Ce aş fi predicat astăzi, dacă aş fi avut voie… Despre „oameni de încredere” sau despre elita interpretativă

„I can explain it to you, but I can’t understand it for you”

Din nou ieri, sîmbătă, nu m-am putut abţine.  Din reflex sau inerţie au ieşit cîteva gînduri nu atît pentru comunitatea din Aleşd, cît mai ales pentru studenţii de la teologie.

M-am gîndit la Pavel şi Timotei şi la ultimele sfaturi pe care tînărul le-a primit de la bătrînul magistru.

2Ti 2:1-2  Σὺ οὖν, τέκνον μου, ἐνδυναμοῦ ἐν τῇ χάριτι τῇ ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ,  καὶ ἃ ἤκουσας παρ᾿ ἐμοῦ διὰ πολλῶν μαρτύρων, ταῦτα παράθου πιστοῖς ἀνθρώποις, οἵτινες ἱκανοὶ ἔσονται καὶ ἑτέρους διδάξαι.

2Ti 2:1-2  Tu dar, copilul meu, întăreşte-te în harul care este în Hristos Isus.  Şi ce-ai auzit dela mine, în faţa multor marturi, încredinţează la oameni de încredere, cari să fie în stare să înveţe şi pe alţii.

Unul dintre lucrurile pe care le promovăm în lumea evanghelică sînt chestiuni false precum: „Biblia este de înţeles pentru toţi” sau „Toate învăţăturile trebuie răspîndite democratic”.

Fals.

Biblia trebuie citită de toţi, dar nu este de interpretat pentru toţi. De aceea există în biserică slujba de învăţător. Dar şi aceia, învăţătorii, trebuie să fie puţini la număr. Cunoaşterea este „democratică”, cunoştinţa nu. Curiozitatea este pentru toţi, accesul la adevăr este o aventură doar pentru cei care sînt chemaţi. Oh, da, optimismul nostru epistemic inundă mentalul nostru de vreo cîteva sute de ani destul de proaspete, nefiind învecinat deloc paradigmei biblice. Ca protestanţi ne numim „oameni ai Scripturii”, „oameni ai studiului”, dar sîntem naivi să credem că fiecare membru din bisericile evanghelice citeşte Biblia zilnic, sîntem mai naivi să credem că aceştia studiază Biblia în vreun fel sau altul. Recentissime un fost student mi-a împărtăşit drama unei bisericuţe care se apucase vîrtos de studiu biblic. Au căzut repede în adormire spirituală şi s-au trezit în ceva mult mai simplu şi mai uşor de înghiţit: apucături carismatice. Este mai simplu, creierul este suspendat, raţiunea, la odihnă.

Dar oare aceştia n-au fost greşit apucaţi de la bun început? N-au crezut ei prost că TOŢI vor interpreta şi înţelege Scripturile?

Oare de ce sărim peste texte atît de incomode precum acesta? Pavel îi spune lui Timotei să NU-I înveţe pe toţi TOATE lucrurile. De ce? Pentru că există în comunitatea creştină oameni ca Imeneu şi Filet, ca Alexandru Căldărarul şi alţii, care tot învaţă, învaţă şi nu ajung niciodată la cunoştinţă, ba dimpotrivă, se dedau la certuri de vorbe spre pierirea lor şi a altora, iar dacă nu stau la certuri, ajung curînd la erezie, cu scurte opriri pe la curvie în unele cazuri.

2Ti 2:16-18  Fereşte-te de vorbăriile goale şi lumeşti; căci cei ce le ţin, vor înainta tot mai mult în necinstirea lui Dumnezeu. Şi cuvîntul lor va roade ca gangrena. Din numărul acestora sînt Imeneu şi Filet,  cari s’au abătut dela adevăr. Ei zic că a şi venit învierea, şi răstoarnă credinţa unora.

Oare nu erau aceştia căutători ai adevărului şi învăţători? Credeţi că Imeneu şi Filet s-au trezit într-o dimineaţă şi, pentru că era urît afară, s-au hotărît să distrugă biserica. Credeţi că Arius s-a hotărît după trei pahare de vin să compună o erezie, hăhăind cinic? Nicicum.

Apostolul Pavel îl sfătuieşte pe Timotei să-şi selecteze un grup de ucenici, oameni „credincioşi” (fideli? de încredere? pistois poate suporta o arie semantică în jurul acestor termeni), dar nu numai cei care îşi vor fi dovedit credinţa, ci în stare să înveţe la rîndul lor pe alţii în curăţie de caracter şi în curăţie de învăţătură.

Contextul se dezvoltă înspre curăţia lăuntrică. Probabil că Imeneu şi Filet şi alţii, care sînt comparaţi cu Iane şi Iambre (vezi capitolul următor) erau oameni extrem de talentaţi, plini de daruri naturale, dar, din cîte se pare, fără curăţie de inimă, fără caracter.

