Pe Onisim Mladin l-am cunoscut mai bine într-o călătorie, după primul examen la doctorat.
Se întorcea spre casă, spre Arad, după finalizarea treburilor pe la Uniune. A aflat că merg acasă şi, gînd la gînd cu bucurie, am renunţat la biletul de tren şi am plecat împreună.
Eram destul de emoţionat să stau în acelaşi habitaclu cu Secretarul General al Uniunii Baptiste. Relaxat, pus pe glume totdeauna sărate şi cu un umor moştenit de la bătrînii Mlădineşti, s-a aşezat la volan cu bucuria unui copil care obţine jucăria preferată.
Rar am văzut pe cineva conducînd atît de bine şi cu atîta plăcere. Am discutat, a cîntat, ne-am rugat, am povestit. Şi mai rar am văzut pe cineva de o curăţie sufletească atît de lucie şi cu o dispoziţie la slujire atît de evidentă
Am ajuns la intersecţia drumurilor în Sebeş de unde aş fi putut lua o maşină de ocazie şi să ajungem fiecare la casa lui înainte de începutul celelalte zile.
Nimic! „Te duc eu, stai liniştit”. M-a dus pînă în Oradea, cu un ocoliş de peste 120 de km, pînă în faţa blocului, deşi l-am rugat să mă lase că mă descurc eu prin oraş… apoi, la 12.30 noaptea, a plecat spre Arad.
Rar am văzut un pastor atît de natural, nescorţos, fără să facă caz de etichete, funcţii, ranguri, senin şi fără ambiţii deşarte. Un om care nu se ia pe sine prea în serios, dar ia în serios toate lucrurile.
L-am auzit predicînd. Oricind aş sta în bancă să iau notiţe. La Radio este una dintre cele mai eufonice voci, cu o dicţie de invidiat.
Scriu aceste rînduri acum cînd în sfîrşit am descoperit că Biserica Dragostea din Arad, biserică pe care o păstoreşte, a pus predicile dînsului on line.
Mîine este duminică. Dacă nu puteţi merge la biserică (sper că din movtive foarte serioase… ), iată mai jos un link la care veţi descoperi cîteva predici excelente. Cea despre priorităţi merită audiată de cîteva ori.
Marius Cruceru 
subscriu, este un om al lui Dumnezeu care a adus multa roada. cred ca la arad chiar daca se spune ca Dumnezeu nu face discriminari, suntem mult binecuvantati. avem oameni deosebiti, dedicati 100% Domnului si slujirii Lui, oameni in care chiar poti sa-L vezi pe Isus. imi amintesc oricand cu placere cum am fost puternic cercetata si pe loc am si luat decizia vietii mele la o predica a fratelui Viorel Iuga. pe atunci ca fosta membra a PCR eram bine indoctrinata si cu totul impotriva pocaitilor. m-am dus la biserica datorita unor obligatii de familie, dar cand s-a ridicat fratele Iuga la amvon si a predicat literalmente am crezut ca este Domnul Isus.
cine nu crede este invitat cand vine la arad sa viziteze biserica Dragostea unde este fratele Mladin si deasemeni fratele Bulzan la fel de deosebit, Speranta unde predica fratele Iuga, biserica Renasterea predica fratele Dragan si as putea continua dar va invit inca o data sa va covingeti la fata locului. daca imi va fi permis o sa va dau linkul de la biserica Speranta unde puteti deasemeni vedea in arhiva serviciile mai deosebite sau in cazuri fortuite cand nu pueti merge la biserica puteti participa in direct cu noi la inchinare.
multe binecuvantari de la Domnul nostru Isus Hristos.
Mai jos e linkul unde se pot viziona live programele duminicale ale bisericii Dragostea. Bineinteles, linkul este pentru cei care au motive f. serioase de a nu fi prezenti fizic…
http://bisericadragostea.ro/live.htm
Mulţumesc!
