lumină este chiar nostim de tot, faţă de ce înseamnă necaz, durere şi dragoste până la durere. Pune mâna şi fă-ţi temele, că eşti în stare să treci clasa! Află ceva mai mult adevăr despre tine şi despre oameni şi după aia trage linie, sau trage apa. Acum nu ai priceput datele problemei şi vrei să dai foaia goală? Nu-i nimic, rămâi corigentă şi vii la toamnă iar, să moară profesorii de ciudă că ştii mai bine decât ei. Şi zici că Dumnezeu ţine cu tine dar o lasă pe puştoaica cealaltă să-şi facă de cap? Păi bine, de ce nu tragi concluziile la chestia asta? Te-ai supărat şi gata, ne laşi pe toţi în prostiile noastre inutile şi în viaţa noastră fără rost, şi scapi batic curat fără dram de „pocăinţă”? Tu nu ai nici o vină în ce s-a întâmplat, numai donşoara? Ai ales-o greşit pentru marea iubire a vieţii, aşa s-ar părea. Şi care-i problema? Plângi, acuză-te de prostie şi mergi mai departe, acum poţi fi mai deşteaptă, poţi fi tu marea iubire pentru ALT… om. Văd că la chestia cu făcutul de copii nu sari la cap, bag seama că tocmai asta te deranjează la donşoara, ea ar vrea şi familie şi copii. OK, nu se va mai naşte un copil care să ne facă tuturor necazuri, şi mai ales ţie pentru că nu ai chef să iubeşti decât o altă fată. Iubeşte, dragă, altă fată şi gata. Dacă n-ai sesizat că marea şi inexplicabila plăcere a vieţii este să iubeşti pe altcineva mai mult chiar decât pe tine, ai să decizi să te opreşti la primul eşec. Care eşec? Iubeşte-o tot pe ea, dacă e iubire o să te simţi în al nouălea cer! Ştii ce? Fii bărbată!

      • dori`s zice:

        nu cred ca o sa tina tactica ta. sti ce? mai bine fi tu barbat si recunoaste ca fara Dumnezeu nu-ti iese nimic cum vrei. sa nu recunosti asta are un singur motiv: lasitate.
        Domnul sa aiba mila si de tine.

        • agnusstick zice:

          Mulţumesc, la fel pentru toată lumea! Dacă ne-ar veni mai multe tactici de la El, ce bine-ar fi… Eu îmi asum riscul, şi voi plăti negreşit preţul, mai ales că tactica asta e numai şi numai de la mine. Că sunt şi am fost laş am recunoscut în repetate rânduri, dar tocmai ce-i spusesem lui Y că ar trebui să ia seama la ce semne îi dă Domnul. Deci recunosc, sunt un bărbătuş laş, şi recunosc că fără Dumnezeu nu-ţi iese absolut nimic decât eventual cum vrei tu, nu cum vrea El.

          • agnusstick zice:

            Citat din Allgay,creştină gay:
            „Dragi crestini,
            a avut Isus ochii albastri sau negri? Daca i-a avut albastri inseamna oare asta ca oamenii care au ochi negri nu pot sa fie crestini pentru ca nu seamana cu Isus? O sa imi spuneti ca nu. Pentru ca culoarea ochilor este ceva cu ce te nasti, cu ce te-a facut Dumnezeu si nu se poate schimba. Ei bine se poate. Sunt lentile care pot sa iti faca ochii cum vrei tu. Totusi daca iti pui lentile albastre ochii tai oricum vor fi negri si tu si Dumnezeu o sa stiti asta. La fel e si cu homosexualitatea. Asa ne-am nascut. Unii hetero altii gay. Si toate terapiile prin care trec muti dintre fratii mei sunt doar niste lentile care sa ascunda adevarata lor culoare nu sa le-o schimbe. Sper sa puteti intelege asta vreodata, cu toate ca ma indoiesc ca sunteti in stare.
            Crestinismul pe care il propavaduiti voi aici e unul plin de ura, nu de dragoste si acceptare ca cel propavaduit de Isus. Voi va puneti problema daca eu, gay fiind pot sa ma numesc urmas a lui Hristos. Dar v-ati intrebat voi daca El va poate numi urmasi a Lui?”