Există vase de aur, de argint, de argilă sau lemn (vezi cap. 2:20-21 ). De ce fel de vase are nevoie Dumnezeu? De vasele de cinste? Nicidecum! Un vas de aur poate fi oliţa unui rege, dar un vas de lut poate fi vasul curat al unui om sărac. De vase curate are nevoie Dumnezeu. Cînd curăţia se întîlneşte cu darul duhovnicesc al învăţării, atunci se face parte Bisericii de Cuvînt nestricat.

Timotei şi Tit sînt astfel de oameni rari. Fiecare dintre ei trebuie să se … „întărească în har”. Oare cum s-ar fi putut întări Timotei în … har?

Poziţia de învăţător este o poziţie de mare vizibilitate. Tocmai de aceea Timotei trebuie să îşi aducă aminte de cîteva lucruri:

1. că este la fel de păcătos precum cei pe care îi învaţă, şi este har că îi învaţă.

2. că este iertat prin har, nu prin fapte, astfel dă nu se poate lăuda cu nimic.

3. că har este dat Bisericii prin darul lui, nu lui îi este dat darul.

4. că harul nu poate fi despărţit de lucrarea salvifică a lui Cristos, ἐνδυναμοῦ ἐν τῇ χάριτι τῇ ἐν Χριστῷ , noi sîntem responsabili să împărţim drept Cuvîntul Adevărului, dar nu sîntem îndrituiţi salvatori ai fraţilor noştri.

Împuternicirea în har este o expresie oximoronică. Tocmai acesta presupune harul, că nu avem nicio posibilitate de a uza de vreo calitate sau abilitate personală în care vom fi putut să creştem. Un Timotei „întărit în har” îşi vede propria inadecvare, dar nu este orb la puterea lui Dumnezeu, îşi vede propria nemernicie, dar vrednicia lui Dumnezeu îi este lauda, îşi simte propria slăbiciune, făcută desăvîrşită de puternicul Dumnezeu.

Dacă astfel simţim, atunci nu facem ucenici pentru că sîntem puternici, vizibili şi autoritari, ci tocmai pentru că ne vedem propria slăbiciune, scurtimea vieţii, trecerea, perspectivele foarte înguste şi limitările. Cel ce îşi face ucenici nu este dornic să-şi perpetueze numele, ci pofteşte să fie dusă mai departe sfînta învăţătură, tocmai pentru că el, efemer fiind, va fi dispărut în scurtă vreme.

Cel slab, dar întărit în har, îşi va aduna oameni de încredere cărora să le împărtăşească predania (tradiţia) pentru ca învăţătura curată să rămînă oamenilor curaţi. Dar acelaşi, tocmai pentru a nu risipi şi pentru a nu lăsa spre pervertire adevărul, îi va exclude, cu riscul de a fi considerat mîndru, elitist, inaccesibil, îi va exclude pe alţii.

De ce?

2 Timotei 3:1-7  Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele.  (2)  Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţămitori, fără evlavie,  (3)  fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrînaţi, neîmblînziţi, neiubitori de bine,  (4)  vînzători, obraznici, îngîmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decît iubitori de Dumnezeu;  (5)  avînd doar o formă de evlavie dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia.  (6)  Sînt printre ei unii, cari se vîră prin case, şi momesc pe femeile uşuratice îngreuiate de păcate şi frămîntate de felurite pofte,  (7)  cari învaţă întotdeauna şi nu pot ajunge niciodată la deplina cunoştinţă a adevărului.

Lucrez la Universitatea Emanuel din Oradea din 1994, anul în care a terminat prima promoţie 1991-1994. Mi-au trecut prin faţa ochior peste 1800 de oameni, 1800 de destine. Unii şi-au sfîrşit deja alergarea şi sînt la răsplătiri, alţii aleargă încă. Am văzut oameni foarte talentaţi, vase de aur, care şi-au vîndut sufletele pe arginţi puţini, am văzut vase de lemn şi de lut, care au plantat biserici acolo unde nu era nimic. În cei 17 ani de cînd predau hermenutică şi exegeză le-am spus de la bun început studenţilor că sigur nu toţi vor ajunge exegeţi, dar toţi au dreptul să fie oameni de caracter. Nu toţi vor înţelege şi predica Scripturile corect, dar cu siguranţă toţi pot fi folosiţi de Domnul, dacă rămîn în lucrurile pe care le-au fost încredinţate şi dacă se depărtează de fărădelege.

2Ti 2:19  Totuş temelia tare a lui Dumnezeu stă nezguduită, avînd pecetea aceasta: „Domnul cunoaşte pe ceice sînt ai Lui”; şi: „Oricine rosteşte Numele Domnului, să se depărteze de fărădelege!”

