Leapşa – ştiinţa şi credinţa (P)

Gramo ne-a provocat la o discuţie legată de relaţia dintre ştiinţă şi credinţă.

Ok, deşi sînt în munţi, fără semnal, undeva la Valea Drăganului, dau drumu la leapsă. Mîine sînt din nou pe teritoriu.

Cîteva gînduri la pornire. Cîtva afirmaţii care îmi trec prin cap destul de rapid acum.

Ştiinţa nu contrazice Adevărul lui Dumnezeu.

Orice adevăr este în Adevăr. Tabelul lui Mendeleev este un adevăr care se subsumează adevărului pe care Dumnezeu ni-l descopere.

Ştiinţa este rezultatul căutărilor omului de a-şi explica lumea.

Credinţa este rezultatul actului revelatoriu al lui Dumnezeu prin care Se explică pe Sine… (limitat, pentru minţi limitate, se înţelege)

Ştiinţa a confirmat adevăruri biblice de-a lungul timpului.

Biblia nu este o carte de ştiinţă. Nu este manual de biologie şi nici tratat de astronomie.

Biblia nu răspunde la toate întrebările noastre legate de explicarea lumii.

Ştiinţa poate oferi două răspunsuri la aceeaşi problemă. Aparenta contradicţie este acceptată. Vezi definiţia luminii: undă sau particule.

Biblia are aparente contradicţii, de asemenea.

Biblia pune probleme care nu se pot explica ştiinţific: lungirea unei zile, înţepenirea soarelui pe cer, umblarea pe apă, despicarea mării în două, înmulţirea pîinilor, transofrmarea apei în vin etc.

Ştiinţa nu oferă răspunsuri pentru toate fenomenele pe care le putem constata prin experiment. Nu sînt om de ştiinţă, dar sînt destule fenomene senzaţionale care au ajuns şi la urechile mele, unele “prefăcute”, altele reale.

Cam atît: acum am timpul limitat şi … ideile, de asemenea 🙂

mai veniţi şi voi cu idei!

Putem împăca credinţa cu ştiinţa?

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Dezbatere, Pătrăţoşenii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

42 de răspunsuri la Leapşa – ştiinţa şi credinţa (P)

  1. vasile nita zice:

    pentru mine biblia are o „frumusete” deosebita cand vorbeste ,in urma cu doua trei mii de ani,dand invataturi care ne sunt bune,practice si astazi. Are „frumusetea ” ei cand ne da esemple simple si reuseste sa invete cu ele pe intelept si pe ignorant.
    Stiinta se lauda ca a facut pasi uriasi si cand mergem sa-i numaram sunt patru in spatiu,doi pe luna si trei pe marte. Desi fac pasi uriasi n-au ajuns prea departe. Continua sa incerce sa ne explice evenimente care se intampla in fiecare zi de mii de ani. Biblia le-a explicat (multe) pe intelesul tuturor mii de ani in urma. Oricum toata contradictia asta intre stiinta si credinta n-o vad. Poate pentru ca sunt interesat mai mult de ultima.

  2. Eleazar zice:

    Adevarata stiinta nu poate fi decat in slujba Adevaratului Dumnezeu si Creator. De multe, foarte multe ori, minciuna se imbraca in „hainele” stiintei (pe nedrept numita astfel) care indeplineste slujba unui Dumnezeu fals (orgoliul stiintific, interesul egoist, castigurile financiare, interese de grup etc). Pe de alta parte, in Biblie ne sunt revelate axiomele si principiile fundamentale pe care se bazeaza o stiinta adevarata (ex. principiul cauzalitatii, observatiei directe si indirecte, istorismului, spatialitatii, integrarii etc), perfect aplicabile in orice domeniu al stiintei exacte. Este o eroare sa afirmi ca Biblia nu este o carte de stiinta. Mai corect ar fi sa se specifice ca Biblia opereaza cu concepte stiintifice de baza pentru toate domeniile stiintifice moderne (filozofie, istorie, geografie, biologie, chimie, fizica, sociologie etc), pentru a-L descoperi pe Creator si a intelege planul Sau cu privire la creatia materiala si spirituala. A pune in contradictie stiinta si Biblia nu este altceva decat a pune gresit problema si a ajunge la concluzii eronate, care au facut mult rau societatii in decursul timpului (ex. Galilei Galilei, G.Bruno, K.Marx, A.Hitler, Stalin etc).