Ce a început deja campania electorală? 🙂
Încercaţi din nou cu el contra Bucureştiului? 🙂
da patrix,nu stiai? de mult suntem intr-un fel de „campanie electorala”, cam de cand s-a inaltat Domnul la cer 🙂
Patrix, detectorul meu de prostii bîzîie iar în dreptul tău. Dă metalul jos să vedem dacă bîzîie din nou…
Ce campanie?
pentru ce?
Ar fi interesant să îl întrebăm pe Onisim Mladin dacă ar mai candida la Uniune. eu am deja răspunsul.
Deci…. tot bîzîie..
Dezamăgitule, alias n.escape… ce să-ţi spun.. „înapoia mea?” sau „încearcă alte bloguri”. Limbajul tău, retorica ta, înjurăturile „pocăite”, lipsa ta de respect pentru oameni şi dialogul în sine distrug orice ai spune.
Ţi-aş fi dat drumul la comentarii, dacă ai fi ştiut CUM să spui ceea ce vrei să spui.
Cu voma şi veninul ăsta nu ai ce căuta pe aici. Ţi-aş face o listă de vreo 50 de bloguri pe unde îţi poţi găsi reprezentanţii aceleiaşi specii.
Sînt cîteva bloguri prin blogosfera „evanghelică” pe care te-ai simţi foarte bine.
Se întîmplă să îl cunosc personal pe Patrix. Tu nu-l cunoşti, aşa că nu ai de unde să ştii care îmi sînt tratamentele faţă de unul şi faţă de altul.
Deci… dispari!!!
Chiar daca este indirect, il salut si eu pe fratele Mladin.
Si la Los Angeles are oameni care se roaga pentru el si-i multumesc lui Dumnezeu pentru intrega lui familie..
Îi voi transmite. Sigur nu a citit ce am scris aici. De fapt pe asta am și contat!
M-as feri sa laud in asemenea hal un om, indiferent cine ar fi si ce-ar face. Nu-mi permite religia. Am ceva pe constiinta ca am citit postul asta.
nu este vorba de eulogii și panegirice aiic, este vorba de un exercițiu de admirație.
din cînd în cînd ar trebui să îl facem
noi, românii, știm să ne spurcăm foarte bine și rapid unii pe alții, dar ne lipsește practica aceasta a aprecierii.
Uită/te la Mihail Neamțu și ai lui cît de mult au trebuit să legitimeze și să apere volumul omagial Pleșu.
Cred că putem găsi lucruri de bine pe care să le spunem despre oameni. Poate că despre fiecare putem spune ceva bine, nu crezi?
(Sigur nu) Coincidenta face ca pe Onisim Mladin l-am auzit o singura data predicand, si de doua ori elogiat exagerat. A doua oara a fost aici blogul asta. Incep sa cred ca deja are prea multe parti neafisate de altii, si cum cele afisate sint pozitive, clar, celelalte nu pot fi decat negative. Respect si eu oamenii, si ii apreciez, dar sint constient de faptul ca elogiind pe cineva in asemenea hal, il expun ispitelor de „a si-o lua-n cap”. Aprecieri aprecieri, dar cu limite. Am avut ocazia sa cunosc prea multi oameni apreciati in asemenea hal, pe care din pacate i-am cunoscut si personal. Unora chiar li s-au facut inmormantari in biserica, si au avut parte de un cult al personalitatii incredibil pentru mine.
Daca obisnuim sa ne spunem atat de des si atat de apasat ce NU ne place (uneori chiar pe acest blog), de ce nu ne-am obisnui sa ne spunem, macar din cand in cand, si ce/cine ne place?!
Am auzit de multe ori expresia „sa laudam pe Domnul, nu pe oameni”, ca si cand Domnul s-ar fi coborat intr-o lume de abstractii.
Bravo, Marius Cruceru ca ai curaj sa spui un „bravo!” altora!
Ne-am obisnuit numai sa ne dam ghionturi, hai sa mai exersam si plecaciunea in fata valorii!