2 Timotei 3:14-17  Tu să rămîi în lucrurile, pe cari le-ai învăţat şi de cari eşti deplin încredinţat, căci ştii dela cine le-ai învăţat:  (15)  din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, cari pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mîntuire, prin credinţa în Hristos Isus.  (16)  Toată Scriptura este însuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire,  (17)  pentruca omul lui Dumnezeu să fie desăvîrşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.

A crede că un absolvent de teologie primeşte neapărat toate cheile de la uşile interpretării Scripturii este cel puţin naivitate. Nu, nu vor înţelege toţi şi nu vor interpreta toţi. Ce sper eu? Că măcar vor citi cu toţii Biblia de la un capăt la altul în fiecare an. Lectura Biblică, scăldarea minţii în Cuvîntul Sfînt este tot ce-mi pot dori mai mult de la toţi studenţii mei.

A însă spera că un absolvent de teologie poate fi un bun ucenic în Cristos, acesta este nădejde care merită păstrată.

Există însă unii, puţini, este adevărat, cărora Dumnezeu le-a dat dar de învăţător, de interpret, de profet. Pe aceia de obicei îi iau mai aproape, cu riscul de a fi acuzat că am studenţi „favoriţi”, „preferaţi”, „elita”. Dragii mei „ceilalţi studenţi”, nu fac decît să împlinesc Scripturile, îmi adun împrejur oameni credincioşi (pistoi) pentru că sînt speriat de propria-mi fragilitate.

Şi pînă la urmă, dragi cititori (cititori am spus, nu interpreţi) ai Cărţii Sfinte, Dumnezeu ne va judeca nu după cele ce vom fi înţeles din Scripturi, ci după acelea pe care le-am înţeles bine, dar nu le vom fi împlinit.

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Biserica Baptista, Meditaţii, Periegeza, Predici, Pt. studenţii mei. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

54 de răspunsuri la Ce aş fi predicat astăzi, dacă aş fi avut voie… Despre „oameni de încredere” sau despre elita interpretativă

  1. Paul Pantea zice:

    Sau cum spunea Steinhardt, crestinismul nu e pentru prosti.

    • Marius David zice:

      Nu pot să nu fiu de acord cu toată inima.
      Asta este echivalent cu „Dumnezeu mi-a poruncit să-i iubesc pe toţi, dar nu mi-a poruncit să-mi fie toţi simpatici”- La fel de puternic.

    • ancagherman zice:

      Nu stiu daca e chestie atat de mult de prostie, cat e de lipsa de invatatura.
      Imi place citatul de la inceput, arat ca un disclaimer :).
      Mie imi vine sa strig la noi in biserica: “I can understand it, but I don’t have anybody to explain it to me!”.
      Astfel se face ca ma hranesc prin alte surse decat biserica locala 😦

      • Marius David zice:

        mi-e milă atunci de biserica ta.
        Domnul să se îndure de voi,
        apoi… bine că există internet.
        am pus predica aseară tîrziu pentru că am fost sunat… „nu mai vine predica de azi?”.
        S-ar putea să devină obicei şi dacă mă reapuc de predicat

        • ancagherman zice:

          Domnul se indura, dar asa cum ati spus intr-un alt cometariu, nimic nu se intampla in anul nou daca nu suntem oameni noi.
          Vorbeam in familie cu niste frati si prieteni din adunare despre aceasta stare de lucruri si am ajuns la concluzia ca rugaciunea potrivita intr-o astfel de situatie este „Doamne, trezeste biserica noastra, si incepe cu mine, si cu cei din casa mea.”
          Unii ar spune ca e nevoie de curaj pentru o astfel de rugaciune, nu mi se pare ca e vorba de curaj, ci de bun simt din partea noastra fata de un Dumnezeu ca al nostru… Noi chiar ne dam seama cu Cine avem de-a face???

          Eu vad situatia in care ne aflam noi aici grava de tot, de genul celei din Matei 6:23 „…daca lumina care este in tine este intuneric, cat de mare trebuie sa fie intunericul acesta!”) Infiorator trebuie sa fie sa mergem pe un drum total gresit, si sa credem ca mergem bine, intuneric mare…
          DAR, tocmai de aceea S-a nascut Domnului Isus, sa aduca lumina si in astfel de intunericuri, nu?

  2. Camix zice:

    Voi trece peste faptul că ai predicat în perioada de nepredicare 🙂 și mă voi întreba cu voce tare cum se poate totuși să citești Biblia și să n-o interpretezi (fie și involuntar). Adică atâta vreme cât mai avem funcția de gândire, e cam imposibil să nu faci niște raționamente în primul rând pentru a înțelege tu, ca cititor, ce citești.Iar apoi verbalizarea celor înțelese mi se pare esențial mai ales pentru confruntare, verificare etc.