    • Otniel Veres zice:

      de acord pe sfert doar.
      totusi, Biblia NU este o carte de stiinta.

      de aici pina la a gasi concepte sau modele stiintifice in versete biblice e doar un pas; iar monstruozitatile ce ies de acolo sint multe.

      poate mai echilibrat ar fi sa spunem ca Biblia nu face „gafe” stiintifice, nu spune lucruri ridicole dpdv stiintific.

      • adrian zice:

        de acord!
        Interpretez acest „adevarat ai grait!” al lui Marius ca pe o incurajare pastorala, dublata de neobservarea asocierii lui Galilei si Bruno cu Marx, Hitler si Stalin.

      • Dutzu zice:

        Stimate domnule Otniel Veres,

        Eu mai mult citesc acest blog, precum şi multe altele şi rareori mai răspund pe la postări, însă nu m-am putut abţine când am văzut ultima dvs. afirmaţie.

        Ţin să vă contrazic: Biblia are enorm de multe gafe sau lucruri ridicole din punct de vedere ştiinţific în 2 situaţii: dacă este interpretată literal (mot-a-mot) sau dacă o citeşti din perspectiva unui ateu.

        Excluzând ultima situaţie care mi se pare logică, clară şi care nu necesită mai multe detalieri, am să atrag atenţia doar asupra primei. Interpretarea literală a Bibliei este responsabilă de idei, unele foarte notorii, precum cea că Pământul are 6000 de ani (foarte la modă azi în anumite părţi ale lumii), că dinozaurii şi oamenii au trăit împreună foarte bine vreo câteva sute de ani după care în mod miraculos dinozaurii au murit cu toţii (asta mi se pare atât de aberantă că îngheaţă apele de la ea, ca de la minciunile mari; nu cred că ar rezista mai mult de 5 minute într-o analiză critică a ei dpdv paleontologic, al biologiei ecosistemelor şi încă a câtorva domenii din ştiinţă), că Pământul este plat şi mai mult are formă dreptunghiulară (asta se deduce din ceva versete care vorbeau despre o căţărare pe un munte mare de unde respectiva persoană va vedea toate cele 4 colţuri ale lumii şi toate naţiile de pe ea, aşa îmi amintesc acuma, mai vag) deşi interesant este că tot în Biblie se spune şi despre faptul că Pământul ar fi rotund. Alte idei: cărţile din VT sunt pline de ele, în special Geneza unde ordinea în care au apărut lucrurile contrazice flagrant legile fizicii care definesc exact aceeaşi lume – lumina fără obiecte care să o producă, Pământul înaintea stelelor, păsări şi balene înaintea reptilelor şi insectelor (de fapt aceasta are sens dacă eşti un antipatizant al evoluţionismului de orice culoare). Şi multe, multe altele. De asemenea, să nu uităm ultra-faimoasa viziune geocentristă pentru care avem şi persecuţii documentate. Ce este trist e că oamenii aceia credeau că prin persecuţii chiar fac voia Domnului, dar n-am să intru în moralitate, ne limităm la ştiinţă şi tehnologie aici.
        Mai sunt enorm de multe inconsecvenţe, nu am să le înşir aici fiindcă deja au făcut alţii această muncă mult mai bine şi la un alt nivel decât aş putea eu, un simplu amator. Sunt sigur că dacă o să căutaţi pe Google o să găsiţi liste lungi, unele cu tot cu explicaţii multe şi mărunte.