Una dintre cele mai pregnante amintiri din viata mea este dintr-o dimineata extrem de geroasa de decembrie a anului 1986, de pe vremea cataniei. Eram planton III si dadeam raportul fiecarui ofiter care intra in unitate. Toti treceau pe langa mine ignorandu-ma total si privind prin/pe langa mine, de parca eram invizibil. Unul singur, un locotenent tanar, s-a oprit in fata mea, si-a scos manusa din mana dreapta, mi-a intins mana si mi-a spus cu un glas pe care nu o sa-l uit niciodata: „O mana calda de la baiatu’!” Binecuvantat sa fii pe unde esti acum, loctenente Dragomir, cuvintele alea au fost oxigen pentru mine – o gura de oxigen intr-o perioada extrem de critica! Nu o sa uit niciodata acest gest simplu! Cat de usor poti faci bine, uneori!
Vorbim asa de mult despre dumnezeirea Domnului Isus si uitam ca trebuie sa-l „imitam” tocmai in umanitatea lui.
O mana calda intinsa la timp, o vorba de incurajare, un ‘Bravo!’ in aceasta lume cu prea multi morocanosi (dintre care, cu rusine o spun, prea adesea cel dintai sunt eu) nu sunt numai exercitii de admiratie, ci „mostre” de Rai intr-o lume plina de gesturi „second-hand”.
Adrian, cred că aceasta este o dimensiune care lipseşte culturii române: obiceiul aprecierii.
Ce similarităţi şocante!
Şi eu am avut un astfel de locotenent în armată, care m-a luat la el acasă să fac baie, mi-a dat un ceai. singurul care s-a purtat omeneşte cu mine atunci.
Sînt mai multe chestii paralele în vieţile noastre. trebuie să discutăm despre asta.
Ştii ce s-a întîmplat cu locotenentul meu?
L-am întîlnit la Iaşi, la Mitropolie, dezbrăcat de haine militare şi … călugărit!
Era într-o căutare de Dumnezeu… şi gîndeşte-te că era LM-ist, făcuse şi liceul militar, dar era de o sensibiltate spirituală şocantă.
Da, inca o similaritate! Cum ar zice un fizician, parca am mers pe linii de univers paralele…
Eu nu mai stiu nimic despre acest om. Ma rog pentru el, pentru ca atunci cand mi-e mana rece imi aduc aminte de mana lui calda. Nici nu imi mai amintesc exact chipul lui, pur si simplu doar senzatia de caldura pe care ti-o transmite o mana calda. Ciudat cum amintirea unui om s-a incuibat in cortexul meu printr-un simplu gest… Facerea de bine cuprinde in sine o simplitate pe care de multe ori nici macar nu o banuim.
Bine faceti ca aveti cuvinte de apreciere pentru cei ce le merita! La acest capitol noi, romanii, trebuie sa ne resetam si sa invatam lectia „ceaiului cald” si a „mainii intinse”.
da, nu-i aşa că este interesant?
Şi eu mă rog pentru călugărul-locotenent.
eu îmi amintesc precum azi chipul lui şi cu şapca şi cu barbă. în ambele variante.
Este aşa de simplu să facem bine. Complicat este să facem răul. TRebuie planificat, elaborat. ţ
Alteori este aşa de greu să facem binele, ne cere atît de multă energie. Răul izvorăşte simplu din noi.
La Chicago puteti sa-l ascultati pe Valentin Popovici, http://www.rbc-chicago.org
da, mulțumim, excelent, Gabriela!
cine este Popliceanu, si de ce trebuia mantionat ca exemplu negativ?? e cumva o greseala de ortografie??
este o greșeală de ortografie
Si in ochii mei arata frumos sa vad ca un pastor( ma rog …si pastor), scoate in evidenta calitati frumoase ale altui pastor. Poate asa ne „molipsim” si noi, astia de prin biserici…
Ar fi de dorit sa vedem mai des modele de acest fel.
Vorbesc mai „tare” decat cuvintele.
Doamne ajuta!