    Apoi am o nedumerire legată de criteriile de selecție pentru acel grup restrâns care merită să afle TOT sau cel puțin mult mai mult. La început, ni se transmite că ar fi vorba de o lipsă a capacității de înțelegere (”I can’t understand it for you”), apoi că de fapt se leagă de (ne)curăția inimii, apoi că învățătorul trebuie să fie conștient că este la fel de păcătos precum cei pe care îi învață și faptul că el este învățătorul este doar pentru că a avut parte de har. Spre final, din nou apare ideea că unii sunt mai capabili și mai dotați decât alții, deci personal nu am înțeles dacă acest criteriu e unul intelectual sau moral sau ambele sau altfel.

    • Marius David zice:

      Draga Camix,
      1. Iertare, am încălcat consemnul:)
      2. vezi că am dat nişte răspunsuri lui Barthimeu, am văzut mesajul lui întîi, pentru că intrase nu ştiu cum la moderare.
      3. Da, întrebarea ta este foarte bună şi validă. Au am pus accent pe slujba de învăţare, adică interpretarea pentru alţii şi răspîndirea acelei învăţături.
      Exită texte grele, în faţa cărora, în loc să luăm decizii rapide, mai bine, aşa cum ne sugerează David DeWitt într-una dintre cărţile sale, să rămînem cu raţiuhnea suspendată, pînă întrebăm pe alţii, pînă găsim noi răspnsul în cărţi etc.
      Dar a-ţi da un răspuns facil, superficial şi apoi a-l răspîndi de la amvoane sau catedre mi se pare echivalent cu actul medical ratat, este „stricarea Cuvîntuui” de care vorbeşte Apostolul.
      4. Da, nu putem să ne abţinem să nu ne imaginăm (aici este altă problemă), nu ne putem abţine de la proiecţii etc.
      5. Le am în vedere pe amîndouă: abilităţile, capacităţile plus caracterul, curăţia. Deci… şi … şi, nu ori… ori.
      6. Da, Dumnezeu este profund nedrept, i-a făcut pe unii mai capabili decît alţii. Sau… le-a dat pur şi simplu daruri diferite, dar nu în domeniul textualităţii. Curăţia însă este responsabilitatea omului, aici nu-L mai putem învinui pe El şi aici este cu adevărat democratic şi egalitarist totul. Avem cu toţii dreptul de a fi curaţi.
      Iată că dintre toţi cei care doresc să rămînă curaţi, putem selecta pe cei care sînt şi dăruiţi. Fără „ambele amîndouă” nu se poate.

      • viorelmihai zice:

        „6. Da, Dumnezeu este profund nedrept” – va rog sa imi spuneti ca ati glumit, ca ati fost ironic, sarcastic, sa nu imi spuneti ca chiar credeti intr-un Dumnezeu nedrept!

        • Pomisor zice:

          In privinta darurilor, faptul ca Dumnezeu nu creaza oamenii standard cum cream noi oamenii seriile de masini (desi chiar si aici exista o mica variabilitate) poate fi vazuta ca fiind o „nedreptate”. Unele diferente dintre oameni sunt create de oameni si doar ingaduite de Dumnezeu iar altele de la bun inceput stabilite de El. Cert este ca chiar exista diferente uneori destul de mari intre oameni si tot cert este ca indiferent cum am vedea lucrurile acuzandu-L pe Dumnezeu nu rezolvam nimic. Si aceasta pentru ca in acest caz oricum nu poate fi vorba de dreptate: cadourile oferite dupa ca lege poti sa spui ca sunt drepte sau nedrepte? Ce drept as avea eu sa primesc ceva? In baza carei legi?

          Cel mai intelept lucru ar fi ca fiecare sa aduca la valoare lustruind prin folosire cat mai buna ceea ce are… Un diamant de un gram valoreaza mai mult decat multe tone de carbune desi au cam aceeasi compozitie. Valoarea nu sta doar in cantitate…
          La fel in cazul oamenilor nu doar faptul ca au multe daruri le ofera valoare ci mai ales modul cum le folosesc…

        • Marius David zice:

          da, am fost ironic, în sensul cel mai pur al ironiei.
          Cred într-un Dumnezeu care îi face pe unii înalţi, pe alţii scurţi, îngăduie la unii cancer, la unii sindromul Down, cred într-un Dumnezeu care are fapte şi lucrări, aşa cum spune Romani 11, sfîrşitul de capitol, dincolo de raţiunea şi socotelile mele.

          A propos, cei care nu înţeleg ironia nu au loc pe acest blog, condiţia minimală şi proba celei mai mici inteligenţe şi celui mai plăpînd simţ hermenutic pentru a participa la dialogurile din acest spaţiu este ca cineva să poată înţelege „metofora” şi „ironia”. Fără asta nu se poate!
          Acum vă explicaţi de ce oameni precum Alin Cristea (care este respins şi pentru altele, nu numai pentru că nu poate că să priceapă) şi alţii ca dînsul nu prea au ce căuta pe aici. Tocmai am văzut că mi-a dat un ping cum că n-a înţeles afirmaţia mea.