        Dar bineînţeles, ce credincios sau teolog serios şi respectabil (în comunitatea ştiinţifică – ca să clarific unele neclarităţi ce mi s-au mai ridicat, nu la el în ogradă sau pe uliţele din satul unde locuieşte) mai ia Biblia literal ? Doar am depăşit acea perioadă, ştim că Biblia în multe locuri transmite adevăruri fundamentale şi profunde chiar şi prin istorisiri exagerate sau care nu sunt neapărat adevărate din punct de vedere istoric în fiecare detaliu şi că trebuie să le luăm metaforic sau alegoric. Chiar nu vreau tot creditul pentru această ultimă afirmaţie, deci scot şi sursa: John Davies, episcop galez al diocezelor de Swansea şi Brecon.
        Sursa unde am citit chiar azi este: http://richarddawkins.net/articles/560714-bishop-slams-%E2%80%98aggressive-atheists%E2%80%99-for-not-believing

        De altfel, o mulţime de teologi anglicani sau (romano) catolici ne sugerează, direct sau indirect, să luăm lucrurile alegoric ca să nu devenim ridicoli. Numele nu mi le amintesc dar ei sunt menţionaţi în „The God Delusion” deci pot fi „depistaţi” uşor. Ba, dimpotrivă, cum să nu-mi amintesc de John Lennox care am înţeles că mai nou caută să-l contrazică pe Stephen Hawking, cred că s-a săturat până peste cap de Dawkins.

        Explicaţii la chestiunile aparent ridicole din Biblie sunt nenumărate, de la unele care mai bine n-ar exista până la unele foarte inteligente aduse de oameni care merită tot respectul meu. Problema care mă nelinişteşte pe mine mai mult este că majoritatea explicaţiilor inteligente le poţi îmbrăţişa deist fiind, nu e neapărată nevoie să mai faci un pas şi să fii şi creştin. Ori până la urmă, dacă Îl abstractizăm prea mult pe Dumnezeu, ce rost mai are creştinismul? Ne-am putea mulţumi cu agnosticismul lui Einstein…

    • adrian zice:

      Galileo Galilei alaturi de Hitler si Stalin???
      Am trait sa o citesc si pe asta. Galilei alaturi de cei mai mari criminali ai omenirii!
      Galilei a facut mult rau societatii?! De ce, pentru ca s-a uitat printr-o luneta si ca si-a pus neuronii (multi) pe care ii avea la lucru?? Pentru ca a indraznit sa spuna ca pe luna sunt munti, ca Jupiter are sateliti si ca Soarele are pete.
      Ati citit vreun sfert de pagina din scrierile lui Galilei, cel care „a facut mult rau societatii”?! Cum puteti sa faceti o astfel de afirmatie?

  3. naomi zice:

    De multe ori stiinta a sarit gardul si a dus omenirea la pacat.
    Intotdeauna am considerat stiinta, jucarioara pe care Dumnezeu a ascuns-o anume sa o putem noi gasi. Daca Iov a spus cu peste 3500 de ani in urma ca pamantul nu sade pe nimic (..si spanzura pamantul pe nimic) de ce totusi oameni s-au incapatanat sa creada ca este sustinut de o substanta eter? Legea gravitatiei pe care a descoperit-o Newton nu adauga nimic nou la cele spuse de Iov.

    Stiinta poate face si rau, armele de azi, clonarea … ecetera
    Toale lucrurile ne sunt ingaduite dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile ne sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe noi. Oare numai despre mancare este vorba in acest verset?

