Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile….
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, „gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
Nu ştim exact sau nu răspundem! Aşa se poartă! Aşa este „cum se cade” şi „la loc”.
Dacă mergi la vreo întîlnire importantă vezi cum eşti judecat imediat după ceas, şosete şi cravată. Brooks Brothers impune respectul, fără condiţii, dar cumva trebuie întoarsă invers, ca din greşeală, să se vadă. Cravatele n-au siglă ca maşinile pe boturi.
Cravata a devenit indispensabilă costumului. Nu se potriveşte cu adidaşii, în rest… cu aproape orice. Dacă n-ai cravată eşti underdressed, dacă ai papion, eşti overdressed. Ceva trebuie să ne încheie sub mărul lui Adam, să-l sublinieze, să ne aducă aminte căderea de sub bărbie.
Cravată, probabil derivat din instrumentul de îndemnat caii, cravaşă (etimologie falsă, pentru că de fapt este o deviaţie fonetică pe tema croat, o lungă istorie aici)
***
Bunicul refuza să poarte cravată. Îşi tundea mustaţa scurt şi îngust, întocmai ca Hitler. Se încheia pînă sus la cămaşa. Nici mort nu i-au pus cravată. N-am apucat să-l întreb pe el, dar am stat de vorbă cu leatul lui. Mi-au spus toţi de ce îşi încheie cămăşile sus, sub mărul lui Adam, fără a-l ornamenta. Nici pe socru n-am putut să-l convingem pînă la nuna ultimei fiice să-şi pună cravată.
„- Hai, tată… spun fiicele cu toatele
– Ce e, mă!
– Ia cravată…
– Pentru ce? Nu-mi place, mă strînge de gît….
– CA să arăţi frumos!
– Sînt frumos şi mă mai fac…. ”
Argumentele sînt puternice şi nu-s de negijat. E caraghioasă, e scumpă, dacă ai una,trebuie să ai mai multe, ca să le schimbi, sînt mofturi de orăşan, încurcă la lucru şi la citirea bibliei, e semn de mîndrie etc.
Dar cel mai tare…
– Tataie, de ce nu porţi tălică de-asta?
– De care?
– Cravată de-asta?
– Pentru că arată în jos…
– Cum în jos?
– În jos, ce tre să-ţi arăt cu deştu? În jos… E săgeata Celuia, arată spre iad. Noi tre să privim în sus, să aratăm în sus.
***
Vă puteţi imagina starea „fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i „moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri „fără cravată”.
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
Starea „fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) „să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu „moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
Marius Cruceru 
Pingback: Revenire din post de comentarii | Marius Cruceru
daca avem urajul sa propagam o lume crestina descravatita sunt curios daca cel care a scris acest articol ar avea curajul sa faca pleduarie pentru o lume a crestinilor fara masini scumpe doar dacia….care chiar asa, masinile sunt o forma de fariseism moder. deci cred ca acest articol este o strigat disperat dupa o lume care nu exista si care insusi acest apel este un semnala fariseismului fatarnic. meditati asadar. poate sunt gresit dare este ceea ce cred.
am făcut deja, Razvan, … numai că Dacia de care vorbeşti tu este mai scumpă decît maşina pe care o conduc eu.
nu poate… sigur eşti greşit 🙂
De ce e gresit? poate din cauza literelor lipsa sau adaugate din prea mare graba in cuvinte ca in rest…numa bine
(frate Marius cu siguranta fr.Razvan nu facea referire la masina de 3000 de euro pe care o conducem noi.)
Mie imi place ideea lui Razvan.Ne luam de o bucata de carpa care nu are nici o valoare ,dar conducem masini de zeci de mii de euro si fratele de langa noi vine la biserica cu papucii rupti.Asta sa ne faca sa ne punem semne de intrebare;ca pe vremea apostolilor isi vindeau ogoarele ,banii ii aduceau la picioarele apostolilor si aveau TOTI de obste.
Eu cred ca mesajul – directia inspre care arata e corect…. Razvan, ca si Marius au dreptate si nu se exclud…. Nu doar cravata, masinile, etc. … sau nu acestea sunt importante in analiza… nu ele sunt tinta… ele sunt doar un mijloc, o comparatie (comparatiile schioapata intotdeauna pentru ca nu au echivalente echilibrate…. ci doar bucatele si nuante), tinta e ideea ca nu mai suntem ce ar trebuie…. da e o lume utopica inspre care arata…. utopica pentru ca ne uitam la ea dintr-o lume decazuta pe ultimele trepte… mai un pic si picam in judecata finala. Merita totusi efortul sa tindem spre acea lume minunata dinaintea „marului” lui Adam…. merita sa efortul – cat suntem fiecare in parte in stare sa-l facem – sa ne „intindem” in sus, precum trunchii si ramurile copacilor… care si ei tot din mocirla unde sed radacinile tind spre cer….