            Citat din Ana, creştină gay:
            „Draga Julia, inteleg pozitia ta si sunt de acord. Eu cred ca biblia e cuvantul lui Dumnezeu si trebuie respectat in totalitate. De aceea de fiecare data cand am ciclu nu merg la biserica si stau inchisa in casa pentru ca in Levitic spune ca o femeie nu trebuie iasa in public in timpul ciclului. La fel nu port haine din materiale diferite, pentru ca tot in Levitic spune ca e o uraciune in fata lui Dumnezeu. Si nici nu ma tund, pentru tot acolo spune ca e pacat. Nu mananc creveti sau porc sau alte alimente interzise in Levitic.
            Daca stati sa va judecati, nici unul nu sunteti vrednici sa fiti la masa cu El. Totusi Dumnezeu ne iubeste pe toti si ne accepta pe toti asa cum suntem.
            …….
            Cand a avut Petru acea premonitie cu masa cu tot felul de bucate necurate, Isus i-a spus ca poate sa manance pt ca El le-a curatat. Si apoi cum ramane cu versetul:”Orcine crede in NUmele lui va fi mantuit” NU spune oricine va crede in Numele lui si va fi heterosexual va fi mantuit.
            …….
            Draga Vlad, presupun ca esti crestin, si totusi unde in biblie zica ca Dumnezeu a distrus Sodoma pt ca eray gay acolo? Spune doar ca au fost pacatosi, inchinatori la idoli, de aici si cuvantul sodomit.
            In alta ordine de idei, nu tu esti judecatorul meu, si nu de la tine am sa iau sfaturi. Dumnezeu, Isus e cel care ma va judeca, Slava Lui. Si daca eu sunt impacata cu el, care e problema voastra a tuturora?
            Sau anume asta e problema? Ca eu sunt gay si totusi pot sa am o relatie cu El?
            ………
            Sunt crestina, dar de cand am recunoscut cat de cat public ca sunt gay am simtit numai atacuri. Prietena mea cea mai buna mi-a spus ca nu mai vrea sa vb cu mine, pt ca sunt gay. Pt ca m-am schimbat. Si nu vrea sa inteleaga ca s-a schimbat doar perceptia ei despre mine. Si cel mai ciudat e ca sunt un lider in lucrarea crestina. acum inca sunt o crestina exceptionala, dar e suficient sa spun ca sunt gay… ca nu mai conteaza, nu mai exista si “crestinii” nu mai sunt in stare sa vada spiritualitatea mea, pe care o vedeau doa cu cateva min inainte sa le spun adevarul despre mine.”

            Citat din anonim gay:
            „nici nu va putetzi imagina catzi gay avem in lucrarea domnului….catzi renuntza la a mai face ceva doare pentru k sunt gay……oare asta vrea domnul? un potentzial bun lucrator sa se retraga din lucrare…? doar pt k este gay ?”

          • R. zice:

            Foarte nepotrivita analogia cu lentilele, ca sa nu spun ca e ilara. Nu asa s-au nascut, ci asa au ales ei sa fie, stiind ca Dumnezeu uraste si condamna acest lucru. Cu toate acestea nu vor sa renunte la pacat, si se amagasc ca Dumnezeu ii accepta si asa, in neascultare fata de El. Imi vine sa rad cand aud de gay in lucrarea lui Dumnezeu. De fapt, care dumnezeu?

        • dori`s zice:

          te rog sa ma ierti! am fost cam pripita.
          in marea graba te-am confundat cu alcineva care se declara un ateu convins.
          of, iar imi joaca feste acest defect al meu de a raspunde in graba :”>

        • agnusstick zice:

          Domnul chiar ARE milă! Suntem noi prea grăbiţi să observăm câteodată – până şi X, Y, chiar şi Z şi R., S, T, N… No problemo, dori’s, los atéos no pasarán!