    • adrian zice:

      @naomi
      Lasati eterul in pace ca nu stiti despre ce este vorba. Nici un om de stiinta nu a pretins ca Pamantul se sprijina pe eter (sau poate ca dvs. confundati notiunea cu diluantul cu acelasi nume). Pana la Einstein se credea ca daca lumina este o unda atunci are nevoie de un mediu de propagare, ca orice unda din mecanica clasica. Acest mediu a fost denumit eter.
      Legea gravitatiei nu are nicio legatura cu cele spuse de Iov.
      Cartea lui Iov este altceva decat ‘Philosophiae Naturalis Principia Mathematica’.
      Stimata doamna/domnisoara Naomi, comentariul dvs. imi aduce aminte de vechiul proverb romanesc: „daca taceai, filosof ramaneai”. 🙂

    • Problema nu e ca stiinta nu adauga ceva nou (de fapt stiinta se ocupa cu altceva, ea nu completeaza Biblia si nu urmareste aceasta), problema e daca sau nu contrazice.

  4. Eleazar zice:

    Felul in care este aplicata stiinta demonstreaza maniera in care oamenii valorifica resursele puse de Dumnezeu la dispozitia lor, dupa care urmeaza … EVALUAREA FINALA la care se vor depune contestatii (Doamne, nu am … in Numele Tau?), dar nota dupa contestatie va fi aceeasi.

  5. Biblia raspunde la o intrebare geniala, pe care o avem intiparita in noi – cine a facut ceea ce exista? Stiinta ne ajuta sa intelegem cum, dar nu poate raspunde la intrebarea „Cine?”. Dincolo de marginea capacitatii de a descoperi, dincolo de limita stiintei intelegerii a ceea ce ne inconjoara, am avut si avem nevoie de o revelatie speciala directa, a faptului ca exista Dumnezeu. Nu puteam cunoaste aceasta decat prin descoperirea de Sine a acestui Creator.

    Stiinta s-a delimitat tot mai mult de superstitie, ceea ce nu inseamna deloc ca lumea nu ar mai da vina pe astre. Istoria ne dovedeste limpede ca nu lipsa de informatie este cauza superstitiei, ci incapacitate, dintr-un motiv sau altul, omului de a folosi informatia de care dispune, sau pe care ar putea sa o dobandeasca. De pilda, uitati-va la cati oameni isi ghideaza viata dupa zodiac, chiar in zilele noastre, la cati semeni isi conduc viata dupa interpretarile astrologice a hartilor care si astazi sunt cu pamantul in centrul sistemului solar si chiar al universului. In acest context, trebuie remarcat efortul perpetuu al crestinismului de a se armoniza cu stiinta contemporana, mai mereu in istorie. Ca sa raman la exemplu, Augustin incerca sa sublinieze cat de aberanta este ideea propusa de horoscop la cateva sute de ani de la Cristos. Se va observa, asadar, o diferenta intre iudeo-crestinism si superstitiile religioase mitizate, la o privire istorica.

    Inca de la inceput, Scriptura trimite la Dumnezeu care este deasupra tutor celor create, vazute sau nu. Chiar si primii greci care au sugerat un pamant sferic (sau cel putin rotund, cilindric unii), sau un sistem heliocentric in care ne aflam au pastrat credinte evident inventate pentru a explica lipsa de intelegere a ceea ce era „mai departe” (vezi, de exemplu, explicatia cu privire la Calea Lactee, avandu-i in prim plan pe Hercules si Hera).

    Totusi, Dumnezeu nu a fost interesat sa prezinte omului cunostinte astronomice obiective. Preocuparea Sa evidenta a fost revelarea planului Sau pentru fiinta omeneasca, care implica un sistem de adevaruri pe care stiinta nu le-ar fi putut descoperi.

    Stiinta si Biblia nu sunt neaparat complementare. Cineva poate sa fie mantuit si fara sa fi cunoscut o boaba de carte (realitate ce nu implica lipsa de cunoastere, insa). Totusi, Biblia, chiar daca nu are un caracter stiintific, nu trebuie sa contina erori cu privire la faptele care implica stiinta. Cand ma refer la eroare acum, nu ma refer la zecimale.