          Acum e clar?
          Bun!

        • george zice:

          Darul de invatator, ca toate darurile Duhului, spun ceva despre Daruitor, nu despre detinatorul temporar al darului. Una din greselile frecvente pe care le facem este sa privim cu admiratie un astfel de posesor de dar duhovnicesc. Daca vad pe strada un om prapadit, zdrentaros, cu un dar scump in brate, nu ma gandesc ca respectivul ar fi un „cineva”, ci cel care i-a facut darul. De multe ori facem greseala de a considera un „vas de lut” „vas de cinste”, doar pentru ca – temporar – este umplut cu aur curat. De aceea, unele din astfel de „vase de lut” ajung sa fie inaltate atat de sus, incat – atunci cand cad – se fac tandari …

  3. vio zice:

    Daca citesti scripturile cu copiii, n-ai nici o sansa sa nu le interpretezi, cel putin pentru ei.Iti pun niste intrebari…

    • Marius David zice:

      Sînt cea mai mare provocare la interpretare corectă… dacă nu vă veţi face ca unii dintre aceşti micuţi…
      Acolo începe proiectul meu de „periegeză”. Copiii ocolesc unde noi dăm de-a dreptul şi dau de-a dreptul unde noi ocolim.

  4. Barthimeu zice:

    Asemenea lui Camix, am o „mică/mare” nedumerire:
    Dacă „osia” articolului o reprezintă capacitatea de intrepretare a Scripturilor, atunci pe ce cade accentul?
    Pe caracterul celui ce o face?! Pe capacitatea de înţelegere (pentru sine) şi de reproducerea (pentru alţii) a ceea ce a înţeles ?!
    În ce măsura o pregătire (actualizată) „a la Gamaliel” este determinantă în tot acest demers, având totuşi în vedere că nu toţi apostolii au avut harul lui Pavel? Dacă există nivele diferite de interpretare a Scripturilor (atât subiectiv dar şi obiectiv ,vorbind), care trebuie să fie acel „târnacop exegetico-hermeneutic” comun cu care ar trebui „să săpăm” şi care să fie de neînlocuit la indiferent ce palier al interpretării Scripturilor ne referim? Ce pericol există , din această perspectivă, în segregarea Bisericii în “experţi” şi “laici” ?

    • Marius David zice:

      de ce nu poate să cadă accentul în două părţi?
      de ce ori… ori..

      am subliniat clar, zic eu, faptul că este rară întîlnirea, dar de dorit, întîlnirea dintre talentul hermenutic şi caracterul curat.

      de ce nu le-ar avea pe amîndouă? Nu asta este un învăţător? Cel care înţelge pentru sine şi apoi dă altora,
      este unul care FRÎNGE CUVÎNTUL. Predicatorul frînge Cuvîntul, pastorul frînge Pîinea. Unul profeţeşte, celălalt împarte Euharistia. Unul este braţul învăţătoresc-epistemic al Bisericii, celălalt braţul doxologic-liturgic. Şi tot aşa.

      Nu există acel tîrnăcop comun?
      Unii au încercat şi i-au spus OICA.
      observare
      interpretare
      corelare
      aplicare.

      Este o incercare interesantă.

      dar, dragul meu Barthimeu,
      nu crezi că acesata este principaal cauza pentru care în mediul protestant şi neoprotesstatn s-au năsuct acîtea secte, nu din această cauză ne-am pulverizat în atîtea direcţii, pentru că fiecare ingineraş mai răsărit şi fiecare profesoraş de geografie sau istorie s-au trezit peste noapte mari teologi şi monumentali hermeneuţi.

      eu n-aş permite nimănui să treacă de clasa de hermenutică pînă nu învaţă gramatică românească (sau a limbii mamicii lor) cel puţin şi la ultimul test le-aş da „elementul predicativ suplimentar”

      Abia de acolo începe Tîrnăcopul General.
      Repet: citiţi, citiţi, citiţi.

      Care-i periculoul cu segregarea? Dar n-a fost tot timpul segregată biserica în slujiţi şi slujitori pe difeite paliere? Unii cu darul incurajărilor (eu îl am pe cel al descurajărilor), alţi cu darul binefacerilor, alţii cu vindecările (nu Demeter şi Popa, ăia-s impostori!) etc.
      tot timpul biserica a fost segregată pe diferite felii.

      În cazul învăţăturii unii vor sta tot timpu în bancă spre a fi învăţaţi şi alţii sînt chemaţi la învăţătură, ca să primească o pedeapsă mai aspră.

