Proverbe 15:
1 Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.
2 Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. –
3 Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. –
4 Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. –
5 Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. –
7 Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. –
10 Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. –
12 Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. –
14 Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. –
15 Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat.
18 Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. –
22 Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. –
23 Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! –
26 Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. –
28 Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. –
32 Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. –
33 Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. –
Psalmul 15
1 (Un psalm al lui David.) Doamne, cine va locui în cortul Tău? Cine va locui pe muntele Tău cel sfînt?
2 -Cel ce umblă în neprihănire, cel ce face voia lui Dumnezeu, şi spune adevărul din inimă.
3 Acela nu cleveteşte cu limba lui, nu face rău semenului său, şi nu aruncă ocara asupra aproapelui său.
4 El priveşte cu dispreţ pe cel vrednic de dispreţuit, dar cinsteşte pe ceice se tem de Domnul. El nu-şi ia vorba înapoi, dacă face un jurămînt în paguba lui.
Psalmul 46
1 (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core. De cîntat pe alamot. O cîntare.) Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru, un ajutor, care nu lipseşte niciodată în nevoi.
8 Veniţi şi priviţi lucrările Domnului, pustiirile, pe cari le -a făcut El pe pămînt.
10 ,,Opriţi-vă, şi să ştiţi că Eu sînt Dumnezeu: Eu stăpînesc peste neamuri, Eu stăpînesc pe pămînt. –
Psalmul 77
5 Mă gîndesc la zilele de demult, la anii de odinioară.
6 Mă gîndesc la cîntările mele noaptea, cuget adînc în lăuntrul inimii mele, îmi cade duhul pe gînduri, şi zic:
7 ,,Va lepăda Domnul pentru totdeauna? Şi nu va mai fi El binevoitor?
8 S’a isprăvit bunătatea Lui pe vecie? S’a dus făgăduinţa Lui pentru totdeauna?
9 A uitat Dumnezeu să aibă milă? Şi -a tras El, în mînia Lui, înapoi îndurarea?„ –
10 Atunci îmi zic: ,,Ceeace mă face să sufăr, este că dreapta Celui Prea Înalt nu mai este aceeaş„…
11 Dar tot voi lăuda lucrările Domnului, căci îmi aduc aminte de minunile Tale de odinioară;
12 da, mă voi gîndi la toate lucrările Tale, şi voi lua aminte la toate isprăvile Tale.
13 Dumnezeule, căile Tale sînt sfinte! Care Dumnezeu este mare ca Dumnezeul nostru?
14 Tu eşti Dumnezeul, care faci minuni; Tu Ţi-ai arătat puterea printre popoare.
Psalmul 108
1 (O cîntare. Un psalm al lui David.) Gata îmi este inima să cînte, Dumnezeule! Voi cînta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea!
2 Deşteptaţi-vă, alăută şi arfă! Mă voi trezi în zori de zi.
3 Te voi lăuda printre popoare, Doamne, Te voi cînta printre neamuri.
4 Căci mare este bunătatea Ta şi se înalţă mai pe sus de ceruri, iar credincioşia Ta pînă la nori.
5 Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, şi fie slava Ta peste tot pămîntul!
6 Pentru ca prea iubiţii Tăi să fie izbăviţi, scapă-ne prin dreapta Ta, şi ascultă-ne!
12 Dă-ne ajutor în necaz, căci zădarnic este ajutorul omului.
13 Cu Dumnezeu vom face mari isprăvi; El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri.
Psalmul 139
1 (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti,
2 ştii cînd stau jos şi cînd mă scol, şi de departe îmi pătrunzi gîndul.
3 Ştii cînd umblu şi cînd mă culc, şi cunoşti toate căile mele.
4 Căci nu-mi ajunge cuvîntul pe limbă, şi Tu, Doamne, îl şi cunoşti în totul.
5 Tu mă înconjori pe dinapoi şi pe dinainte, şi-Ţi pui mîna peste mine.
6 O ştiinţă atît de minunată este mai pe sus de puterile mele: este prea înaltă ca s’o pot prinde.
7 Unde mă voi duce departe de Duhul Tău, şi unde voi fugi departe de Faţa Ta?
8 Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo;
9 Dacă voi lua aripile zorilor, şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării,
10 şi acolo mîna Ta mă va călăuzi, şi dreapta Ta mă va apuca.
11 Dacă voi zice: ,,Cel puţin întunerecul mă va acoperi, -şi se va face noapte lumina dimprejurul meu!„
12 Iată că nici chiar întunerecul nu este întunecos pentru Tine; ci noaptea străluceşte ca ziua, şi întunerecul ca lumina.
17 Cît de nepătrunse mi se par gîndurile Tale, Dumnezeule, şi cît de mare este numărul lor!
18 Dacă le număr, sînt mai multe decît boabele de nisip. Cînd mă trezesc, sînt tot cu Tine.
21 Să nu urăsc eu, Doamne, pe cei ce Te urăsc, şi să nu-mi fie scîrbă de cei ce se ridică împotriva Ta?
22 Da, îi urăsc cu o ură desăvîrşită; îi privesc ca pe vrăjmaşi ai mei.
23 Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă, şi cunoaşte-mi gîndurile!