    • Putinstiutoru' zice:

      @Agnustick

      Fara sa doresc sa ma erijez in moderator, din partea mea nota 10 pentru interventii. Ai scriitura fina si exprimare de Gentleman.

      • agnusstick zice:

        Mulţumesc, sper să rămână aşa nu numai părerea, ci şi cauzele ei. Dar slavă Domnului, sunt mulţi domni şi Doamne cu intervenţii superbe din mai multe puncte de vedere – bine-ar fi să ajute la ceva şi ideile, sentimentele şi cuvintele noastre, pe lângă rugăciune şi post. Altfel ar fi ca şi cum nu dăm celui însetat un pahar cu apă, ci ne rugăm să-l trimită Domnul printr-o minune. Aici (pe lume, nu pe blog) toţi suntem însetaţi şi flămânzi, deşi poate nu ne dăm mereu seama. Poftă bună şi cumpătare!

  69. RuBen zice:

    Domnul să aibe milă de ea.

    Si acum o întrebare pentru maestrul Marius: Cum e cu limbajul forestier??? da-mi ceva exemple să mă prind şi eu de schemă.
    mulţumesc

  70. papagigli zice:

    Y
    Interesante trairile prin care treci, desi n-as putea spune ca sunt de invidiat. Consider ca din toate sfaturile primite, singurul care makes sense e cel pe care l-ai mentionat tu singura cind ai spus „pot, stiu ca pot”. Restu-s baliverne si nu valoreaza nici cit o ceapa degerata, desi sunt convins ca-s spuse cu intentii laudabile. Inainte de-a face vreun pas, oricare ar fi pasul acela, gindeste doar ca o data dusa, esti dusa si nu vei mai putea face niciodata ceea ce poti face, vie fiind. Desi n-am fost inca mort, sunt convins ca-i mult mai excitant sa traiesti decit sa zaci prin periferia raiului sau a iadului sau, asa cum cred eu, sa zaci niciunde. A muri nu e a lua tramvaiul. Chestia e ireversibila si cum viata e una, de ce ti-ai scurta-o? Ai tot timpul sa fi moarta, de ce te-ai grabi? Viata nu-i urita, e asa cum ne-o facem. Nu-ti ramine decit sa ti-o faci frumoasa si sa ti-o traiesti!

  71. Y,ma intrebi de ce sa traiesti vesnic?
    Dar de ce sa mori vesnic in iadul pregatit pentru satan?
    Meriti viata, caci cineva a ispasit pentru pacatele tale, tu doar trebuie sa-i recunosti autoritatea si sa-ti schimbi viata.Si ma intreb eu, de ce te complaci intr-un mod de viata, care ti-a adus necazuri, lacrimi si te-a impins pana in pragul deznadejdii?

    Beni, spunea aici ca doar postul si rugaciunea ajuta.Da, ajuta daca se implica si cel vizat, cel cu problema, cel bolnav.Dar daca Y,vrea sa ramana in starea asta[ lesbiana] si nu vrea sa recunoasca autoritatea bibliei si implicit a lui Dumnezeu?

    • Beni zice:

      Dacă-ntr-o tainică vreme
      din lut Cineva mă făcu,
      şi dacă sunt om şi nu vierme,
      o, Doamne, aşa ai vrut Tu…

      Dacă am grai şi nu muget
      să spun ce iubesc şi ce nu,
      dacă am harul să cuget,
      o, Doamne, aşa ai vrut Tu.

      Dacă întâia zidire
      deplin în păcat se pierdu,
      când totuşi mi-ai dat izbăvire,
      o, Doamne, aş ai vrut Tu.

      Dacă m-ai scos din neghină,
      nu viaţa-mi urâtă-Ţi plăcu.
      Nu eu am vrut iarăşi lumină,
      o, Doamne, ci Tu, numai Tu.

      Iar dacă voi merge odată
      la Cel ce din Duh mă născu,
      voi spune de-a pururea: Tată
      Te laud c-aşa ai vrut Tu!

  72. Rodica Botan zice:

    Y…ADEVARUL…exista in afara noastra. El exista daca sau nu sintem noi de acord cu el. Asa exista si vesnicia…eternitatea.