      • Eu cred ca nu se poate invatator fara caracter curat. In primul rand oamenii se vor uita la viata lor, apoi la ce invata. Dar s-ar putea ca cineva sa aiba o traire frumoasa, dar o ravna pt a invata fara dar de invatator. Total de-acord. E o mare greseala ca cineva sa se creada invatator , dar sa nu fie defapt, pt ca se vor gasi destui naivi care sa-i urmeze. Nu cu asta se lupta si Pavel, ca a ajuns sa vrea sa se schilodeasca picioarele celor care faceau tulburare?

  5. ancagherman zice:

    Ce eliberator este sa intelegem astfel de adevaruri… Avem nevoie de invatatori, de cei chemati de Dumnezeu sa invete pe altii. Ei vorbesc cuvintele lui Dumnezeu…

    • Marius David zice:

      Ce eliberator este să ştii, draga Anca, să afli, să îţi spună cineva direct în faţă… „las-o baltă, nene, nu eşti făcut pentru asta!”.
      Ei, eu cam cu asta mă ocup! 🙂

      • george zice:

        Frate Marius, cred ca sunteti ceva rubedenie cu fr. Spurgeon 🙂 , care spunea despre sine:
        „Ar fi mai corect sa fiu numit distrugator de pastori, caci un numar bunisor de incepatori au fost potoliti de mine. Cugetul meu este linistit cand ma gandesc la ceea ce am facut, procedand in felul acesta. Mi-a fost totdeauna greu sa descurajez pe un tanar frate promitator si care cerea sa fie primit in Colegiu. Inima mea inclina intotdeauna sa fiu bun, dar datoria fata de Biserici m-a facut sa fiu drept si sa judec cu severitate. Dupa ce ascultasem ceea ce avea de spus candidatul, dupa ce am citit dovezile lui si am vazut raspunsurile lui la intrebari si am capatat convingerea ca Domnul nu-l chemase, a trebuit sa-i spun lucrul acesta …” (C.H. Spurgeon, Sfaturi pentru predicatori, Ed. Stephanus, 1998, pg.36)

      • ancagherman zice:

        Mai devreme sau mai tarziu poate, macar unii, vor aprecia ca li s-a spus adevarul…
        „Ranile facute de un prieten dovedesc credinciosia lui, dar sarutarile unui vrajmas sunt mincinoase.” Proverbe 27:6

  6. mihai h zice:

    Da e adevarat , sunt multi invatatori dar „cunoastere” tot mai putina.

    • Marius David zice:

      sînt nu numai mai mulţi cu pretenţii şi tupeu de învăţători, ci mult mai multe posibilităţi, tehnologie, google.. etc.
      Ba chiar cred că ar merita scrisă o postare despre predigooglerii şi wikinvăţătorii. aşteptaţi că vine

  7. Marius David zice:

    nu, nu este bună, sora Elisa.

  8. Han Christian zice:

    Daca aceasta „incredintare” a „celor auzite ” (traditii?) sa facut de la om la om „de incredere” si ar fi modul cel mai sigur si mai complet de predare a adevarului, atunci despartirea de ortodoxie a cultelor evanghelice e condamnabila! Sau e vorba de a fi cleric sau mirean?

    • Marius David zice:

      s-a făcut, nu „sa făcut”
      Nu înţeleg la ce vă referiţi. Un pic mai clar.

      • Han Christian zice:

        Ich glaube Sie verpassen vielen Christen ein Denkverbot, die sollen etwas als Wahrheit akzeptieren nur wenn es aus der Mund eines ITB-Absolventen kommt. Verzeihung!

        • george zice:

          Christian, un „ITB-Absolvent” poate fi un „om al lui Dumnezeu” sau un simplu „specialist in lucruri sfinte”, vorba cuiva. Aceasta distinctie este importanta, nu cea dintre cleric-mirean. Eu, unul, nu am astfel de complexe, nu ma uit extaziat in gura cuiva (doar) pentru ca este absolvent de institut teologic …
          Sindromul de care vorbiti poate fi intalnit uneori, din nefericire, la unii pastori care accepta doar „peer review”-uri, respingand aproape cu dispret opinia unui „mirean”.
          Cat despre incredintarea lucrarii de invatare, conditia „de incredere” nu se refera la diplome, ci la darul Duhului. Cand Domnul te cheama/trimite la lupta, nu te trimite neechipat. Priceperea (de a intelege si a explica) este data „la pachet” cu integritatea (in traire), care este lucrata tot de Duhul. Daca priceperea nu este insotita de integritate, este semn ca e o pricepere nativa sau dobandita, nu este darul Duhului Sfant.

  9. Ce profund! M-a marcat: „3. că har este dat Bisericii prin darul lui, nu lui îi este dat darul.”

  10. theo zice:

    …inca n-au trecut cele 40 de zile de…intedictie?