    Intelegerea gresita a stiintei sau a Bibliei poate conduce la rau. Daca Biblia vorbeste Adevarul si stiinta dovedeste adevaruri, atunci nu se poate sa existe tensiune intre cele doua, decat provocata de o terta parte. Totusi, Biblia nu-si propune sa confirme stiinta, chiar daca vrea sa ramana acurata mai dinainte de a se vorbi despre aceasta din urma. Si nu cred ca stiinta ar trebui sa caute sa confirme Biblia, desi ii incearca cuvintele mereu si mereu, ca un cuptor pregatit pentru atestarea valorilor.

    • Nu ca Dumnezeu nu ar dori ca noi sa descoperim si sa intelegem ceea ce ne inconjoara. Daca nu vroia aceasta ne oprea mintile: intrebarile pe care le numim „fundamentale” ar fi fost undeva de neatins, de neintrebat, ca radiatia de fond, sau ca ideea de stiinta. Dumnezeu a pus in om dorinta de a cunoaste, de a intelege. La fel, a pus in om si gandul vesniciei. Pentru prima S-a revelat in natura, pentru a doua S-a revelat in Cristos si Scriptura si istorie.

      Maretia lui Dumnezeu se vede in ceea ce El a facut, lamurit. Dar, intelegand aratarea iubirii Lui, in Isus Cristos, fiinta noastra vibreaza la intensitatea cea mai inalta atingand nobilul. Astronomul simte fiorul de a trece pragul inspre eternitate, pe cand credinciosul simte fiorul vietii pentru eternitate, diferenta fiind infinita. A intelege cifra 1 este ceva exceptional, dar trebuie repede sa recunoastem ca, scazand-o din infinit ramane tot infinitul. Noi operam cu finitul, dar tanjim dupa mai mult.

  6. Cristina zice:

    „Credinţa este rezultatul actului revelatoriu al lui Dumnezeu prin care Se explică pe Sine… (limitat, pentru minţi limitate, se înţelege)”

    Se poate dezvolta putin?

  7. umorisimple zice:

    – este simplu: există o legatura cauzala intre revealtie si credinta – nu poti crede ceea ce nu ti s-a pretins a crede sau nu știi că ar trebui crezut; D-zeu s-a descoperit si o posibila reactie la aceasta este actul de a crede ceea ce El pretinde prin revelatie sa crezi
    – de aici decurge o intreagă problematică: ce să crezi? că D-zeu este cel ce a vorbit sau să crezi că El e cel autentic sau să ai încredere în El pe baza a ceea ce El deja ți-a descoperit…
    (oricum cred că referința în articol era la reactia duhovnicească mântuitoare (credința) în fața unei revelații care pretinde această credință)