Asa cred eu……
Fabi, mulțumesc pentru comentariul tău. frumoasă imagine, deși uzată, copacul cu rădăcinile în cer.
eh…si totusi eu aleg sa conduc un volvo decapotabil si sa port cravata de diferite marimi si culori, desi sunt fata, si sa voi lasa voua falsa smerenie 😀
Bravo Geo, daca ai posibilitate de ce nu!
nostim ca de atata amar de vreme inca ne mai preocupa maruntaie din astea. Daca Domnul o sa-mi dea un sot, o sa-l pun sa poarte cravata. Si daca o va face numai de dragul meu. Pe voi restul, mi-ar place sa va vad in piei de camila ca pe Ioan in pustie (nu mai mentionez meniul variat pe care il savura in fiecare zi). Bafta
chiar ai idee ce anume mînca Ioan? Nu ai să ai cunoştinţă de ce să îi dai.
Răspunsul tău exemplifică cel mai bine cea ce vreau să susţin într-o asemenea postare
1. prejudecăţile de tipull… aha… asta-i titlu, deci asta trebuie să spună tipul.. NU, NU-I AȘA, nu aia vreau să spn
2. dacă îi aşa.. atunci eu fac invers… NU, ÎNTREABĂ-TE MAI ÎNTÎI DE CE FACI CEEA CE FACI. GÎNDEȘTE. VA FI DUREROS, DAR NU ÎŢI VA PAREA RAU
3. iau soluţiile mele.. vai de capul vostru, vă dispreţuiesc… soluţiile tale, draga Oana sînt greşite. Tocmai pentru că ai expediat foarte repede subiectul, tocmai pentru că nu ai răbdare să gîndeşti … ai ajuns la concluzia ca Ioan mînca lăcuste. S-ar putea să fie greşit. Era dedicat Domnulu, nu putea să mănînce lăcuste, aşa cum crezi tu, din pricina superficailităţii tale, s-ar putea să fi mîncat o plantă de deşert, care creştea numai pe acolo, locusta, un fel de aloe vera, un fel de cactus în aparenţă, suculent şi cu ceva proteine vegetale de tip soia.
Oricum … baftă multă, dacă vei continua să expediezi aşa de uşor orice subiect… şi cu acelaşi spiritu thymotic… 🙂
„Ioan purta o haină de păr de cămilă, şi la mijloc era încins cu un brâu de curea. El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.” – Ev. dupa Matei cap.3, vers.4.
Unde vezi dumitale Aloe Vera, nu stiu.
Cineva, treci urgent la lectură.
Pedeapsă: interesează-te ce-i cu lăcustele. S-ar putea să descoperi, spre marea ta suprindere, că este vorba de ceva ce s-ar putea numi Locusta, o plantă.
Îmi scapă acum numele românesc, dar am mîncat.
De fapt şi lăcustele pot fi mîncate, dar trebuie prăjite, avînd însă în vedere angajamentele religioase ale lui Ioan, era imposibil să mănînce ceva necurat.
Deci… la lectură. Pînă nu terminaţi pedeapsa nu mai aveţi voie pe blog.
Nu-s cunostintele mele – am gasit pe internet.
Va referiti cumva la fetica sau Valerianella locusta – salata mielului?
Din ce am citit acum (cautand pe Google si Wikipedia, evident 🙂 ), unii considera ca e vorba de roscov (Locust Tree sau St. John’s Bread).
Incerc sa ma lamuresc si eu.
Levitic 11:20-23
Să priviţi ca o urîciune orice tîrîtoare care sboară şi umblă pe patru picioare.
Dar, dintre toate tîrîtoarele cari sboară şi umblă pe patru picioare, să mîncaţi pe cele ce au fluerul picioarelor dinapoi mai lung, ca să poată sări pe pămînt.
Iată pe cari să le mîncaţi: lăcusta, lăcusta solam, lăcusta hargol şi lăcusta hagab, după soiurile lor.
Pe toate celelalte tîrîtoare cari sboară şi cari au patru picioare să le priviţi ca o urîciune.
Asta nu inseamna ca era OK si pentru Ioan sa manance lacuste?
Aruncand o privire rapida prin comentariile pe care le am in E-Sword (Albert Barnes, Adam Clarke, John Gill, Matthew Henry, respectiv Jamieson, Fausset si Brown), toti sunt de parere ca e vorba de lacuste.
