And Go(d)ogle said…let there be… (P)

….a stupid generation and there was an idiotised generation.”

sursa Google

„Google a adus lumina, google este însăşi lumina…. ”

Google a fost un micşor dumnezeu al informaţiei, dar a crescut mare, este ditamai idolul. Gigantul cu picioarele de lut.

Nu vreau să fiu ipocrit, dar nu întotdeauna îmi reuşeşte 🙂
Să fim serioşi… cine nu foloseşte Google. Şi eu folosesc google. Cred că l-am folosit de vreo 20 de ori azi. Pe puţin.

Numai la articolul ăsta mă abţin 🙂

Google este un fenomen! Dovada? Ne-a intrat atît de bine în viaţa de toate zilele că avem şi verbe „a googăli” sau termeni ca „gugălizarea” şcolii. Despre gugălizarea şcolii, altă dată!

N-am nimic cu Google. Să fie sănătoşi, că multă treabă fac!

Din cîte aud, în viitor chestii de genul Google Scholar, transferarea bibliotecilor în formă electronică, vor produce o schimbare semnificativă în ceea ce priveşte cercetarea şi accesul la informaţie.

Să tot fie! Vă imaginaţi, spre exemplu, pe Pavel Vîlkov din Bulgaria, departe de orice bibliotecă teologică, dar cu acces la internet…. Poate scrie aproape orice lucrare, dacă are cărţile în formă electronică.

Asta este o chestie excelentă.

Ah, bine! da, ştiu. Bazele de date serioase vor fi contra-cost tot timpul, iar materialele de specialitate vor fi accesibile doar în marile biblioteci ale lumii. Cartea în hard copy se încăpăţînează să mai stea pe lîngă noi. Nu va dispare aşa de uşor.

Altcum vreau să pun problema: Idiotizează Google sau nu? (Aici Google înseamnă sistemul de căutare pe internet în general, nu mă refer doar la motorul respectiv)

Probabil da, voi încerca să argumentez.

E de vină Google sau noi?

Păi, părerea mea este că vina este la noi.

Imaginaţi-vă în următoarea situaţie: ai o cercetare de făcut. DA?

Ce făceam în urmă cu 20 de ani?

1. Scormoneam în minte după informaţia dinainte depusă acolo prin lecturi şi memorare. Îmi aduceam aminte pasaje întregi din cărţi şi chiar amănunte de genul… „era în josul paginii 100 sau în sus-ul paginii 99.. ”

2. Dacă nu reuşeam să găsesc ce am nevoie, începea un proces de căutare vulturească, în cercuri din ce în ce mai strînse, o muncă de aproximare, cu intuiţie, detectivistică.

3. Mă duceam la bilbiotecă, pe drum se „coceau” idei noi, se „aşeza” informaţia ca zaţul în cafea.

4. Căutam cărţile, aşteptam după bibliotecare, între timp îmi veneau alte idei.

5. Nu găseam toate cărţile, trebuia să creezi, să improvizezi, mai puţine note de subsol, mai puţină încărcătură inutilă, vorba lui Patapievici cu notele de subsol (trebuie să îmi aduc aminte articolul, dar mă încăpăţînez să nu caut pe google 🙂 )

6. Scriam şi cînd elaboram lucrările… salut bibliotecă… trăiai numai din fişele de lecturi. Informaţia era toată înşirată pe masă.

Ei, uite aşa au scris înaintaşii noştri tomuri întregi, la lumina lumînării, cu fişe de lectură… în cutii de pantofi.

Asta este generaţia care recita din cele învăţate pe de rost (părintele Galeriu m-a impresionat o dată cînd a recitat pasaje întregi din memorie) fără ajutorul hîrtiilor.

Noi sîntem generaţia lap-topului, palm-pilot-ului. O generaţie gugălizată.

Ce înseamnă asta?

Uite ce se întîmplă acum.

Ai o lucrare de făcut. CE faci?

1. Deschizi word-ul.
2. Deschizi şi Google. te gîndeşti la cîteva cuvinte cheie şi editezi primul pasaj. ai nevoie de o informaţie.

3. gugăleşti

4. mai scrii puţin, ai nevoie de o nouă informaţie..

5. gugăleşti

6. Mai scrii puţin..

7. gugăleşti

Observaţi ce s-a întîmplat?

Am căpătat o siguranţă atît de mare în faptul că avem informaţia tot timpul la îndemînă încît nu mai memorăm nimic.

Informaţia este EXTERNALIZATĂ. Adică în afara creierului nostru.