    – legat de subiectul postării, cred că relația dintre știință și credință este tensionată de pretenția neștiințifică a științei de a fi explicația pentru intreaga ființare; tocmai aceasta cred ca este miezul problemei „cum”-ul științei nu mai lasă loc de „cine”, avem un complement de mod, fară subiect;
    – de ce este neștiințifică atitudinea? pt că atunci când o are (aici personificăn stiința, dar referința este la exponenții ei prea entuziaști) ea folosește competența legitimă din domeniul ei de aplicabilitate într-un domeniu în care nu are legitimitate, fentând pe baza credibilității dobândite
    – adevărul ultim este de natură spirituală, restul (adică totalitatea lumii) este un pretext pentru a se ajunge la acest adevăr; nu stiu dacă nu este apocrifă vorba acesta atribuită lui Petre Țuțea: „între un laureat la premiul Nobel ateu și o bătrânică credincioasă de la sat este o diferență ca dintre un sobolan și un înger!”
    – ți-ai ratat singura cursă cosmică dacă ratezi adevarul ultim mântuitor, dar esti specialist în astronomie; de aceea un țăran analfabet este infinit mai aproape de esența lumii dacă cunoaște personal pe Cine face să cadă ploaia, decât cel care are phd în meteorologie, în „cum”
    – se întâmplă de multe ocri în teologie cunoscandu-L pe „Cine” să te întrebi „cum” și să ajungi să te îndoiești de „Cine”; un exemplu poate fi dubla natură a Domnului Isus; având credință în El din Scriptură, te întrebi „cum” se face așa ceva și poți ajunge să te Îndoiești de El sau cel în care crezi numai este El (vezi arianismul);
    – cred că ceva asemănător s-a pterecut în știință; s-a pornit de la o concepție iudeo-creștină despre lume, care a făcut posibilă gândirea științifică (credința într-un univers ordonat, cu legități statornice) și „cum”-ul descoperit (sau teoria provizorie) a ajuns să submineze tocmai punctul de la care s-a pornit (credință-rațiune, rațiune-autonomie, autonomie-iraționalitate și absurd)
    – cred că e preferabilă o cunoaștere subiectivizată autentică (credinciosul analfabet), decât un hău-obiectiv (nu in sensu de acribie) al unui univers absurd și rece
    – nu militez pt ignoranță, ci dimpotrivă cred că știința în țarcul legitim de joacă este reiterarea mirări adamice în straie moderne, care nu face decât să respecte porunca instăpânirii lumii

  8. Paul Dan zice:

    Care este definitia stiintei? Care este diferenta dintre „stiinta” si „scientism”?
    Paul Dan?

  9. Rodica Botan zice:

    Dumnezeu este singurul care are „toata stiinta”…Poate ar trebui sa-l cautam pe Dumnezeu ca sa dam de ea.

    Si poate ca prin credinta e mai usor de ajuns la Dumnezeu- unde locuieste stiinta…
    Zic si eu…sa no las pe Naomi singura…
    🙂

  10. Claudiu zice:

    Cred ca Biserica nu trebuie sa predice stiinta, dar a ajuns sa faca astfel datorita doctrinelor ce limiteaza dezvoltarea crestinului in plan social-cultural. Ce trebuie sa predice Biserica oare?

  11. adrian zice:

    Cuvantul din 1 Timotei 6:20 su Coloseni 2:3, tradus de Cornilescu cu „stiinta”, nu are nicio legatura, din cate stiu eu, cu termenul modern de stiinta. Astfel de versete nu se pot referi la stiinta, in sens modern, pentru ca asa ceva nu exista in momentul scrierii epistolelor. Unii comentatori sunt de parere ca este o referinta la un curent protognostic.

    Pentru noi cuvantul „stiinta” are alte conotatii decat „gnwsis”.
    Domnul Paul Dan are dreptate: ar trebui sa definim termenii.

    • Otniel Veres zice:

      da, este un exemplu perfect de eisegeza

    • naomi zice:

      Adrian vreti sa spuneti ca atunci nu exista Dumnezeu, sau ca nu putea si atunci Dumnezeu sa gaseasca o fata rasarita prin care sa ne arate stiinta „cealalta”?
      Ar trebui sa gandim in felul urmator: nu toate descoperirile stintifice ne fac bine si posibilitatea ca satan sa se foloseasca de „metodele” lui in descoperirea stiintei. Nu zic ca Dumnezeu ar fi contra stiintei dar El stie ca ne-ar putea rani.
      Multe descoperiri depasesc mintea omeneasca.
      As vrea sa traiti cateva secunde in trecut, nu prea indepartat, si sa comparati traiul omului de atunci, sa zicem din copilaria noastra, cu cel de acum. Unde duce stiinta noastra multa?
      A propos nu sunt contra stiintei dar nu sunt nici adepta ei.

      • adrian zice:

        Tineti cu orice pret sa ma lasati perplex, nu-i asa?
        Asta ati inteles dvs. din comentariul meu, ca vreau sa spun ca nu exista Dumnezeu?!

