”Am bătut străinătățile ca voi să aveți zestre!”

Prost ai făcut! Am auzit acest reproș adesea de pe buzele părinților care și-au abandonat, (pot să spun tare?: ABANDONAT copiii), pentru a le construi betoane inutile.

Și restricționez amenda mea numai la acest caz!

sursa facebook father and son having a conversation

Nu vorbesc aici despre familiile care s-au împărțit (din păcate unii au ajuns nu numai la împărțire, ci și la despărțire) din cauza sărăciei.

Nu amintesc aici satele golite din Moldova, ci satele golite de bărbați din Bucovina, din Crișana, de pe văile Crișurilor … acolo unde românii o duceau mult mai decent, unde existau locuri de muncă și terenuri de lucrat.

Vizitînd mai multe familii am văzut boala. De fapt în unele cazuri este lăcomie și mîndrie, competiție prostească și concurență intra-familială.

Gigu și Nuțu sînt cumnați. Ei sînt împunși și împinși de neveste să nu se lase unul la celălalt. Dacă unu și-a pus balustradă de inox, cealaltă nu se lasă pînă nu îl determină și pe Giguț al ei să pună și el balustradă de inox, dar cu ceva brizbrizuri  în plus. Dacă unul are garaj cu uși batante, celălat trebuie să construiască ceva cu uși culisante, eventual cu motoraș …

Apoi și unul și altul oftează, dau cu pumnul în masă și rostesc apăsat:

băăăăă, copii, uite … cu mîinile astea muncite am alergat și v-am făcut case să stăm cu toții în ele, să ne bucurăm, să ne creștem nepoții și voi să nu mai munciți ca noi … băăă!

Se enervează și spumegă cînd copiii le răspund:

Continuă lectura

Publicat în dulce Românie, Fabrica de barbati, Gînduri, inventarul stricaciunilor spirituale, Jurnal de tată imperfect | 1 comentariu

Devron Zerga D6.7 la 5000 de km!

S-a întîmplat înaintea sezonului! Atunci a făcut cifra rotundă!

Bicicleta de care am pomenit de mai multe ori pe blogul meu, Devron, o bicicletă pe care am călărit prima dată spre Auschwitz, pe care am făcut multe alte ture și pe care am adunat multe amintiri, tocmai a primit revizia de 5000 de km!

Eu am avut D6.7 Zerga, dar am încercat și D3-ul. (vezi recenzia la D3 aICI)

sursa devronbike.ro

sursa devronbike.ro

Cam așa arată la 5000 pe strava! 

Continuă lectura

Publicat în Biciclete | Lasă un comentariu

De ce în ultimul timp prefer întîlniri față către față?

Pentru că am un espressor bun! Cafea de cea mai bună calitate. Glumesc! …. și nu prea!

De fapt: pentru că m-am săturat de întîlnirile intermediate de ecrane moarte, de tastaturi țăcănite.

Am observat că totul se schimbă atunci cînd îl vezi pe celălalt față către față.

În spatele tastaturii unii luptători feroce, cu epitete din cele mai bogate în sensuri, devin în fața conlocutorului cu totul diferiți. Eu însumi am observat acest comportament la mine.

Totul capătă alte dimensiuni atunci cînd privești ochii lăcrimînd ai vreunui om față de care vei fi fost dur în tratamente, privind cu puțin înainte doar la iconița de pe rețelele de socializare.

Se știe, s-au scris studii întregi despre această dedublare, despre cele două ego-uri, cel real și cel din spatele poreclelor noastre de pe rețelele de socializare.

Continuă lectura

Publicat în disciplinele spirituale, Fabrica de barbati, inventarul stricaciunilor spirituale, Meditaţii | 3 comentarii

Eseurile primite pentru întrebarea ”Ce (mai) inseamna a fi bărbat în secolul XXI?