Cînd informaţia este INTERNĂ, în creier.. acest supercomputer minunat face asocieri, trimiteri, legături pe care nici un google nu le poate face niciodată.

Sistemul nostru de căutare mentală este mai rapid şi mai eficient decît toate serverele care slujesc motoarele de căutare.

Problema este să îi dai creierului informaţia pe care s-o poată prelucra.

De ce evreii sînt atît de deştepţi? Pentru că sînt neamul ales?

Probabil că şi de asta, dar în primul rînd datorită sistemului lor de învăţămînt bazat pe memorare.

Secretul?

Memorează cît mai mult, dă-i creierului materie primă şi lasă asocierile pe mai tîrziu. La vremea potrivită creierul va face singur asocierile cele mai fericite, dacă are de unde şi cu ce.

Apostolul Pavel? Ce credeţi că făcea la picioarele lui Gamaliel? Internaliza informaţie. Memora.

Uitaţi-vă la Augustin. Ştiţi de ce a fost mare? Din cauza şcolii pe care a făcut-o, şcoală bazată pe memorare.

Aşa a scris aproape în jur de 4 milioane de cuvinte.

Care-i soluţia?

1. Nu putem renunţa la internet şi la motoarele de căutare… dar

2. Nu trebuie să avem foarte mare încredere în toate resursele postate pe internet… (dacă dă cineva peste postul ăsta, ce este asta, o analiză ştiinţifică a motorului de căutare Google? 🙂 )

3. Nu trebuie să fugim prima dată după informaţii, ci după corelaţii.

4. Ca să putem face asocieri, legături, trebuie să avem cu ce…

5. Memorează, mănîncă cît mai multă informaţie de pretutindeni, dar

6. Nu lăsa motoarele de căutare să facă asocierile şi legăturile în locul tău…

7. Deci şi în concluzie:

MEMORAŢI ŞI CORELAŢI!

Şi nu vă faceţi google cioplit!

Precizare 1: pe parcursul scrierii acestui post nici un google n-a suferit în nici un fel, nici o atingere…

Precizare 2: acest post este google-free... 🙂

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Perplexităţi, Pt. studenţii mei, Pătrăţoşenii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

27 de răspunsuri la And Go(d)ogle said…let there be… (P)

  1. james zice:

    foarte fain!si mare adevar graiti.. sunt un adolescent si recunosc ca daca nu ar fi google nustiu ce as face cu referatele de la scoala.acum ma gadesc sa incerc sa invat mai mult, decat sa copy paste mai mult. si ma tot gandesc la ce zice biblia referitor la invatat. Dumnezeu ne vrea cap nu coada. foarte frumos!toti tinerii ar trebui sa citeasca asta:))

  2. Am observat ca niciodata momentele mele de ‘inspiratie’ nu au fost in fata calculatorului. Ma refer aici la activitatea mea de programator.

    Nimic nu se compara cu rasfoirea unei carti si, o spun cu parere de rau, am redescoperit de curand dupa o lunga pauza, placerea lecturii.

    Google este foarte bun pentru accesul rapid la o informatie variata. Dar este si un factor disturbant deloc de neglijat.

    • Marius David zice:

      chiar acum mi-am pus în geantă o carte adevărată, deşi am o grămadă de pdf-uri pentru lectura de mîine de pe avion.

      • ACIDUZZU zice:

        „MEMORAŢI ŞI CORELAŢI!

        Şi nu vă faceţi google cioplit!

        Precizare 1: pe parcursul scrierii acestui post nici un google n-a suferit în nici un fel, nici o atingere…”

        Subscriu cu toata seriozitatea la postarea domniei-tale si incerc s-o redau (varianta imi apartine) in expresii lirice si care pot lasa impresii chiar contradictorii. Este totusi un indemn la o altfel de…NAVIGARE !

        INTERNAUŢII…

        I Timotei 1:7; 6:4; 4:7; 6: 20;
        II Timotei 3:7; 4:3-4

        Au trecut şase milenii
        De istorie şi lut…
        (Cel dintâi dintre decenii
        Din “mileniul trei” e…slut…)

        Pe om nu-l interesează
        Cum a fost…şi chiar, de ce?
        Virtual, el navighează
        ‘Nstrăinat din ce în ce…

        Cercetează cu ardoare
        Noi tărâmuri, ca în vis ;
        Când îi face semn din zare
        Frumuseţea de…abis…

        A citit cândva de Noe
        -Un corăbier pe…dune !
        Nicicând nu văzuse ploaie
        Nici vreun tunet să răsune…

        L-a văzut lucrând de zor
        O corabie bizară ;
        O suta de ani cu spor !
        Vremea încă-i cald-afară…

        Nu e niciun nor pe cer,
        Nu se-aude niciun sunet;
        Oamenii de arşiti pier,
        Nu de apă sau de tunet !