        Daca aveti nostalgia epocii de piatra, nefiind „adepta stiintei”, puteti alege sa va mutati intr-o pestera. Inteleg ca nu aveti telefon sau computer, probabil ca postati telepatic aceste comentarii – asta ar explica, in parte, continutul lor.

        Sunteti un partener foarte simpatic de discutii. Numai ca pe alte teme. Sarbatori fericite!

        • naomi zice:

          Ma limitez la ce pot controla si stapani, stintific vorbind dar nu m-ar deranja sa traiesc intr-o pestera si nu mi-ar lipsi „stiinta” 🙂 Sarbatori fericite si dv

  12. elisa zice:

    Stie cineva ce face proprietarul Blogului?
    Om sunt : deci ma ingrijorez.
    Ce ziceti?
    Va rog sa va rugati pentru insanatosirea Sarei o fetita de 4 ani;
    are o stare febrila care nu scade nici sub antibiotice;
    avind o surioara de 2 luni si inca cinci fetite mai mari;
    m-a rugat taticul lor; e problematic pentru cea micuta sa nu se contamineze.
    Domnul sa-i binecuvinteze pe toti in familia aceasta de credinciosi.

  13. Eleazar zice:

    Stiinta fara religie pacatuieste impotriva eticii, dupa cum religia fara stiinta pacatuieste impotriva ratiunii. Dumnezeu ne-a dat si una si alta sa le folosim pentru gloria Lui: constiinta morala si morala rationala. Altfel, apar extremele – ateismul si fanatismul, in plan ideologic si/sau practic. Biblia ne spune ca daca te uiti cu bagare de seama la lucrurile facute de Dumnezeu (demersul stiintei asupra creatiei) Il descoperi pe Creator si ai datoria sa-L glorifici pe masura descoperirii. Acesta este scopul fundamental pentru care Dumnezeu a inzestrat omul cu capacitatea de a face „stiinta”. Este o eroare epistemologica sa spui ca stiinta a aparut in epoca moderna, mai degraba putem spune de utilizarea unor noi tipuri de tehnologii de cercetare in demersul stiintific bazate pe aceleasi principii fundamentale inca din antichitate. Pe de alta parte, in procesul cunoasterii trebuie armonizate, pe cat posibil, ratiunea logica, experimentul stiintific si revelatia Divina. Cand apare un dezechilibru in aceasta triada a cunoasterii, drumul e gresit. In Dumnezeu nu exista contradictie, la fel in Univers si in ceea ce omul trebuie sa inteleaga cu privire la planurile Sale. Este evident insa ca „acum cunoastem in parte” si aceasta face parte din Planul Divin, pentru a nu se crea o defazare intre dezvoltarea etica si cea rationala.

    • adrian zice:

      Stiinta, in sensul modern al cuvantului, a aparut de la Galilei incoace (ceea ce nu inseamna ca „stiinta a aparut in epoca moderna”).
      Asa scrie in toate cartile serioase de epistemologie.
      Carti pe care unii nu le-au citit si, din cate se vede, nici nu le vor citi.

  14. Eleazar zice:

    Imi pare rau ca unii nu stiu sa citeasca afirmatiile in contextul lor. Ma intreb cum reusesc sa interpreteze corect Scriptura. Cine stie lucruri elementare de istorie intelege ca nu este vorba de o asociere a persoanelor printr-o simpla „virgula”. In cazurile de mai sus, sunt exemple de situatii in care ori religia (Galilei Galilei, G.Bruno), ori filozofia politica au intrat in dezacorduri flagrante (K.Marx, A.Hitler, Stalin) cu ceea ce inseamna CUNOASTEREA. In al doilea rand, conceptul de „stiinta moderna” nu inseamna ca aceasta a aparut in epoca moderna, ci mai degraba este vorba de caracterul inovator al stiintei, in general. Avertisment: „ignoranta face casa buna cu aroganta”. Dar e o casa pe nisip.