    Ne sta in putinta sa alegem doar unde sa ne petrecem vesnicia. Si odata ce alegerea e facuta (in cazul tau prin sinucidere) nu mai exista drum inapoi. Si exact de ce fugi acuma, exact situatia aia o alegi pentru eternitate.

    Nu am ales noi in ce familie, sau tara ne-am nascut -si nu am ales nici daca sa fim femei sau barbati. Cineva, acel Dumnezeu in care zici tu ca si tu crezi, El a facut alegerea. El stia mai bine; putem argumenta cit vrem ca si asa n-o sa cistigam argumentul.

    Diavolul este cel care ne da tot felul de sugestii. I-a dat Evei in Gradina Edenului cind a pacalit-o, si ne da si noua sugestii tot timpul – cum ar fi mai bine. De aia ajungem la incurcatura.

    Un lucru iti spun sigur. Daca Dumnezeu te-a facut femeie, El nu a gresit. N-oi fi descoperit tu pina acuma, dar asta esti. Si noi ne-am rugat si am postit pentru tine, ca Dumnezeu sa iti faca o surpriza si sa iti arate cine esti.

    Psalmul 139 spune…”te laud Doamne ca sint o faptura atit de minunata”. Asta este scrisoarea de dragoste a Lui Dumnezeu pentru tine…daca crezi ca El exista trebuie sa crezi si Cuvintele Lui…

  73. Esential zice:

    Frate Marius ati facut foarte bine ca ati publicat postarea aceasta…Pentru unii, ca si Patrix sau altii sunt niste socuri astfel de stiri, ei judecand aspru astfel de persoane…Dar aceste persoane si marturii nu sunt exceptii, ci realitati.
    Homosexualitatea este o problema intalnita si in bisericile evanghelice. Am conversat si inca conversez cu un consilier crestin din Bucuresti care mi-a spus ca a consiliat peste 13 tineri din bisericile evanghelice din Oradea care au probleme de homosexualitate. Acestia la randul lor, cunosc pe multi altii, tineri proveniti din familii crestine care au astfel de probleme…

    Chiar de curand si eu am consiliat cat am putut o persoana cu orientari homosexuale, care mi-a cerut ajutor. Problema exista….si e inca foarte raspandita, din nefericire. Ce sa facem cu ei??? Sa le dam in cap, sa ii batjocorim, sa ii catalogam ca anatemzati??? Eu cred ca ceea ce ati propus dumneavoastra ca sa ne rugam si sa postim este cea mai buna solutie…

  74. Danyella zice:

    Draga Y, permite-mi sa-ti spun intr-un mod cat se poate de clar,ca:DUMNEZEUL DRAGOSTEI,a creat pe ADAM si pe EVA,nicidecum 2 EVE.Nu ne putem juca cu DUMNEZEU.DUMNEZEU te-a creat UNICA,VALOROASA,RATIONALA,dandu-ti posibilitatea sa faci ALEGERI,sa alegi BINELE sau RAUL,sa alegiBINECUVANTAREA sau BLESTEMUL,sa alegi VIATA sau MOARTEA,Depinde de tine,ce vrei sa ALEGI,depinde de tine cui vrei sa SLUJESTI,depinde de tine pe cine vrei sa urmezi.Te rog fierbinte sa-mi permiti,sa-ti spun ca situatia prin care treci nu este altceva decat o PROVOCARE,CEL RAU-VRASMASUL-IMPOTRIVITORUL,vrea sa te distruga,pentru ca acesta-i SCOPUL lui,dar DUMNEZEUL CEL VIU si ADEVARAT, DUMNEZEUL CERULUI sial PAMANTULUI,in SUVERANITATEA SA a hotarat sa te SALVEZE,trimitand sa moara in locul tau pe FIUL SAU PREAIUBIT-DOMNUL ISUS HRISTOS.Cu dragoste de mama,indraznesc sa te intreb,draga mea Y,ce vrei sa alegi? CERUL sau IADUL.As fi nespus de fericita sa stiu,ca nu te-am suparat,ca nu te-am necajit,daca fara voia mea,am spus un cuvant gresit,in numele DOMNULUI,te rog din suflet,sa ma ierti.As fi tare onorata,sa te cunosc,as fi tare fericita sa pot vorbi cu tine.Te rog draga mea Y,citeste PSALMUL 18,23,27.In PSALMUL 51 REGELE DAVID un OM dupa inima lui DUMNEZEU,striga din toti rarunchii fiintei sale catre DUMNEZEUL ATOTPUTERNIC,implorand MILA si INDURAREA lui DUMNEZEU.INDRAZNESTE sa citesti si acest PSALM,dar nu inainte de a te aseza pe genunchi,cerandu-I BUNULUI DUMNEZEU,INTELEPCIUNE,PRICEPERE si LUMINA.Cu dragoste in Domnul iti doresc vindecare totala,eliberare din robie si BIRUINTA SUPREMA,pe care o poti avea daca ALEGI sa te INDRAGOSTESTI de ISUS HRISTOS.

