Sonosferă-sonotop-relaţii – Guest post Dr. Dorin Frandeş

Un posibil mod de abordare a textului biblic

Sonosferă-sonotop-relaţii

Genesa 1- 4:26

1. Un posibil model de analiză

Sonorul, aşa cum apare el pe paginile Bibliei, cu problemele pe care le implică, constituie un domeniu pe cât de vast pe atât de puţin tratat ca atare. Literatura română de specialitate nu oferă prea multe referinţe în acest sens. Abordarea acestuia a generat o metodologie proprie, originală, chiar dacă, parţial aminteşte de structuralismul generativ.

1.1.Mediul sonor.

Conceptul de MEDIUL SONOR se referă la un parametru ecologic, similar celui de ambianţă, sau preajmă sonoră, propriu unei persoane sau unui grup de persoane. Este vorba despre zona în care personajul analizat are acces auditiv. Limitele mediului sonor natural al oricărui om sunt date de posibilităţile acestuia de a-l percepe cu ajutorul analizorului acustic propriu şi „neprotezat”.[1]

La fel cum, până mai ieri, aerul (atmosfera), ori apa (hidrosfera), cele mai banale componente ale mediului, nu au constituit obiecte speciale ale atenţiei omului sau ale societăţii, starea componentei sonore a mediului nu a ajuns să fie cercetată temeinic încă nici în zilele noastre.

De factorii de mediu şi importanţa lor, în general, a început să se ţină seama doar după ce omul, în urma unor intense şi nesăbuite activităţi, puse sub semnul „îmbunătăţirii vieţii”, a „deranjat” aceste „cadouri” primite de la Dumnezeu în stare perfectă, într-atât încât viaţa a devenit din ce în ce mai dificilă, ba chiar periculoasă. Şi mediul sonor a căzut „victimă” aceloraşi elanuri optimizatoare ale omului şi ar fi de dorit să nu se ajungă în punctul din care unele tulburări majore pe care modul de viaţă contemporan le declanşează, să nu mai poată fi „remediate”. Cercetarea parametrului sonor al preajmei generează o seamă de constatări.

Cea mai la îndemână se referă la faptul că, în diversele analize, ori în simplele discuţii referitoare la condiţia omului, mediul sonor nu este îndeajuns de „băgat în seamă”, de luat în considerare. Mediul sonor nu stă în atenţia nici a celor care contribuie la formarea lui, nici a celor care îl receptează conştient sau inconştient şi, până la urmă, sunt beneficiarii lui.

Îngrijorător este faptul că nici măcar ecologii, cei care ar trebui să studieze toţi factorii de mediu, deci să monitorizeze şi mediului sonor, nu dau semne prea concrete de interes în această direcţie.

Poate că a venit timpul ca şi situaţia preajmei sonore să devină obiectul unei cercetări mai atente. Din multiplele puncte de vedere din care poate fi abordată problematica, materialul de faţă propune doar una dintre ele, şi care însă nu exclude alte modalităţi de cercetare a acesteia. În măsura în care ea se va dovedi eficientă şi creativă, se va adăuga, probabil la altele care eventual existente deja. Pentru operativitate au fost introduse şi utilizate două concepte noi în analiza mediului, cea de sonosferă şi cea de sonotop.

Perspectiva propusă pentru abordare este cea creaţionistă şi rezultă din studierea Sfintei Scripturi, a Bibliei.

1.1.1. Sonosfera

Conceptul de SONOSFERĂ este folosit pentru a desemna „învelişul de sunete al pământului”, în întregimea sa, însă doar atât cât este accesibil auzului omului normal.

Omul trăieşte în permanenţă,[2] „scăldat” nu doar de aer, ci şi de diverse forme de vibraţii: căldură, lumină, şi sunete.

Sonosfera poate fi definită ca fiind continuum-ul de vibraţii perceptibile analizorului acustic al omului.


Deschizând Biblia, chiar din Geneza, se poate constata faptul că, înainte de a-L face pe om, Dumnezeu a creat tot ceea ce este necesar pentru ca acesta să vieţuiască într-un mediu optim, confortabil. Iniţial, mediul era unul ideal. Pretutindeni, mediul „edenic” este pomenit cu o evidentă şi pronunţată nuanţă de regret.

Această parte a Creaţiei divine este desemnată ca fiind etapa facerii naturii. De abia după încheierea acestea urmează încununarea Creaţiei prin facerea omului.