Cu permisiunea autorilor, iată eseurile selectate pentru votul final la concursul de eseuri.

sursa

Continuă lectura

Publicat în Fabrica de barbati | 28 comentarii

Locul 2 la concursul de eseuri: – eseul nr. 2 ”Ce crede mama despre ce înseamnă să devin bărbat?” – UPDATE (avem premiul!)

Înainte de a deschide postarea cu parolă, mi s-a șoptit să dau neapărat primele trei eseuri. Eseul numărul 2 este pe locul al doilea, după locul 1, ocupat de eseurile 6 și 4.

Aș dori să ofer și autorului acestui text ceva. N-am încă idee ce anume. Premiile pentru locul 1, cele două topoare Urnieta-Surcel au fost din banii mei. Încă mă gîndesc la o formă de compensare. Se oferă cineva să ajute?

Eseu 2 

Bună întrebare… O aud pretutindeni, mai ales de la mama mea care are o părere personală despre bărbăție, mai bine zis, masculinitate. Societatea ne învață să ”carpe diem” pentru că asta e ceea ce contează, prezentul îți aparține. Mama mea consideră și acum că eu ar trebui să ”mă bucur” de viața aceasta pentru că e scurtă. Ar trebui să ”mă petrec”, vorba ei, ”să caut” fete, să nu las pe nimeni să mă calce în picioare. Să fiu un feroce. Seducător. Să le fie frică celorlalți de mine pentru că eu sunt ”fiu de polițai”, doar tatăl meu așa a fost, om cu impact.

Iată că mama mea încearcă să mă învețe ce înseamnă să fii bărbat. Mi-am pierdut tatăl în lupta împotriva cancerului când eu abia aveam 11 ani. De atunci am fost precum un explorator fără busolă. Navigam spre nicăieri. Fără scop, fără țintă. Dacă nu aveam un bărbat în viața mea, de la cine altcineva să fi învățat așa ceva decât de la mama care a stat în prezența unuia?

Continuă lectura

Publicat în Fabrica de barbati | 1 comentariu

Doliu

Astăzi 26 de creștini au fost martirizați.

Continuă lectura

Publicat în inventarul stricaciunilor spirituale, lacrima din colțul ochiului, Zidul rugăciunii | 7 comentarii

Al doilea eseu cîștigător: John P. – ”Valoarea unui bărbat este dată de zâmbetul soției sale.”

Al doilea eseu cîștigător pentru acest concurs, la egalitate de voturi cu eseul 6, este cel scris de John P. Și el va lua exact același premiu.

Dacă mi-aș exercita dreptul de veto, aș vota totuși în favoarea lui Gabriel. De ce? Nu-mi place că John îi atacă pe BMW-iști. 🙂 Am prieteni care dețin acest soi de mașină și sînt oameni de toată isprava. Eseul 6 are totuși un plus de stil și îngrijire în expresie, care mă face să fiu totuși subiectiv ca filolog. Fraza de la sfîrșit se pare că le-a vrăjit pe multe dintre doamne și domnișoare :).

Eseu 4 

Sincer?
Mă disperă și pe mine ca mascul (ca încă nu pot zice bărbat) să văd o adunătură mare de fătălăi în jurul meu care se consideră bărbați. Mă plimb pe stradă și îi surprind cum se holbează după „inima” fetei. Vezi în ochii lor cum pofta depășește cu mult voința. Le simți dorința de a căuta trupuri și nu persoane. Fac din trupurile lor idoli. Își adună titluri să le pună doar pe mici morminte în mari cimitire. Au bani, femei și mașini (în mod special BeMWeruri). Deci sunt bărbați.
Mi se face scârbă.

Hai să vedem la început cum a creat Dumnezeu bărbatul și femeia…totuși…

„Eva a fost creată în frumusețea luxuriantă a grădinii Paradisului. Dar Adam, dacă vă amintiți a fost creat în afara Grădinii, în sălbăticie.”
-eu, Bărbatul, John Eldredge

Continuă lectura

Publicat în Fabrica de barbati | 2 comentarii