Zilele acestea, după ce blogul pastorului Paul Negruţ a început să urce prin topurile wordpress, trecînd uneori de jumătate (ceea ce înseamnă peste 300 de accesări pe zi în medie) m-am gîndit să îi punem cîteva întrebări care stăruie, după părerea mea, în mintea multora dintre cei care îl cunosc.
Pastorul Paul Negruţ a fost foarte rezervat în ceea ce priveşte ieşirile în spaţiul media. Este foarte greu de intervievat, este foarte prudent cu declaraţiile şi cu afirmaţiile „pe sticlă” sau în „faţa microfonului”.
Iată că ceva s-a întîmplat la începutul acestui an. Lucru incredibil pentru mulţi dintre enoriaşi, colegi şi studenţi, pastorul Negruţ şi-a deschis un blog, înscriindu-se în linia cîtorva pastori din Statele Unite care au bloguri pe care postează meditaţii, reacţii biblice, schiţe de predici, fragmente din cărţi (Al Mohler, John Piper şi alţii, iar în România, Vasile Taloş şi alţii). Blogurile sînt de multe feluri, aşa cum oamenii sînt de multe feluri. Care este standardul unui blog pentru păstori? Nu cred că este o întrebare la care să se răspundă uşor.
Aştept cu nerăbdare răspunsurile la întrebări uşoare şi dificile. Se pare că aceste întrebări i-au întrerupt activitatea de blogging din ultimul timp 🙂 .
Iată ce i-am scris. Nu ştim dacă va răspunde la toate, dar să sperăm:
Stimate Paul Negruţ ce anume v-a determinat să „rupeţi tăcerea”?
Cum merge blogul la aproape trei luni din ce se vede dinlăuntru? Cîte accesări pe zi, cam din ce regiuni bănuiţi că sînteţi contactat?
De ce în această formă, cu un blog?
De ce nu admiteţi comentarii şi nu intraţi în dialog cu cititorii?
Blogul dvs. pare să se refere la unele chestiuni care sînt de actualitate, dar într-un limbaj prea criptic pentru publicul larg? Care este publicul pe care îl aveţi în vedere?
…… şi altele
Aşteptăm răspunsurile… să vedem!
Marius Cruceru 
daca i`as da lui PN adresa unui forum unde poate citi reactiile unora la articolele sale, cred ca s`ar gandi mai serios daca merita sa foloseasca un limbaj atat de….baptist(?)
draga Michael, fiecare este reprezentat de limbajul său, omul este stilul.
Pînă una alta Paul Negruţ s-a exprimat în alte instanţe şi comunităţi unde se pare că de-a lungul anilor a fost ascultat.
sînt tot felul de forumuri şi tot felul de bloguri unde se poate discuta stilul şi limbajul, întrebarea este conţinutul, nu?
Cum se exprimă cei dintr-o anumită generaţie, cu un anumit statut public este o altă chestiune, secundară, dar care merită discutată. Ca unul care îl cunosc pe P.N. de mai mulţi ani nu-l văd folosind emoticoane şi spunînd „naşpa” şi „cul” 🙂
poţi să îmi spui totuşi, aşa, pentru mine, cum ar trebui debaptizat limbajul?
pai ar trebui sa renunte la niste termeni absolut irelevanti pentru cei din spatiul extrabaptist. cuvinte care rezoneaza puternic intr`o biserica baptista par sa nu spuna nimic unui cititor pe blogul sau. nici vorba sa`si adapteze limbajul de chat al celor tineri, dar nici sa foloseasca cuvinte ce nu spun nimic celor neobisnuiti cu ele.
l`as mai intreba si eu, de ce nu se pot comenta aceste articole? ar fi o buna ocazie ca unii sa`si exprime acolo nedumeririle, ca nu e biserica unde asculti predica de la cap la coada fara sa poti adresa o singura intrebare.
Daca cineva are un limbaj baptist insemneaza ca sta printre baptisti. Acesta poate fi un pastor. Un evanghelist poate sa vorbeasca oamenilor cu un alt limbaj, dar si acesta foarte bine filtrat.
Presbiterii Noului Testament erau chemati sa stea in comunitatea lor si sa vegheze asupra turmei, sa fie invatatori si conducatori spirituali s.a.m.d.
Sa fie globalizarea si internetul factori de presiune asupra pastorilor de a deveni populari? Trebuie sa fie toti pastorii forumisti de succes? Pe langa faptul ca fiecare are un dar si o chemare cereasca, majoritatea astazi nu se implica in altceva decat sa comenteze din rolul de spectator vesnic nemultumit.
Draga Michael, draga Ascultarea, cred ca discutia despre cum anume vorbeste un personaj ca sa fie mai popular este o discutie inutila.
Relevanta subiectelor, asta este o alta treaba. Cred ca Michael asta vrea sa spuna. Ca subiectele sint foarte „baptiste”, nu limbajul. Limbajul lui P.N. este relativ simplu, fără termeni teologici foarte complicaţi, fără jargon.