  11. dori`s zice:

    1.Multumesc pentru postare, acum m-am luminat si eu de ce atunci cand unii frati (de altfel crestini adevarati, fata de care am tot respectul) fac studiu biblic in biserica reusesc sa adoarma cam 80% din auditoriu.
    2.”Lectura Biblică, scăldarea minţii în Cuvîntul Sfînt este tot ce-mi pot dori mai mult de la toţi studenţii mei.” Cred ca este de dorit de la toti cei care beneficiaza de Harul lui Dumnezeu. Am avut binecuvantarea ca la botez sa primesc de la cineva un plan de citire a Bibliei intr-un an. Aavand in vedere ca pana atunci nu citisem niciodata decat scurte pasaje din Biblie mi s-a parut imposibil. Aveam servici, gospodarie, familie de ingrijit, duminica aproape toata ziua la biserica, ma implicasem si intr-o lucrare cu orfelinatele, nu am crezut ca am vre-o sansa sa pun in aplicare asa ceva. Totusi m-am ambitionat, m-am rugat Domnului sa ma ajute si in scurt timp citirea Bibliei a devenit o pasiune. Am reusit ca la sfarsitul anului sa am aceasta satisfactie. Au ramas multe, foarte multe parti din Biblie neintelese, unele (mai ales din vechiul testament) au fost foarte dificil si de citit nicidecum sa le pot intelege. De atunci am ramas cu acest obicei de a citi in fiecare an Biblia o data dupa un anume plan. Va marturisesc ca imi face foarte bine, m-a ajutat enorm in formarea mea spirituala si in deosebirea oamenilor. Incurajez pe oricine sa citeasca Biblia.

  12. lacra zice:

    Duminica trecuta am fost la biserica , nam inteles predica am venit acasa si am luat- o de aici,
    Duminica asta am fost la serviciu, nam putut ajunge a biserica la timp pentru predica am venit tot aici , sunt benefice predicile acestea nepredicate in biserica dar scrise aici!!

  13. costel zice:

    frate mariusma bucur ca macar acum ai putut sa intelegi ca numai citirea bibliei nu te duce sila intelegerea eidaca numai citesti asta nu inseamna ca si pricepi sau sti exact ce vrea dumnezeu sati vb apa este la fel dar la gust se deosebestesa faci deosebirea trebuie sa o gusti nu numai sa o privesti………….–nu am inteles cum ca nu am voie…cine iti da voie…de unde vine voia eu nu cred in nu am voie…dumnezeu nu se opune voii noaste ai voie ori ce numai raspunzi de voia ta multumesc frate marius si te asteptam

  14. Camix zice:

    Marius,
    segregările de care îi vorbești lui Barthimeu – pe diferite felii în biserică – nu sunt axate pe incapacitatea unora de a face ceva (bunăoară a înțelege), ci tocmai pe capacitatea sau disponibilitatea unui anume grup din biserică de a face ceva sau altceva. Aici, segregarea se produce între capabili și incapabili. Nu vreau să merg atât de departe încât să trag concluzia că asta înseamnă și între curați la inimă și necurați la inimă. Pentru că, dacă lucrurile ar sta astfel, enoriașii se vor simți toți puși sub disciplină și nu ar fi cazul. Deci ar fi nevoie de o explicație mai atentă în privința segregării.

    • Marius David zice:

      nu, Camix, avem capabili curaţi şi necuraţi, avem incapabili curaţi şi necuraţi, idealul este atunci cînd se întîlneşte curăţia cu abilitatea, capacitatea cu cinstea.
      Eu vorbeam despre o altfel de segregare, pe grupuri de daruri, de slujire, diferite forme de manisfestare a autorităţii.

  15. elisa zice:

    Multumesc!
    dar ce trebuie facut? cum se poate ca dupa patruzeci de ani de slujire sa nu-ti dai seama ce se intimpla?
    E adevarat ca trebuie sa fii foarte atent, din prima nu relizezi greselile.
    Ginditi-va ce trebuie facut, dvstra aveti posibilitatea sa faceti lumina, stiu ca are ingrijorator de multi aderenti.
    Sa va foloseasca Domnul si aici.
    Puteti sa nu dati comebtariul pe post.
    De ce imi intra numai la spam? am incercat cu alta adresa, dar aceea era la prima postare si automat a intrat la spam, cred eu.
    Dragoste si disciplina are nevoie persoana despre care am vorbit acum vreo 3 saptamini.
    Multa drgaoste, dar nu fara disciplina.