  15. umorisimple zice:

    textul Scripturii trebuie interpretat în termenii lui. Nu se poate eminte un princiu universal care să fie aplicat mecanic în interpretarea textului. Sunt unele texte care trebuie luate mot-a-mot, metaforic sau mai general în stilul literar în care au fost scrise.

    nu este normal să venim azi și să aplicăm presupoziții textului care sunt străine autorului originar, presupunând o acribie imposibila vremii de atunci. D-zeu când s-a descoperit era mai interesat să transmită adevăr teologic, decât informații științifice. Este mai important să te închini singurului D-zeu adevărat, decât să știi formula chimică a apei.
    de multe ori nu ne gandim că dacă D-zeu ar explica lumea pe care a creat-o în conceptele finale (nu în teoriile științifice, vezi evoluționismul, mecanica newtoniană sau teoria relativității) nu am avea limbaj să le exprimăm, ar fi prea mult înaintea timpului și edificatoare pentru generațiile ulerioare, nu celei în care ar fi receptat textul. am avea o exprimare inexactă din care s-arvputea doar intui adevărul.
    daca printr-un act suveran D-zeu i-ar fi revelat unui profet teoria relativității probabil limbajul în care profetul ar fi (putut) exprimat-o ar fi fost unul poetic și deci cu ambiguitatea intrinsecă limbajului poetic. deci nu cred că putem avea pretenția ca Scriptura să fie riguroasă dpdv stiințific actual, ci doar la nivelul bunului simț al vremii. O astfel de rigoare pe care o aplicăm noi astăzi textului pur și simplu era de negândit în acea vreme.

    în abordarea Genesei cred că trebuie să fim consecvenți. Ce anume luăm literal și ce alegoric? tipul de literatură este narativ. ce ne dă dreptul ca primele capitole să le luăm alegoric și celelalte (istoria lui Avraam, Isaac, Iacov, Iosif ..) să le luăm literar.
    vom lăsa stiința secolului XX să decidă sau cartea însăși? vom ajunge că vom lăsa ceva total străin Scripturii să decidă ce e acceptabil ca literal și ce nu.

    crearea luminii nu presupune doar existența fotonului ci și condițiile existenței și manifestării lui. Cum puteau astrele să emită lumină dacă nu se creea această posibilitate cu toate mecanismele aferente. modul de propagare, interacțiunea cu materia, modul cum o anumită stare a materiei poate genera lumină. astrele au fost doar modul specific sau o posibilitate concretă de a emana lumină, pe care D-zeu a actualizat-o când a creat stelele. (eplicație de profan, dar care arată că se pot explora și alte răspunsuri, evident, mult mai pertinente)

    între gândirea biblică și atitudinea bisericii formale în istorie este de multe ori o prăpastie prea mare. nu e vinovată Scriptura pt asta.

    poți fi deist fără a fi creștin, cum de asemena poți să crezi că D-zeul iudeo-creștin există și că și-a trimis Fiul să ne mântuiască și totuși să nu vrei să îți asumi acestă mântuire și nici să vrei să fi crestin.
    deismul arată doar că viziunea biblică este cel puțin la fel de plauzibilă ca așa zis pretinsele teorii științifice precum evoluționismul (care să fim sinceri este mai mult religie decât știință, reclamând mai multă credință decât crestinismul)

  16. per zice:

    Dumnezeu este in noi toti si in orice lucru indiferent de ce religie avem sau daca credem in existenta lui sau nu. Dumnezeu ne da stiinta sa descoperim cum se intampla lucrurile. Dumnezeu nu ne poate arata totul odata pentru ca oricum nu am intelege. Asa cum nu intelegem in acest moment legile care guverneaza trecerea corpusculului in unda sau invers (daca fenomenul se intampla asa). Dumnezeu ne va dezvalui si aceste lucruri dar trebuie sa le putem intelege.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.