  75. zkr07 zice:

    Nu incerc sa dau un sfat…ca sigur nu o sa il accepte. Nu incerc sa ii spun ca Domnul …a lasat barbat si femeie, ca sigur a mai auzit asta. Depresie din iubire am avut si eu. Dar eu am invatat din ea, oamenii repeta greseala pana o invata. Un sfat in text, daca ii merge mintea lu Y, dar ….nu imi pasa.

  76. Rodica Botan zice:

    Mai stiti careva, ceva de spre Y?

  77. nicu c zice:

    un site crestin care se ocupa de homosexualitate: http://www.contracurentului.com

  78. Marius David zice:

    Stimaţi prieteni, stimată Y,

    Cred că trebuie să ne oprim aici cu aceste comentarii. Sînt sigur că va fi fost încă mult de discutat. Am tot respectul pentru modul în care aţi condus discuţiile şi pentru subiectele colaterale deschise. Le vom aborda pe rînd în postări viitoare (homosexualitate şi creştinism, este homosexualitatea condiţionată biologic etc.)

    Vă dau veşti bune.

    Y a fost pusă în legătură cu mai multe persoane, unele dintre acestea calificate să o poată ajuta.
    Dacă dînsa va dori, va putea continua legătura cu persoane mature, creştini înaintaţi în vîrstă şi credinţă, căsătoriţi, avînd copii de vîrsta ei.

    Apreciez ajutorul vostru al tuturor. Au fost comentarii superbe în care Evanghelia a fost vestită in nuce, vorba latinului, au fost comentarii pline de compasiune, altele cu prea multă inimă şi prea puţină doctrină, altele cu multe versete, dar distante.

    Cu unii comentatori am fost cu totul de acord, concluziile altora le resping cu efervescenţă. Dragostea are nevoie de calificări, pentru că noi nu sîntem în stare de dragoste în formă pură, astfel dar există şi iubiri vinovate, în afara voii lui Dumnezeu, avînd în vedere felul în care fost creaţi, dar aici este deja o altă discuţie. O vom continua.

    Am observat dilema în care ne-am aflat cu toţii pendularea între priorităţi: viaţa biologică a lui Y şi viaţa spirituală? Ce trebuie atacat, „salvat” mai întîi?
    Unii au fost atît de îngrijoraţi să-i panseze rănile lui Y şi să-i salveze viaţa biologică şi emoţională încît au fost cît pe ce să sacrifice structura pe care ne zidim casa vieţii spirituale, alţii au fost atît de fermi în a desena albul şi negrul viaţii spirituale încît ne-am temut cu toţii la un moment dat pentru viaţa biologică a lui Y.

    Grea dilemnă, nu-i aşa?

    Am apreciat tonul părintesc al unora, tonul colegial al altora, duritatea temperată a unui comentator şi am înţeles inima mamelor care au luat cuvîntul, dar am apreciat mai ales faptul că v-aţi abţinut de la atacuri virulente unul faţă de celălalt atunci cînd nu am fost de acord unii cu alţii.

