Problema surselor și citărilor – din familia ”magister dixit”: cazul ”you are not a body”

Știți genul acela de spuse, proverbe, citate pe care le scoatem din minte și sîntem convinși că le-a spus cutare sau cutare numai pentru că așa ne-au spus sau, mai grav, citat oameni de încredere. Vorba domnului Andrei Pleșu: ”Citatul te dezbracă.” Nu putem folosi cu ușurință citate din autori pe care nu i-am frecventat.

Acest gen de greșeală academică se numește magister dixit. De fapt magister dixit este o categorie de greșeli, o familie mai mare, în care se încadrează și citarea falsă. Am pățit-o și eu, au pățit-o și case mai mari. Cităm cu siguranță ceva din Descartes sau Kant numai pentru că au fost citați de teologi sau filozofi publicați deja. Și aceștia pot greși. Greșeala este omenească, cea cu magister dixit este intelectualiceasc-snobească.

sursa sursa Pinterest soul searching

sursa Pinterest soul searching

Pregătindu-mă pentru conferința de sîmbătă și duminică, mi-a venit în minte și am comentat spusa fals-atribuită lui C. S. Lewis (despre care iarăși fals se crede că a fost homeschooled, dar n-a fost… ): “You do not have a soul. You are a soul. You have a body”

Ravi Zacharias însuși îl citează pe C. S. Lewis astfel și îi atribuie spusa. Ce să mai spun că am descoperit cîteva citate care sună a C. K. Chesterton, un favorit al meu în ce privește retorica și arta paradoxului, dar fie greșit citate sau pur și simplu … inventate să sune chestertonian.

Accesul la sursele primare ne vor feri de astfel de capcane. Cînd văd citate din Aristotel sau Platon, spre exemplu, dintr-o dată devin suspicios. Vorba lui Mihai Eminescu: ”Nu tot ce apare pe facebook este autentic atribuit”.

Iată povestea acestei interesante afirmații din două surse, una de mare încredere First Things.

About a year and a half ago, Mere Orthodoxy published a piece by Hannah Peckham on the oft-quoted expression: “You don’t have a soul. You are a soul. You have a body.” It’s frequently attributed online (and in print) to C.S. Lewis, but he never actually said it. In fact, as Mere Orthodoxy makes clear, the expression comes much earlier than Lewis. Their post traces it back to an 1892 Quaker periodical, in which it is attributed (second-hand and unsourced) to George MacDonald. [UPDATE: Thanks to Jeremy Rios who in the comments identifies MacDonald’s Annals of a Quiet Neighborhood as the source of this reference.] The author at Mere Orthodoxy suggests this reference to MacDonald might be the reason Lewis has been associated with the phrase, given the latter’s open admiration for the former. But as the post also makes clear, Lewis himself never wrote anything even close to these words.

vezi mai departe în sursa

Sau

In the nearly fifty years since C.S. Lewis’ death, his writing has profoundly influenced the way many Christians understand their faith. In an odd twist, however, one of his most famous quotations is not even his.

The statement “You do not have a soul. You are a soul. You have a body” makes the rounds, in a seemingly cyclical pattern, on the internet and in print. John Piper tweeted it last year; Ravi Zacharias included the quotation in at least one of his books. It can also be found in several New Age handbooks, a guide for psychics, and a devotional for fathers. This pithy summation of the distinction between body and soul is almost exclusively attributed to Lewis, although a few recent authors baldly claim it as their own.

The quotation cannot be found in Lewis’ writing. While several sources ascribe it to Mere Christianity, more responsible writers concede that the primary source is unknown. Given the central themes of Lewis’ fiction and non-fiction, we can safely say that he would never intend to convey the belief that our bodies are simply temporary shells. Readers and fans know that the worlds he created are deeply physical. The trees are alive; the animals speak; a roaring lion appears most clearly to a small child.  And the gods will not meet us until we have faces.

vezi mai departe în sursa

Acest soi de incidente sînt din ce în ce mai dese. Despre aceasta am vorbit data trecută la serile Iris. Sîntem la un click distanță de informație, dar sîntem prost informați. Nu avem capacitatea de discernere, dreapta cumpănă legată de ceea ce este autentic și ce nu este adevărat.

Care este soluția? Dacă lucrați la ceva serios, masterat, doctorat, carte, verificați o dată și încă o dată și încă o dată. Vorba cuiva, dacă tot sîntem în subiect (atribuită lui CTP, spusă de Robert Turcescu, dar am senzația că aparține altcuiva):

”dacă unui jurnalist bun îi spune maică-sa că îl iubește, verifică imediat din nou din două surse suplimentare”

Asemenea, dacă ți se pare că un citat este beton și l-ai găsit în alți doi autori, dar n-ai avut acces la sursa primară, rămîi suspicios! Verifică sursa primară.

Poate voi avea timp să scriu despre Filioque atribuit lui Augustin.

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Citate, Pt. studenţii mei. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Problema surselor și citărilor – din familia ”magister dixit”: cazul ”you are not a body”

  1. Mircea Mitrofan zice:

    Marius, unii scriitori ca sa se asigure ca nu gresesc, chiar daca nu au verificat sursele primare, formuleaza cama asa: „un citat atribuit lui cutare sau cutare, spune asa…”.
    Referitor la primul citat, nici nu sint sigur ca antropologia din spate este foarte „ortodoxa” (in sens biblic). Poate elaborezi tu putin cind ai timp. 🙂

    • Mircea Mitrofan zice:

      Insa asta nu-ti poti permite s-o faci tot timpul fara sa devedesti amatorsim.

    • Marius David zice:

      draga Mircea, cred că este o soluție bună. citat atribuit lui cutare sau cutare, cel puțin scăpăm de vina proprie
      DA, contrazic citatul în conferința de duminica. De asta l-am preluat, ca să interacționez cu el.
      Nici eu nu cred că aceea este antropologia ortodoxă.

  2. Ibrian zice:

    Apropos de ce ii apartine cui – daca identifica cineva cine a fact prima oara distinctia intre cele 3 functii ale lui Hristos, sa ma anunte si pe mine. Pr. Louth in recenzia dogmaticii Pr. Staniloae spune ca aceasta impartire e strict calvinista, Calvin face aluzii in pasajele semnificative din Institute la Toma, iar sectiunea vizata din Toma are cel putin o sugestie in privinta functiilor. Pe de alta parte, atat Pr. Louth, cat si editorii editiei engleza a Institutelor ( McNeill si Battles) fac referire pentru elucidarea problemei la J.F. Jansen – Calvin’s Doctrine of the Work of Christ – lucrare la care nu am insa acces.

    • Marius David zice:

      Excelent, Ibrian, tocmai astăzi am discutat cu studenții la ora de Patristică despre sursele lui Luther. Luther n-a vorbit în felul în care a vorbit despre har sau N-AR FI VORBIT fără să îl fi cunoscut pe Augustin. ceea ce spuneți se numește istoria ideilor, putem căuta idei care parcug de la un autor spre altul sau chiar secvențe și citate. Rare sînt coincidențele, texte identice pe care să le găsim în mai mulți autori.
      Referitor la cele trei funcții, i-aș da dreptate cu rezerve Pr. Louth. Este un mare om de carte, dar nu-aș ezita să verific patristica precalcedoniană.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.