        Dar, ca la un semn de sus,
        Intră în arca-i bizară ;
        Nu mai e nimic de spus :
        Se dezlănţuie pe-afară

        Nimicirea cu tempeste !
        Se rup zăgazuri de nori,
        Se revarsă fără veste
        Valuri mari de te-nfiori…

        Şi-ntâiul navigator
        Gata este de plutire ;
        Spre un nou tărâm de dor
        Fără moarte, nimicire !

        …În mitologia veche,
        Trăia un erou, Ulise !
        Luptător fără pereche,
        Navigator, precum se zise…

        Ce porni spre-un plai de vis
        Cu ai săi argonauţi ;
        Lâna de-aur le-a promis
        Ca să-i facă mai avuţi…

        Nu ştia navigatorul
        Ulise,cel temerar,
        C-o să-l urmărească dorul
        De Itaca, mai amar

        Ca a lânii căutare…
        Când purtat de dulcea vrajă
        Şi-a sirenelor cântare,
        Este prins în a lor mreajă…

        Când alergi după himere
        Navigând făr’…GPS…
        După cum inima-ţi cere,
        După cum ai interes,

        Te cuprinde brusc haloul,
        Rău de mare-imensitate;
        Ochii îţi sunt cât hubloul
        Stând pe “Net”, pe nemâncate…

        Navighezi mult, pe furiş,
        Când subiectele-s “tabu…”;
        Începi să te uiţi cruciş
        Şi-a păcat, făcut de-acu…!

        O s-ajungi precum Ulise,
        Prins în mreje de sirenă;
        Uiţi curând de cele scrise
        În Scriptură ! Şi ţi-e jenă…

        Te avânti pe Internet,
        Precum Iona, pe la Tars… ;
        Fugi departe, dizident,
        Creierul îţi este ars…,

        De-atâtea videoclipuri,
        De atâtea bloguri noi ;
        Cucerit de-atâtea VIP-uri
        De la ei, de pe la noi…

        Flecărind pe blog întruna
        Subiecte inedite,
        Ţi-ai pierdut demult cununa,
        Clipe sfinte-s risipite…

        Te-ai luat apoi la trântă
        Cu…pigmei şi uriaşi ;
        Lupta ta îţi pare sfântă
        Şi mai faci vreo câţiva paşi

        Spre prăpastia adâncă,
        Risipind resurse sfinte ;
        Glasul Sfânt te cheama încă,
        Dar tu mergi mereu ‘nainte…

        Cauţi…Lâna cea de aur,
        Cânturi triste de sirene ;
        Te-nsoţesc sărmane plaur
        Plutitor, cu mari migrene…

        Un duh te împinge-n larg,
        Dar nu-i Duhul Celui Sfânt ;
        Ca Ulise, de catarg
        Te-ai legat, de-acest pământ !

        Răscoleşti bloguri ciudate
        Ce le crezi cu mare har ;
        Când te-ai pus pe căutate
        După lumi din… « Avatar »…

        O, de-ai răscoli Scriptura,
        Dup-aceea Ţară Sfântă !
        Ai simţi în duh căldura
        Cu care Hristos cuvântă :

        « Mă duc să vă gătesc un loc,
        Unde-s Eu să fiţi şi voi !
        Am să nimicesc în foc
        Lumea-n Ziua de Apoi !

        Dar pe cei ce cred in Mine
        Şi Mă caută cu dor,
        Navigând spre zări divine,
        În curând îi duc in zbor !

        …Şi vă voi lua pe-aripe,
        Cetăţeni ai Lumii Noi ;
        Trăitori de sfinte clipe
        Nu internauţi şi goi… »

        O, sărman internaut,
        Cu mii de postări pe blog ;
        Trist, sfârsit şi abătut
        « Styx-ul » treci rupt de…buldog…

        Cel Cerber cu colţi de fiară
        Scormonită din genune ;
        « Reloaded » o sa stai afară,
        O sa ai comuniune,

        Conferinţă « keep-to-tuch » !
        Adunaţi internauţii
        Iadului cel plin de draci;
        Te-or lua pe sus toţi sluţii