    Mulţumiri speciale celor ce şi-au deschis inima şi viaţa prin mărturii personale, experienţe proprii. Acestea sînt mărgăritare pe care nu aş vrea să le înghită fiarele. Acesta este un alt motiv pentru care închid comentariile la această postare. Am făcut-o şi în dreptul mărturiei pe care a avut-o Rebeca.

    Blogul este pe net un „net” (o plasă). Ne-am făcut pescari de oameni şi sper că aşa a funcţionat şi de această dată această „plasă”. Este alegerea lui Y dacă se lasă în continuare ademenită de Isus Cristos, Calea, Adevărul şi Viaţa sau rămîne cu dumnezeul pe care şi l-a construit. Spun acestea pentru cei care nu au înţeles foarte bine de ce am dat drumul unui astfel de comentariu şi de ce l-am şi adus în faţă într-o postare separată.

    Pentru cei care consideră că acest tip de postare este prea dur pentru ochii noştri pocăiţi am doar un cuvînt scurt: cred că sîntem pericolul în a ne fi construit o lume pe care am proiectat-o după metodologia „wishful thinking”. Dragi prieteni, dragă vere, dragi fraţi, mărturia lui Y este parte din viaţă. Fiicele şi fiii voştri văd lucruri mult mai urîte decît acestea în şcoală, la facultate şi pe unde le navighează mouse-ul unora este mult mai stricată priveliştea.

    Dar unde vom discuta şi aborda frontal aceste lucruri într-o astfel de comunitate atît de diversă? Cred că avem nevoie de astfel de duşuri reci, şi noi şi copiii noştri (îmi pare rău pentru fiicele care au plîns lîngă mamele lor citind aceste lucruri), pentru a conştientiza mai mult starea de păcat în care zace lumea în care trăim. Poate în felul acesta unii dintre copiii noştri vor scăpa de o naivitate periculoasă, care îi poate arunca în braţele unor altor congeneri care le pot ucide puritatea şi tinereţea.

    Cred că a fost foarte benefic să împărtăşim atîtea puncte de vedere. PEntru mine a fost o surpriză (oare cîte mă mai aşteaptă?!) să văd această radiografie a unei anumite părţi din mediul evanghelic românesc şi nu numai. Sînt chestiuni la care merită să cugetăm în continuare şi pe care le voi aborda pe rînd în postări viitoare pentru clarificare.

    Acum Y ştie ce are de făcut şi are o busolă şi o hartă, trebuie să îşi hotărască direcţia.

    Draga Y,

    aşa cum s-a spus aici ai fost înconjurată de compasiune şi iubire creştinească. Sper ca acest multilog să îţi fie o amintire plăcută, dar şi o cărămidă la zidirea vieţii tale lăuntrice. Sîntem aici şi rugăciunile pentru tine nu au încetat.

    Te rog să păstrezi legătura, dacă doreşti, cu persoanele pe care ţi le-am recomandat sau care ţi-au scris direct.
    Cred că ai înţeles cîteva lucruri esenţiale: Dumnezeu există, dar se pare că altfel decît l-ai conceput tu, Dumnezeu te iubeşte, dar se pare că altfel decît te-ai fi aşteptat tu, Dumnezeul Scripturilor se pare că nu te va ajuta să îţi recapeţi prietena, dar vrea să îţi dea Viaţa.

    Îţi doresc o duminică plină de nelinişti dulci cauzate de ieşirea în căutarea Domnului. Este prima zi a săptămînii. Noi o numim Ziua Domnului. Este prima zi a restului vieţii tale, sper să fie şi prima zi a vieţii tale spirituale înnoite.

    Vă doresc tuturor o duminică extrem de bună. Unul dintre motivele pentru care am închis postarea aceasta este şi convingerea că, închisă fiind, vom avea mai multă linişte înaintea Domnului.

    În majoritatea bisericilor baptiste este Cina Domnului! În unele biserici se posteşte înainte de asta. Să ne rugăm aşadar!

    Cu imensă dragoste în Domnul pentru toţi,
    mc

Comentariile sunt închise.