  16. Alin Duciuc zice:

    Frate Marius, problema nu apare la metoda exegetica. Stiu situatii cand oamenii au folosit aceasi metoda exegetica si au ajuns la concluzii diferite. Vreti sa spuneti ca oricine foloseste metoda dvoastra de exegeza ajunge la aceasi concluzie ca dvoastra?
    Ortodocsii sustin acelasi lucru in privinta interpretarii. Daca sf. Ioan Damaschinul a fost invatator si a interpretat intr-un fel si toata traditia e de partea lui, cine sunt eu (chiar profesor la teologie) sa spun ca nu a avut dreptate?
    Inca ceva. Orice dogma iti da si o practica. Daca nu aplic ceea ce inteleg ca trebuie sa aplic apare o discrepanta intre ceea ce spun si ceea ce fac.

    • Marius David zice:

      Nu, dragă Alin, am spus, problema nu apare la metodă, cum ai spus. Apare la dar şi chemarea pe cdare Dumnezeu le-a făcut-o oamenilor.

      Despre metoda mea? Dar eu am o metodă a mea??? Unde? Tocmai lucrez la ea abia acum, după vreo 26 de ani de predicare.

  17. NouaOrdineCresina zice:

    Frate Marius,eu sunt fiul pastorului baptist Anei Ioan Valentin ,absolvent al primei promotii de pastori baptisiti sub „democratia populara”,al Seminarului Teologic Evanghelist Bucuresti !.Mama mea ,nascuta in Rosia Montana, Tabita Furdui ,este nepoata (dupa tata) lui Furdui Vasile din Sohodol- judetul Alba, pionierul baptistilor ardeleni , tatal lui Titus Furdui ( vezi „Jurnalul Florentinei „)si al Melaniei (Ignatiu)Vidu !. Am toata certitudinea ca tatal meu si cu tatal tau s-au cunoscut bine , mai mult , au colaborat !.El inca mai este in viata si locueste in Baia Mare . Cat despre „oameni de incredere” ,ma bucur enorm ca pot sa-ti citesc aceste randuri radicale si ziditoare , ce reusesc sa-mi limpezeasca si sa-mi clarifice o multitudine de ipostaze ale vietii mele, toate inglodate in poticniri grave si profunda confuzie !.Iti multumesc mult ca am oportunitatea sa le citesc si sa ma cutremur !. Zic din toata inima mea tulburata ,ca Bunul si Iubiotrul Nostru Tata sa-ti intareasca in continuare necurmat cugetul ,sanatatea si dragostea ta nestavilita pentru ADEVAR !. God bless you !
    (P.S. Iarta-mi ,te rog greselile gramaticale ,ortografia si punctuatia ! )

    • Marius David zice:

      Da, mulţumesc de prezentarea amănunţită.
      am şi eu o cerinţă: nu puteţi să vă schimbaţi id-ul? Noua ordine creştină? Pfui!Îmi dă fiori verzi şi de cămaşă neagră la guler cu diagonală.

      • NouaOrdineCresina zice:

        Este departe de mine gandul unei inradacinari cu gandire natinalista, cu infuziuni antisemite !. Desi sunt familiar cu micari de acest gen ,NOC nu reflecta asa ceva ,Doamne ferste !.Am prnit dialogurile pe blogul lui Petrica Lascau sub pseudonimul NouaOrdineMondiala.La inceput de pionierat blogistic eram „otward bound” ( o relatie simbiotica a vietii mele cu natura, singura de partea mea ,in vremea cand penetram apostoleste si infometat „Cortina de Fier”!)Cat despre NOM , Petrusu din Australia m-a rugat sa-l schimb,si l-am modificat putin. Sunt maleabil in aceasta directie ,gata sa-l schimb din nou !.Aveti vre-o sugestie ??!. Cu sinceritate, „outward bound” . p.s. daca doriti ,sunt dispus sa purtam la o ora convenabila pentru dvs . ajustata fusului orar al Romaniei , o discutie telefonica de detalii !.Va multumesc inca odata pentru atentie !. God bless you and yours !

  18. gavril zice:

    Frate Marius este o intrebare care va trezi ceva comentarii.Au fost Parintii care nu au avut darul interpretarii Scripturii,de s-a ajuns la asa diferente de practica?Am citit in ultima perioada cativa si am observat mult evlavie la ei ,chiar sfintenie ,au fost ei mai mult mistici decat exegeti? Multe din trairile lor ne sunt straine, si chiar am avea multe de invatat de la ei

  19. gavril zice:

    erata
    multa evlavie

  20. Teodor zice:

    Biblia ne spune ca D Sfint ne va invata toate lucrurile…ascultind ce spune fratele de mai sus ma duce cu gindul ca Biserica Catolica avea dreptate cind ascundea scripturile de ,,tot omul,, ca si asa nu intelegeau ce citeau. La ce bun sa citesti daca tot erezii intelegi ??? Nu e mai bine sa ascultam ce ne invata ,,invatatii,, ??? Chestia cu ,,Blestemat sa fie omul care se increde in om…aici nu se aplica ???

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s