Din punctul de vedere al ecologiei[3], natura este considerată ca fiind totalitatea unor entităţi, denumite factori de mediu. Ştiinţele contemporane au denumit majoritatea factorilor de mediu prin noţiuni care se termină cu sufixul

„-sferă”.

Se vorbeşte şi se studiază despre hidro-sferă, atmo-sferă,  lito-sferă,  bio-sferă,  noo-sferă, etc. De dimensiunea sonoră a ceea ce-l înconjoară pe om ecologia se ocupă doar la modul foarte superficial, aproape formal.

Ar fi timpul ca să înceapă să i se acorde o mai mare atenţie studierii sonorului, a acestei zone atât de „vitregite” până acum.

Noţiunea de sonor va fi utilizată cu precădere pentru a desemna doar ceea ce poate fi receptat de către om cu ajutorul aparatului său auditiv[4].


[1] Aşa cum, de la o vreme, văzul a început să fie „ajutat” de diverse aparate, în special pentru a mării distanţa la care să se poată vedea, dar şi pentru a putea pătrunde în intimitatea materiei din care ne-a făurit Dumnezeu, la un moment dat şi auzul a căpătat ajutoare pentru ca omul să poată avea acces auditiv la spaţii în care altfel nu poate auzi. Este vorba de diversele sisteme de amplificare, mai apoi de transmitere şi receptare a sunetului la distanţă, etc.

[2] Chiar dacă porţiuni de timp sonorul este mai redus ca intensitate el nu dispare cu totul. Nu se poate nici concepe nici vorbi despre o linişte totală ca lipsă a oricărei manifestări sonore. Omul, ca organism, chiar în stare de repaus produce involuntar, diverse manifestări sonore. Respiraţia are o componentă sonoră deşi noi cei care respirăm o neglijăm, dar medicii o iau în considerare atunci când fac anamneza unei afecţiuni. Circulaţia sângelui este posibilă şi datorită bunei funcţionări a inimii. Cel mai bun reper pentru medici în a constata starea de sănătate a acestui organ vital este „auscutaţia”. Aceasta nu e altceva decât amplificarea, cu ajutorul stetoscopului a sunetelor produse de „lup-dup”-ul inimii. Şi funcţia digestivă a omului produce diverse manifestări sonore. Iată de ce chiar şi în cea mai deplină „linişte,” diverse sunete se aud totuşi. Iar acestea se compun cu cele care sunt deja în preajma celui care ascultă şi care sunt produse de mişcarea diverselor componente ale mediului, aer, apă, vegetaţie, faună.  Probabil că această stare de linişte totală, deci suspendarea sonosferei, va exista doar în momentul descris în Apocalipsa şi va reprezenta o situaţie extrem de gravă.

[3] Ecologia este un domeniu relativ nou al ştiinţei care se ocupă de mediu şi de relaţiile existente între componentele sale.

[4] Desigur că şi animalele au felurite modalităţi de a reacţiona la vibraţiile sonore. Aceeaşi remarcă se poate face şi referitor la plante. Unii ar  include şi partea  ne vie a Creaţiei printre cea care are anumite „reacţii” faţă de sunete. Studiul de faţă se va limita doar la reacţiile omului la percepţiile sonore receptate cu ajutorul aparatului auditiv. Specificam acest lucru deoarece omul este sensibil la diversele vibraţii înconjurătoare prin intermediul tegumentului sau al altor organe. Despre acest tip de reacţie şi relaţie a omului cu mediul studiul de fata nu se ocupă

Citeşte mai departe documentul PDF AICI.

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Dezbatere, guest post, Muzica. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Sonosferă-sonotop-relaţii – Guest post Dr. Dorin Frandeş

  1. Remus Oniga zice:

    „Nu se poate nici concepe nici vorbi despre o linişte totală ca lipsă a oricărei manifestări sonore.”

    > Dezvelindu-ne de „învelişul de sunete al pământului” manifestările sonore nu încetează, ele se regăsesc la nivelul auzului intern. Găndurile sunt produsul impulsurilor electrice cerebrale şi emit frecvenţe. Îţi imaginezi ‘trompetă’: o şi vezi, o şi auzi. Avem imagine (în exterior) şi imaginaţie (in interior), auz extern şi auz intern (vezi Beethoven). Sunetul nu se termină odată cu încetarea vibraţiei timpanului. Informaţia sonoră este memorată şi poate fi accesată de către creier.

  2. Pingback: Fără cravată prin gropile din România « La patratosu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.