24 Vezi dacă sînt pe o cale rea, şi du-mă pe calea veciniciei!
Marius Cruceru 
Frumos, foarte frumos, mai ales că aţi evidenţiat pe unele în detrimentul celorlalte sau poate, ca să capete mai multă expresivitate. Întrebarea mea cui se aplică cele care nu au bold autorului sau cititorului?
tolstoievski, am anunțat… am selectat acele pasaje pe care le consider utile mie, ca blogogen și celorlați ca blogoslavnici, în fiecare zi, dacă citești Scripturile, îți sare în ochi ba una, ba alta, sper că ai această experiență… altfel mă mir de ce mă întrebi aceste lucruri.
„Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -”
Ei? Ce ziceti mai trebuie facultate? 🙂
da, la facultate învățăm unde să căutăm…
Ce sa cautam?
Înțelepciunea, preferabil pe cea de sus..
Pai frica de Domnul da intelepciunea, nu asa zice versetul?
exact, este începutul înțelepciunii, sfîrșitul înțelepciunii este dragostea pentru că dragostea izgonește frica.
deci noi cei fara facultati nu stim sa cautam in Scripturi?. 🙂
Gataaaa; hai cu noi la facultate, ma mai primesc oare?
Am vazut oameni care declarau ca au multe facultati, dar spuneau prostii ingrozitoare…erau si crestini…
Intelepciunea care vine de sus nu este prin intelepciunea lumeasca, pe care Domnul a facut-o de rusine,,,,
Da..e bine sa avem facultati(mai ales mintale), dar pentru intelegerea Cuvintului nu e necesar.
„Ca pe un gunoi” le considera inteleptul Pavel, care calca pe urmele lui Hristos.
Cine Elisa, cine? woow
🙂
Am intalnit intr-o biserica odata un pastor,frate bun dealtfel,care m-a mustrat tare de tot cum de-mi permit sa fac sublinieri in biblie,am fost tare surprins dar am continuat si eu de altfel iubesc a scoate in evedenta anumite versete ,idei care ma privesc si-mi vorbesc altfel decat celelalte.Intr-o alta postare Naomi comenteaza lipsa de comentarii de la postarile exclusive din biblie ,si eu cred ca mai bine sa recitim sa ne luam ce simtim ca ni se cuvine,dar ce face-ti colea mai sus ,nuuuu. Francezii au o vorba „les tombée……..
FB, ce faceam colea mai sus, ca nu intelesi?!
eu pe Biblia mea nu fac sublinieri deloc, absolut deloc, tocmai ca să îmi sară în ochi altceva de fiecare dată cînd citesc biblia, dar pe computer nu am milă deloc. mîzgălesc de nu se poate.
Nu e deloc rea ideea cu „saritul in ochi „,singura diferenta ca eu am fost acuzat de sacrilegiu adus Cartii Sfinte,o alta idee, am mai multe Biblii pe care le rotesc in utilizare si eu ma bucur de anumite adnotatii facute in perioade de timp diferite si cu intelegeri diferite a mesajului,deaceea ma ca-m feresc sa pun la punct pe cineva folosind versete din Biblie fiindca s-ar putea sa nu avem aceias intelegere a explicatie
Adevarat postarea mea a intrat deasupra si nu sub,deci Naomi sub postarea mea ai o intrebare care duce putin ca si cum ai „cata prilej de cleveteala” dar pot si sa ma insel! Ok . Totusi cred ca nu toate cele scrise pe aici pot fi comentate sau disecate asa cum uneori se mai intampla ,ma refer la ideea ta ,de pe cealalta postare.Oricum fiind sambata azi si dumineca maine sincer nu vreau sa ma contrazic cu nimeni ,ia ce este bun ,Dl cu voi cu toti.
Tare greu te inteleg FB.
Da aveam chef de o poveste nu de cleveteala 🙂 dar….
Ne putem contrazice fara sa ne suparam sau sa ne jicnim unul pe altul 🙂
Ce am gresit in commentul meu … nu te cert ….. vreau sa ma corectez 🙂
Naomi, iti dau adresa mea, vad ca fratele Marius a pus leucoplastul. 🙂
ca pe vremea comunismului.
elisasafir@yahoo.com
Nu, nu-i ca pe vremea comunismului…
este ca pe vremea în care citim proverbe și psalmi.
Citește-i pe cei de azi…cine stîrnește o ceartă…
de ce să ne asemănăm cu acei oameni?
Nu-s destule zîzanii în blogosfera evanghelică, nu-i destulă ură?
dragilor Elisa si Naomi, n-am llăsat comentariile acelea on line. Dezbaterea este încheiată…lăsați morții să-și îngroape morții.
cu drag,
mc
Ok, tati
Cerceteaza-ma, Dumnezeule, si cunoaste-mi inima… sunt extraordinare cuvintele din psalm. Rugaciunea mea este ca toti cei ce participa pe blog sa fie motivati la mijlocire. Aici se discuta lucruri importante, care ne framanta, uneori privim la oameni, biserici, natiuni si putem fi adanc dezamagiti. De aceea sper, din toata inima, ca vazand aceste stari de lucruri ne-bune, sa fim motivati la mijlocire. Dumnezeu nu ne da discernamantul sa criticam de dragul criticii, ci ca sa mijlocim. Precizez, nu sunt impotriva criticii… TREBUIE!!! sa cercetam lucrurile si oamenii cu care venim in contact, totdeauna! Suntem cu totii responsabili si datori sa cercetam TOT!