Cu apreciere, Ghita H
da, Ghita Holhos, cred că am învățat să ne criticăm unii pe alții destul de bine,
poate că ar merita să facem și un astfel de exercițiu de admirație din cînd în cînd.
Cine îl cunoaște pe fratele Onisim știe cît și cum am dreptate.
Ioan, am sters comentariul tau. Acum am vazut ce spui. Pacat.
Rari asa oameni 🙂 Prietenia lor e PRETIOASA 🙂
Mie îm spui? Cred că se găseşte numai cîte unul în fiecare oraş mare al României. Deci… densitate mică.
Frate Marius, vrem si un site cu predicile tale…. o prietena (de la masterat la Emanuel) mi-a spus ca te considera cel mai tare profesor al ei… si eu mai am cate ceva de-al tau…dar vreau mai mult…de ce sa nu ai si tu un site cu predici ale tale?:)
Prietena ta nu are dreptate. tare de cap, da, pătrăţos, da…
N-am un site special cu predici, dar poţi să găseşti pe http://www.tineretiris.ro
şi http://www.tineretiris.ro/indexmodul1.html
http://www.resursecrestine.ro/predici-audio
http://www.christiantube.net/video/?task=searchvideos&searchkey=cruceru marius mp3
http://www.predic.ro/listapredici.php?p=110#sus
şi altele, n-am mai avut timp să caut
Am ascultat o predică dea d-voastră care era (ps.23)
cum aș putea să am și eu acea predică .A fost foarte frumoasă și hrănitoare spiritualicește.
…………..mulțumesc frumos
draga Doina TAtiana, o găseşti scrisă aici la pagina 157
Musafiru lu Dumnezău…
Dă clic pentru a accesa marius-david-cruceru-intoarcerea-din-oglinda-risoprint-cluj.pdf
mai bine o citeşti, este mai bună aşa decît cu glasul meu
Framantare personala.
Ce faci cu un pastor care atunci cand vorbeste intr-un dialog cauta ca Numai el sa (1) aiba dreptate? sau cand vorbeste (2) Numai cuvintele si experientele lui sunt importante?
Întrebarea ta este „Ce faci cu un pastor!”.
Eu mă întreb: „Ce face Dumnezeu cu un asemenea pastor?”
Tunu prea poţi să faci multe, poţi să votezi împotriva lui la următoarele alegeri.
Ai încercat să îi spui asta? Să îl confrunţi BĂRBĂTEŞTE?
dacă nu, nu scrie pe bloguri înainte de a fi făcut asta.
Nu, Dezamăgit, n-am scăpat de cenzură, abia am luat-o, trebuia să o practic mai cu foc, mai ales pentru libărcile de sub podeaua blogosferei.
Nu-i păcat că moderez eu, e păcat că există personaje ca tine.
n.escape, in sfirsit si tinindu-mă de nas am ajuns şi la ultimul tău comentariu.
Despre aprecierea fratelui Bace cu 2 clase şi bîlbîit am scris mai mult decît ai tu cunoştinţă. Te invit să te documentezi.
Despre amendarea păstorilor care coboară din maşini de lux … documentează-te.
Dacă mă cunoşti din aniii studenţiei… asta este cea mai proastă veste posibilă în legătură şi cu mine şi cu tine şi cu univeristatea, dacă ai fost student la noi.
Îmi pare rău că ai scăpat cu un caracter aşa de slinos de aici.
Voi fi mai atent la limba greacă cu oameni ca tine.
Domnul sa te tina curat inaintea Lui.
Prima data am dorit sa scriu un mesaj personalizat pe mailul tau dar am folosit pagina ta de blog.
Este o intrebare de care nu imi este rusine sa o rostesc in spatiul public.
Multumesc de raspuns.
Mult har in marturia ta si putere in incurajarea celor pe care ii slujesti sa fie ziditi in Trupul Domnului Isus.
Confruntă-ţi biblic şi bărbăteşte păstorul! Ai curaj, vultureşte-te!
draga Sa Zicem, alias dezamagitul, alias n.escape… mă bucur că ai schimbat tonul.
tot nu am încredere să dau drumu la libser comentariilor tale.