Da, aşa este.
seamănă cu leurda şi are un gust asemănător (cel puţin o varietate a acestei plante, care este mai cărnoasă şi seamnănă din acestă pricină şi cu Aloe vera)
Pentru Levitic 11 voi întreba de colegii de ebraică. La ebraică nu mă bag
Mai degrabă aş susţine că Ioan era vegetarian.
Mda…. poti sa-i dai omului si negru scris pe alb, si 4 soiuri de lacuste… plus referinte biblice si tot pe-a lui o tine. Explicatia…ebraica, iar Ioan era vegetarian (de ce nu inteleg) doar ca asa vrem noi. Sa inteleg ca a fost tradus gresit Cuvantul lui Dumnezeu. Sau oamenii probabil nu stiau cum aratau aloe vera, roscova, cactusul sau leurda acum 2000 de ani… Cornilescu a tradus LACUSTA (atat in Matei cat si in Levitic), care defapt… era o planta. Daca noi avem atatea dubii cu privire la Biblie si la traducerile din ebraica…. ce pretentii sa mai avem de la evolutionisti, nu doar sa o inteleaga…dar si sa o creada.
Nobody, să spunem că Ioan Botezătorul va fi mîncat şi lăcuste. Prăjite neapărat. Mulţumit? Mulţumită?
Mai multa diplomatie domn’le David nu v-ar srica…incercati sa oferiti argumente intr-o mainera calma si de bun simt in locul uneia tipic romeasca de factura (as putea zice) cam agresiva.. Daca pretindeti ca aveti argumente sanatoase, oferitile asa cum am zs si mai sus, intr-o mainiera diplomata si de bun simt…Asta daca intr’adevar sustineti ca sunteti o persoana cu scaun la cap obisnuit cu lectura si studiul…In aceste conditii nu cred ca v-ar fi greu sa renuntati la abordarea/eprimarea cu tenta misogina..
Si astazi mai sunt magari de vanzare, dece nu te-ai asemana cat mai mult cu Isus. Ce usor e unora sa recomande altora haine care lor insis nu potrivesc.
Ioan a mancat lacuste. Insecte. Nu e o problema. Lacustele erau cazute pe nisip si se uscau din cauza caldurii excesive. Puteau (pot) fi consumate, asigura ceva calorii-proteine. Pentru romanii suna cam straniu dar poate nu mai straniu decit porcul pentru un evreu.
Oana eşti foarte funny. Ştiu că Marius te acuză că nu ai înţeles subiectul, dar mie chiar mi-a plăcut expresia:
Pe voi restul, mi-ar place sa va vad in piei de camila ca pe Ioan in pustie (nu mai mentionez meniul variat pe care il savura in fiecare zi). Bafta!
Hai să fim serioşi asta e ironie copilărească….. nu face ră nimănui, adică nici un creştin în deplinătatea facultăţilor mintale nu s-ar îmbrăca aşa…..
Am râs cu poftă şi chiar mi-am imaginat cum le-ar sta slujitorilor din zilele nostre în piei de cămilă… ăsta da trend în lumea evanghelică.
Cât despre descrăvăţire, înţeleg că e un termen inventat folosit la figurat. Un fel da vaci sfinte în lumea evanghelică, de tradiţii şi prejudecăţi ipocrite de orice gen ar fi ele.
Oricum….. erau alte vremuri atunci când în bisericile evanghelice nu aveai voie să porţi „blugi”, ceas la mână sau cravată. Aşa înţelegeau strămoşii noştri evanghelici smerenia… dar Dumnezeu i-a iubit chiar dacă unii au avut de suferit din această cauză. Totuşi Dumnezeu nu ţine cont de vremurile de neştiinţă…
Dar dacă ei nu erau aşa, cum ne mai puteam descreţi frunţile facând glume de genul pe care a făcut-o Oana?
Eu cred ca tu interpretezi gresit Biblia daca crezi ca la asta se refera versetul unde scrie ca „Dumnezeu nu tine seama de vremurile de nestiinta”.
Cat despre Oana…are si ea dreptatea ei, chiar daca bomba ei cu efect intarziat a explodat, e si normal sa deranjeze.