Draga Michael, ai putea da doua sau trei exemple de astfel de termeni care nu spun nimic celor care nu sint obisnuiti? Ar fi foarte interesant. Dupa parerea mea, vom descoperi ca temele sint cele care sint departe de preocuparile publicului larg si tinar si nu termenii.
Eu tocmai de asta mi-am facut blog. Pentru ca sint constient de pericolul de a vorbi fara sa fiu intrerupt si fara feed-back. am scris despre asta in postul despre discursul-predica.
hm..o gramada mare de termeni biblici sunt irelevanti pentru o lume secularizata care gandeste mai degraba in termeni relativisti. concepte precum „pocainta” „nastere din nou” (acesta extrem de ridiculizat) „sfintenie” samd, sunt luate in derizoriu. ele nu sunt apanajul exclusivist al baptistilor, ci apartin mai degraba spatiul neoprotestant. nu inseamna ca nu trebuie predicata, doamne fereste, pocainta, ci ca acesti termeni trebuiesc bine definiti atunci cand se adreseaza unui segment auditoriu care nu are habar, sau are o imagine deformata despre acesti termeni.
Pai, Michael, atunci sa contaminam din nou lumea cu termeni biblici. Sa ii silim pe oameni sa ii caute pe google. Pariem ca termenii cu pricina pot fi rascumparati? Ce spui?
Chiar si nasterea din nou.
Acum depinde cu cine ai de-a face. Daca nimeresti pe forumul care nu trebuie poti spurca orice: cruci, candele, cristoşi, parastas. Ce părere ai? Cred că tu trebuie să îţi alegi mai bine forumurile şi noi trebuie să ne alegem cu grijă cuvintele.
Uite, mi-ai dat o temă de gîndire. Cum să înlocuim termenii care sînt hiperuzaţi sau goliţi de semnificaţie şi care au ajuns în componenţa unor lozinci.
În sensul ăsta este foarte util comentariul tău.
Frate Marius,
In toamna anului trecut ati avut o predica la Alesd, din Iacov cap 5, nu pot fi de acord cu interpretarea pe care a-ti dat-o versetului 14, nu cred ca e biblica. Marturisesc ca m-a framantat aceasta interpretare dar n-am avut prilejul sa spun dar acum mi-am amintit.
Parerea mea este ca ungerea cu untdelemn este facuta in Numele Domnului si nu este facuta de batranii bisericii in calitate de „vraci” (cunoscatori ai medicinii din aceea vreme)
Vio, eu n-am spus ca batrinii sint „vraci”, ci ca undelemnul in acea vreme avea SI calitati medicale… era privit SI ca materie ritualica SI ca medicament.
Ideea pe care am emis-o atunci, uitindu-ma la contextul intregii epistole, care este foarte practica, nesacramentala, ca in timp ce iti iei medicamentele de tensiune sa te rogi sa nu faci infarct, in timp ce faci chemoterapia sa te rogi sa fii vindecat de cancer.
Ca Domnul poate sa ne vindece si daca ne ungem cu otet, asta o cred din toata inima.
Fratele Corneliu Peleasa a depus aceasta marturie tot la Alesd si la incurajarea mea. L-am incurajat sa spuna, cind mi-a cerut voie, cum Domnul l-a vindecat si fratii s-au rugat pentru el si l-au uns cu undelemn.
Daca raminem doar la undelemn si plasam puterea in materie atunci avem mai multe complicatii. Undelemn de care, de unde, etc.
Cred ca o interpretarea naturala ar fi aceasta: roaga-te si mergi la medic, mergi la medic si roaga-te, iar in mod exceptional, Domnul te poate scapa de medici si de medicamente, dar nu este regula.
Eu am trait de doua ori minunea asta.
(Acum nu mai iau medicamente pentru ritmul inimii, desi mi s-a spus ca voi lua toata viata. TEnsiunea? Chiar acum cu taote comentariile astea? 109 cu 70 si dupa o cafea si doua ceaiuri negre 🙂 )
Am avut tensiunea constanta 150 cu 100 si ritmul nu scadea sub 100-110… dar Domnul m-a vindecat.
La ochi, la fel, mi s-a spus ca in doua saptamini imi voi pierde retina.
Aceeasi biwserica pe care am invatat-o aceste principii s-a rugat si acum sint 5 ani de atunci.
Am inca vedere binoculara.
Slava Lui!
Probabil n-am fost suficient de atenta la predica de atunci(mi-o fi scapat ceva), tocmai pentru ca va cunosc am fost „nedumerita „de interpretare.Dumnezeu mi-a vorbit mult prin predicile dvs.
Marturisesc ca de multe ori parca mi-ati citi gandurile (asta-i lucrarea Domnului) si de multe ori Domnul a vorbit tocmai framanterilor mele.
Suntem multumitori DOmnului pentru toate lucrarile Sale si El stie ca sunteti pe lista de rugaciuni a familiei noastre.
Dorinta noastra este sa va simtiti incurajat de acest lucru.
Vio, nici o problema. Si pentru asta exista blogul asta. Sint bilbit uneori la predici si nu imi iese ce vreau, ce bine ar fi sa pot reveni sa corectez.