Apreciez faptul că ai abordat dintr/un alt punct de vedere,
modul în care ai discutat pînă acum problemel este departe de discursul pe care l-as incuraja. Exista oameni ca Ioan S. Pop, Alin Cristea și Pet Străjerul și alții ca ei, campioni ai unui stil de discurs public menit să distrugă, nu să zidească, care ar rezona la acest fel de critică neconstructivă.
dacă este ceva critică, să fie și ziditoare.
Sîntem cu toții sătui de scuipat gratuit în public. La asta m-am referit.
Psalmi am mai compus, chiar si de imprecatie, cauta la Patratosu … psamii…mai ales cel de în-colțire.
Nu sunt deloc obisnuita sa las comentarii, si nici nu il cunosc foarte bine pe pastorul Onisim Mladin…dar ideea de a aprecia un lucru bun, un om bun, imi suna ca un imperativ pentru a ne ridica din „mocirla” de rautati, pe care, de altfel, ne vine asa de usor sa le imprastiem. Vreau si eu sa imi aduc aminte de anii de studentie de la Oradea si sa apreciez laudativ un profesor care ne-a impresionat puternic prin felul extraordinar in care ne trata ca de la egal la egal. Domnul Profesor Viorel Lefter.N-am sa uit niciodata cum intra in sala si ne intreba :”Ce mai faceti domnilor?”
da, Magda, sa facem exercitii de admiratie, asta ne lipseste noua, romanilor, la spurcat si scuipat ne pricepem de minune.
Il cunosc pe domnul Viorel Lefter din anul 1997. Este un adevarat DOMN.
Pe fratele Onisim Mladin, l-am cunoscut si eu, fiindu-mi profesor…Un om a lui Dumnezeu, extraordinar, si intr-adevar cu o buna dispozitie, si un simt al umorului. Mi-a placut mult de dansul, si l-am apreciat atat ca om, cat si ca profesor(ne preda foarte bine, pe intelesul tutoror), iar apoi si ca pastor, predicator(ne dadea idei de predici, :))) de multe ori relatandu-ne si despre experientele dansului din lucrarea pastorala.
Domnul Isus sa-l mentina pe Cale si sa il foloseasca cu puterea Sa in continuare in zidirea si cresterea Bisericii….
Frate Marius, ma bucur mult pentru acest articol vizavi de fratele Mladin. Noi romanii suntem primii la a judeca, corecta, mustra dar ultimii la a aprecia si incuraja. Ma bucur si va apreciez ca v-ati facut un obicei de a prezenta pe site-ul dumneavoastra aprecieri vizavi de anumiti oameni care intr-adevar si merita sa fie apreciati si dati ca exemplu in unele privinte. Pastorii penticostali si baptisti sunt subiectele numarul 1 al barfelor din Romania…e mai bine ca situatia sa se mai si rastoarna….
Nu a existat intentia de a scuipa in public. Nu ma gandeam la critica neconstructiva… si nici la mizerii. Sunt satul, crede-ma! Dar … raman pe pozitie in ce priveste atitudinea pe care o am fata de cei care au schimbat slujirea in dictatura si biserica in afacere. Si sunt multe de spus. Recunosc ca este mai comod sa stai in fata unui comp (in anonimat) si sa-ti reversi nemultumirea fata de acesti oameni, decat sa mergi si sa le spui in fata. Nu stiu cum am ajuns in starea asta (multi dintre noi). Si, ca sa fiu rau, il apreciez pe Alin Cristea pt ca nu sta in anonimat. Ma intreb ce e mai bine … sa spui ce gandesti (cu riscul de a ”sari calul”) sau sa stai cuminte in banca ta acceptand compromisul.
Daca nu este normala voma si veninul (…) nu mi se pare normala idolatrizarea unor oameni… ca si noi simpli cetateni. Asta a fost ideea.