        Intâlniţi pe Internet ;
        Şi te-or pune pe cărbune
        Şi-or încinge zaiafet ;
        Un chiolhan cu scrum, tăciune…

        Căci ai vrut, Navigator
        Ca să fii, dar nu ca Noe ;
        Nu dup-un Mântuitor,
        Nu iubind smirnă şi-aloe

        Ca să-ţi primeneşti făptura,
        Nici dorind de in, veşminte ;
        Ci dispreţuind Scriptura,
        Blogger trist şi fără minte…

        Tu, te numeri printre-acei
        Virusaţi de Internet ;
        Uriaş, vânând…pigmei…
        Navigând, tu…mori incet

        Purtând un sicriu cu tine,
        Elegant şi-aşa luxos ;
        Te vor prinde zori senine,
        Ambulant…fără Hristos,

        Ce tot scrii cu « î » din « i »…
        « Mai vb. pe messenger… » ;
        Calea dreaptă n-oi găsi
        Care te va duce-n cer !

        Tărâmuri din « Avatar »
        Ai visat ; dar nu crezând
        Că Scriptura-aduce Har
        Numai sincer căutând

        În Cuvântul Sfânt rostit
        Din vechime, pân’ la noi ;
        Cu dreptate răsplătit
        Vei fi-n Ziua de Apoi !

        « Căutaţi şi veţi găsi ! »
        Are sens şi pentru tine ;
        Răsplatire vei primi :
        « Bate…tasta şi…deschide… ! »

        Ţi se va deschide-ndată
        « Desktop-ul », pentru vecie ;
        « Updating » Divinul Tată
        Va trimite în urgie

        Toti împătimiţii firii
        Cu-al lor Internet cu tot ;
        Toţi proscrişii nemuririi
        Lepădaţi de Savaot !

        « Bate tasta » şi-azi, creştine,
        Dă « acces » azi la… »Comment » ;
        Vino-ţi AZI în fire, bine,
        Căci e ultimul moment…

        Azi e ultima strigare
        Ca să navighezi spre cer;
        Azi se face-o separare:
        Oi de capre care pier

        Behăind pe Internet
        Dând mereu « clik » dupa « clik » ;
        Vine-o zi,
        E Ziua « Zet »
        Care n-o lăsa nimic

        Din strădania inutilă
        Consumată în zadar ;
        Domnul fi-va fără milă
        Când sfârşi-va al Său Har !

        Azi mai poţi fi « re-ncărcat » ;
        Cu un duh de pocăintă ;
        De păcat poţi fi spălat
        De-ţi « reactivezi » credinţă

        În Sângele de la Cruce,
        În Jertfirea-I pe Calvar ;
        Caută Calea care duce
        În cer, cât mai este Har !

        ACIDUZZU

  3. elisa zice:

    Bine ca nu putem gugalii dupa versete, ca n-am mai citi. 😦
    sa dai google si sa vina versetul de aur. 🙂
    oare mai memoreaza fratii si surorile azi versete?psalmi? stiu vreo 3 doar…
    acum si gugalitul asta ia ceva vreme;
    o fi pierdere de vreme?

  4. petruţa zice:

    dintotdeauna am afirmat ca noi, creatia lui Dumnezeu… suntem cu muult mult mai capabili decat Google! gandirea noastra, legaturile facute de mintea noastra, creierul nostru si intelepciunea fac cat o galaxie de Google-uri.
    iar cartile? n-ar trebui sa-si piarda valoarea vreodata!

    • Marius David zice:

      mai este mult pînă să ajungem la a inventa ceva asemănător creierului uman.
      Cărţile… i-am luat fetei noastre un e-reader… şi-a cumpărat singură cărţi în limba engleză hardcopy, adică cu pagini de dat… cum să te mai înţelegi cu adolescenţii ăştia 🙂

      • petruţa zice:

        si credeti ca o sa ajungem sa inventam ceva asemanator creierului uman? 😛
        of, adolescenta..
        nu dau cartile pentru nimic in lume!

        • Marius David zice:

          da, probabil că da,
          eu dau cărţile pentrumulte lucruri din lume,
          dau pentru dragostea soţiei mele, pentru dragostea copiilor, pentru alte şi alte şi alte lucruri mult mai valoroase decît cărţile… cărţile se pot cumpăra din nou, se pot rescrie, dacă trebuie

          • petruţa zice:

            ok. se vede ca trebuia sa detaliez putin acel „nimic”, dar stiti si dumneavoastra la ce m-am referit.
            nu se pune problema sa aleg intre carti si dragoste, sau intre carti si mila, intre carti si smerenie, etc.
            lucruri materiale vs. tot ce inseamna „sufletesc”?
            nu e lupta cinstita..deci mai bine nu e.