Vorbim de cravata, de blugi, si de cum trebuie sa fie freza, in stanga sau in dreapta, ca daca e in jos arata spre iad, iar daca ar fi un punker cu creasta, ar arata spre cer ? Come on…
Sunt atatia slujitori de care spui ca ti i-ai inchipui tu ca s-ar imbraca in haine de camila, dar ei nu s-ar imbraca in haine de camila nu ca nu le-ar sta bine, sau ca lumea ar arata cu degetul. NU. Nu s-ar imbraca ca si-ar murdari tapiteria de piele de la masina, sau ar mirosi urat in vila unde locuiesc. Evlavie inseamna mai mult decat sa renunti la cravata sau la ceas. Evlavie inseamna o viata de pocainta, de rugaciune si post, si nu de imbuibare. Degeaba renunt la cravata daca toata ziua stau pe Facebook, si imi laud prietenii ce bine le sta, ce bine arata, ce frumosi si chiparosi sunt ei, si ce copii destepti si frumosi au (chiar daca de multe ori nu e asa, multe din commenturi fiind linguseli), sau imi mai pun niste poze de prin Londra sau Madrid, sa vada dom’ne lumea pe unde am fost eu. Poti fi mandru si imfumurat cu sau fara cravata. Nu e nevoie de cravata ca sa fii un ipocrit, sau un fariseu. Cu sau fara cravata, oamenii pot ajunge in Rai sau Iad. Dumnezeu contabilizeaza altceva, nu daca iti pui sau nu cravata. Dar stii tu, e un verset foarte fain care il poti citi cu sau fara cravata: ”Nu oricine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.”
domnule sau doamna Cineva,
postarea era despre altceva.
=)) :))fi binecuvantata surioara.e tare de tot.
Geo,daca este binecuvantarea Domnului da-I slava si adui multumiri pentru ce ai,pentru ca nu e pacat sa avem;din contra cred ca atunci cand stai langa El suntem binecuvantati…de ce nu cu volvo decapotabil,DAR e un lucru de mentionat.Nu e pacat atat timp cat nu uiti de fratele tau care nu are ce manca si cat timp nu il privesti cu dispret pe cel de langa tine.
Dumnezeu sa ne binecuvinteze pe toti cu intelepciune,cu roada Duhului Sfant si cu viata vesnica.
cind eram in romania visam sa ajung in america sa port blugi,sa am ceas de aur si altele.cind am ajuns aici dupa trecera anilor ma-m saturat de toate si parca nu ma mai interseaza nici blugi nici ceas de aur nici o crvata de care vorbim.si eu cred ca stiau batrini nostri bunici ce vorbeau,ma intreb cind mergem la biserca pntru cine ne imbracam pentru cine ne punem cravata.un frate spunea altui frate care avea cravata:cum crezi ca ar fi aratat Isus cind mergea cu crucea in spate si cu cravata,la care celalalt raspunde :cum ar fi aratata Isus mergind la cruce cu cadilacul tau.cred ca este nevoie sa intre Isus cu biciul in bisericci si casele noastre si sa faca curatenie.
…nepotrivite comparatii …
Uite traim in sec 21 si din pacate in unele tari de pe glob( chiar foarte civilizate)
mai sunt oameni condamnati la moarte …
Dar nu am vazut niciunul dus la camera de gazare , la scaunul electric sau in camera unde i se administeraza acel ser otravit, intr-un cadillac sau purtand Cravata. Dar asa e omul …intotdeauna face comparatii folosindu-se de persoane cu faima de obiecte costisitoare, de evenimente etc etc.
Pe vremea Mantuitorului nu aparuse inca cravata …
dar Scriptura spuna caci, chiar camasa lui Cristos era DIFERITA de o camasa obisnuita …era facuta dintr-o singura tesatura si culmea ….pana nu a fost arestat si rastignit, camasa LUI era tot timpul IMACULATA.
In nici o alta scriere a timpului respectiv si nici de atunci incoace …nu s-a mai mentionat despre o asa tesatura.
Asa ca …hai sa lasam lucrurile astea si sa ne concentram la ceva mai serios.
La facere de bine,la milostenie , la staruinta in rugaciune ..si cate nu ar mai fi…
Si toate astea….le putem face fara probleme chiar daca purtam o cravata la gat!
Domnul sa ne ajute la aceasta !!!
nu vreau sa fac nici un comenteriu la cele scrise dar vreau sa spun un AMIN mare din toata inima.Fi binecuvantat.
De ani si ani de zile s-a discutat baticul surorilor. Ma bucur ca de data aceasta se discuta si cravata fratilor.
da, urmează verighetologia
Dar pe voi numa lucrurile exterioare va intereseaza? Si cinstea de la oameni? De biruinta asupra pacatului de ce nu vorbiti? Despre a te mania si a fi rau pe sotie de ce nu spuneti ceva? Pentruca umblati dupa cele exterioare!!
nu ai inteles despre ce este vorba, GAbriel!
coloana din stînga!