Si… un final optimist. Nu am vazut aroganta la oameni ca: Ton, Radu G, Nadaban, Cruceru, Manastireanu, … Ken T,… oameni pe care i-am auzit, i-am vazut, i-am ascultat si ii ascult cu drag, pentru ca au ce spune.
Si stiiiii ce m+a impresionat cel mai mult la ei? Capacitatea de a sta de vorba cu omul. CENZURAT DE MODERATOR
Da, imi vei raspunde ca este o problema personala, asa este, si poate o voi rezolva.
Marius, ma simt dezamagit mai departe (si e bine) de mine si de cei de la care trebuie sa primesc un exemplu si o mana de ajutor. DAR NU SUNT DEZAMAGIT DE DUMNEZEUL CARUIA II SLUJESC SI PE CARE-L CAUT.
DA, sunt de acord sa apreciem si sa incurajam, dar sa nu sustinem mandria si aroganta. Dar cine sunt eu sa spun cine este mandru?
si ca sa inchei frumos si cum se cuvine: – eu nu sunt luceafar cu chip marmoreu, pe fruntea mea insa e scris Dumnezeu-
O saptamana binecuvantata Marius.
draga n.escape, ma bucur ca ai schimbat tonul.
Si eu sint satul de mizerii, toti sintem satui.
1. iesirea din anonimat nu este neaparat o virtute atunci cînd materialul de scuipat rămîne. Daca cineva iese din anonimat asta nu inseamna ca iese si din lumea plina de umbre în care trăieşte.
2. Nu, nici sa spui intotdeauna ce gindesti nu este o calitate. S-ar putea sa gindesti gresit. Omul intelept gindeste tot ceea ce spune si nu spune tot ce gindeste. Gîndurile oamenilor nu sînt gîndurile lui Dumnezeu… Cînd nu eşti sigur de gîndurile tale … mai bine recită Scripturile. Ai două avantaje, vorbeşti gînduri cu voce tare, dar sînt Gîndurile Lui.
3. nu orice se pare compromis este compromis.
4. nu este vorba de nicio idolatrizare. Ce însemană pentru tine idolatria? Îmi poţi da o definiţie, ca să avem dicţionarul comun? După aceea îţi dau şi eu definiţia mea.
5. Eu tot cred că ar merita să îţi cauţi bărbăţia pierdută şi să te duci la om şi să îi spui în faţă ceea ce ai pe suflet. S-ar putea să ai suprize. Plăcute !
6. DEzamăgit de tine? What’s new? Eu sînt dezamăgit de mine din clipa în care l-am cunoscut pe Isus Cristos. Tot într-o dezamăgire o ţin… Mai este nevoie de explicaţii? Cum încerc să fiu ca El… ratez şi o iau de la capăt şi tot aşa… Mă iau la trîntă cu mine şi nu mă pot înfrînge ca să Îi fac mai mult loc Lui.
7. tocmai… cine sîntem noi să spunem cine este mîndru…uneori recunoaştem în alţii sau … mai rău… proiectăm în alţii propriile noastre păcate şi scădinţe.
sună frumos versul citat de tine, dar n-am fost de acord cu el de la bun început…. ştiu de cine este scrisă cîntarea, dar tocmai epntru că nu am idoli spun că versul acela este discutabil, aşa cum discutabilă este teologia lui R.W. ş.a.md.
O săptămînă … senină… ca să evităm lozincile!
daca ma poate ajuta cineva cu o adresa de mail a fratelui pastor Mladin multumesc mult multa pace
l-am întrebat dacă vrea să o dea. Răbdare!
draga Laslau Traiana, aceste probleme nu se discută aici,
am primit mesajul tău, am întrebat despre problema ta, cred că trebuie să te adresezi conducerii bisericii.
Pingback: In memoriam – Aurel Mladin | Marius Cruceru
Pingback: Pastorul Onisim Mladin la Betania | Valentin Făt
Pingback: Pastorul Onisim Mladin la Betania! | Valentin Făt