  5. Liviu zice:

    Cand ”monstrul” Google aliat cu ”fiara” WWW vor ameninta de moarte ”specia” (aparent) pe cale de disparitie a cartii cu coperti uzate si pagini ingalbenite, se va vedea cine a invatat ceva din ”Fahrenheit 451” ( http://en.wikipedia.org/wiki/Fahrenheit_451 )

  6. Zicea bine Vanghelie de goagăl. Oare google ne-a pus pe ochi o pereche de goggles, ne-a luminat? Sau ne-a orbit, ne-a stins memoria, creierul devenind mediul prin care informația este doar transferată de pe spațiul virtual pe hârtie?
    Calculatorul și internetul a devenit o anexă a minții, o grefă tehnologică. Mă uit la mine, când citesc o carte și găsesc un citat ce vreau să-l scriu uneori creierul îmi trimite semnal către mâna stânga să apăs control+c și-apoi control+v. Confortul ăsta ce face din om

    • Marius David zice:

      Beni, daă ne ajută Domnul şi trăim, noi vom prinde vremurile în care nu vom mai avea nevoie de mouse, ecran şi tastatură.
      Ecranul va fi incorporat în cornee sau într=un set de ochelari simpli. Hardul va fi un cip incorporat sub scalp, tastatura va fi inutila datorita comunicării directe şi nemijlocite prin bioconexiune, mouse-ul, la fel.
      vei fi în tr-o slaă de curs sau într-un tramvai şi toată lumea va sta cu ochii dati peste cap, hiperconectati, tot timpul on line, într-o lume de morţi-vii.
      atunci, probabi, voi renunţa complet la internet, imivoi lua oi şi stupi şi voi spune ca nenea Florea, am trăit prea mult…

      • Cristina zice:

        „voi renunţa complet la internet, imivoi lua oi şi stupi şi voi spune ca nenea Florea, am trăit prea mult…”

        Sa nu patesti si tu ca noi, in vremurile bune si demult trecute cand aveam stupi si mergeam cu ei la cules, parintii (unii dintre ei) ne acuzau ca stam si lenevim asteptand sa munceasca bietele albine pentru noi, profitand de ele … 🙂

  7. stp zice:

    Si eu folosesc google tot timpul: youtube in fiecare zi, am cont gmail, folosesc calendarul lor, editez documente cu google, folosesc google maps tot timpul, am Android OS pe internet tablet, browserul Chrome il mai deschid din cand in cand, am facut si un google site candva. Sigur mai sunt si altele care nu imi vin in minte, si astea innafara de motorul de cautare. Nu e foarte mult la subiect dar nu m-am putut abtine 🙂

    Despre partea cu memorarea: cultura generala si cunostinte multe sunt folositoare, dar memorarea cum o intelegeau multi profesori in romania, adica toceala, nu-i prea vad rostu. Asa sa memoreze calculatoarele, iar noi sa stim folosi toate informatiile astea.

    • Marius David zice:

      şi ce părere ai de referatele preluate de pe referate punct ro?

      • stp zice:

        Pai se numeste plagiat si pierdere de vreme, iar profesorii isi cam dadeau seama cine facea asta, mai ales cand doi elevi citeau aceeasi tema. Eu aveam o profesoara de romana care dadea nota 10 daca un elev putea sa reproduca din memorie cuvant cu cuvant comentariul facut de ea la un roman. Si astea erau multe ore pierdute dupa parerea mea.

        • Marius David zice:

          am scris despre aeasta ucidere a creativitaăţii care se numeşte comentariu literar,
          in orele de acest fel scriam altceva.
          profesoara dicta si eu imi scriam jurnalul.
          aşa am scris 200 de pagini de caiet studentesc.

  8. Marius David zice:

    Mihaiandrei, cu astfel de atitudine nu cred că vom putea dialoga civilizat.
    numai bine şi multă sănătte,
    mai ales mintală.

  9. elisa zice:

    Televizorul dezbisericeste omenirea spune Virgiuliu Gheorghe in cartea sa „Revrajirea lumii”, dar internetul ma intreb , ce consecinte are ?

  10. petruţa zice:

    ok. lamuririle sunt binevenite. 🙂

  11. Pingback: Piratăm în numele Domnului? Adam şi Eva, diferiţi, asemnea? Idolul Google, « La patratosu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.