Astăzi am aflat vești bune. Încă nu se pot deconspira. Din șapte în șapte săptămîni Dumnezeu ne-a dăruit suferințe și lacrimi. Astăzi ne-a dăruit ceva în compensație, așa că am sărit în sus de bucurie toată ziua și n-am avut timp de scris și nici de citit. În schimb am cîntat. Mult.

Și totuși… este luni. Dacă este luni, este zi de survolat.

Există nădejdi pentru fiii risipitori. Iată AICI o astfel de istorie. Să continuăm să ne rugăm pentru fiii noștri, pentru fiicele noastre, pentru cei născuți și pentru cei nenăscuți încă. Să-i încredințăm în mîinile Domnului spre mîntuire încă din pîntecele maicilor lor.

Cum lucrează robul nostru, creierul, în slujba noastră? Iată AICI o explicație pentru înțelesul tuturor.

Un articol dur, dureros, despre căderile predicatorilor, ale conducătorilor spirituali, despre pornografie, curvie … despre încrederea în sine, despre falsa nădejde că nu putem fi prinși, despre confruntare, despre amînare.

Alex mi-a făcut un pod neașteptat. AICI. Am citit cu emoție ce a scris Alexander Baumgarten. Mi-au trebuit trei zile să îi citesc recenzia, așa de tare m-am temut. Și pe bună dreptate m-am temut.

Dacă cineva este interesat de ce poate provoca o recenzie la propria carte, citiți aici despre FIA (fibrilația atrială)

Și un ultim articol: despre cercuri și spirale hermenutice.

sursa http://wp.patheos.com

PS.

Umblă pe internet un fragmențel de manuscris în care se pomenește ceva de … soția lui Isus. Se pare că manuscrisul nu este un fals, este chiar din epocă. Ce înseamnă aceasta? Că Isus va fi fost însurat?

Imaginați-vă următoarea situație. Peste 2000 de ani cineva descoperă textele acelui smintit care m-a acuzat că am case la țară, pogoane de pămînt, averi incomensurabile, bărci cu motor și alte alea…

Dacă se descoperă textul pierdutului, înseamnă atunci că este adevărat ce s-a scris pe bucățica de șervețel murdărită de urmele de pizza? Nicidecum! Înseamnă că s-a descoperit o bucată de hîrtie, pergament, papirus sau altceva de felul acesta. Atît!