Cred ca Marius se refera nu la „cravata” in special, ci la TOTALITATEA lucrurilor care le facem din inertie, care „dau bine”, care sunt „la locul lor”. Cred ca a ales cravata ca mijloc de exemplicificare. Cheers ^^
în seara asta iar este 1 la 1. Mulţumesc, Archeris! 🙂
Doar o remarca: s-au intamplat, si continua sa se intample, faze in care anumiti tineri, dorind sa intre intr-o anumita biserica (din Baia Mare, pocaiasca, cu RENUME), au fost pur si simplu opriti la usa de catre FRATII USIERI (imbracati frumos, la costum) si intorsi stanga-‘mprejur, pe motivul: „NU VA E RUSINE sa intrati in Casa Domnulu imbracati asa?? In blugi si tricou? Aici nu e discoteca, trebuie sa arati un oarecare RESPECT cand intri in Casa Domnului!”.
Lasand la o parte toata baliverna cu „Casa Domnului”, cand defapt e o adunatura de boltari, nicidecum Casa Domnului (cine stie, pricepe), ma gandesc: la pocaiti nu e bine NICICUM. Daca esti imbracat bine, elegant (incluzand aici toate accesoriile din ziua de azi care se definesc ca elegantza), nu e bine ca esti mandru. Daca te imbraci normal, simplu, arati lipsa de respect si esti scos afara. Daca ar fi dupa noi, nu ar fi mantuit NIMENI. Nici macar cei din casa noastra, ca si lor le gasim nod in papura. POATE, cu multe indulgente din partea noastra, ne-am da voie noua insine sa fim mantuiti.
și totuși, Grig, să revenim la echilibru din mișcarea de pendul,
nici ipocrizia unor împopoțonări de o seară, dar…
Dumnezeu oare nu le-a cerut preoților, lui Moise, întregului popor …. ceva ajustări vestimentare cînd au intrat sau se pregăteasu să intre în prezența Sa?
ce spui de asta?
descălțarea lui Moise,
curățirea poporului,
ritualurile de îmbrăcare ale preoților.
bolțari, da…
dar prezența Domnului în adunare Sfinților în închinare?
da,interesant cred insa ca trebuie sa acceptam ca suntem in anul 2010 sa fim moderni si eleganti nu e o rusine si fiecare dupa faptele lui e rasplatit.Asa deci cei ce satau in masini scumpe cred ca merita acest lucru si il consider un dar de la domnul.dar este valabil doar pentru aceia care intradevar prin sudoarea munci lor isi permit lucrul acesta si nu pentru ci ce fac credite neacoperite doar de dargul si fala unei limuzini.la fel si cravata cred ca este necesara atunci si acolo unde se potriveste si pentru cine tr sa o poarte.ex. cu Isus si crucea nu se potriveste trebuie sa acceptam ca lumea a evoluoat altfel suntem pierduti,sau chiar crede ti ca daca ar fi existat tehnica de azi acum 2000 de ani sar fi refuzat in favoarea magarilor si apoi magarii erau la moda doar in in orient daca ati fi realisti ati observa ca romani in aceea vreme foloseau caii si nu numai romani.asadar fratilor domnul sa ne bine cuvinteze pe toti sa ne deea intelepciune si sa ne ierte de fala noastra pe unul fiecare toti suntem oameni si gresim.sa nu judecam si daca o face atunci sa ne judecam pe noi insine inainte de toate.Ingaduinta crestina neinvata destul de bine cum e treaba (eu cred ca daca unul poarta cravata o poarta pentru domnul,iar daca altul nu tot pentru domnul o face) asa ca ma bucur sa inpartasesc parerile mele cu voi.va rog sa mi ierta ti greselile de ortografie.
Ati reusit ca si tanar credincios sa ma puneti intr-o incurcatura nu mare ci foaret mare si nu exagerez. Nu inteleg de ce ii o pricina de potignire pt alti cravata? La faza asta cel rau a casticat. Pentru ca a putut sa se laude in fata lui Dumnezeu ca a mai reusit sa ne abata privirile de la EL .Si a gasit un prilej de a se bucura cel rau .Oare ii bine sau rau sa porti o cravata totusi? Cine zice ca nu ii bine sau cine zice ca nu este rau , in Biblia mea nu am gasit inca asa ceva, nu stiu cine v-a introdus in minte lucru acesta. Mai bine ar fi sa ne pocaim si sa stam langa Dumnezeu si eu unul cred ca El ne acepta si cu cravata, si inca un gand nu HAINA face pe om ci SUFLETU SI CARACTERU, adica cum il inteleg eu haina ii doar un acesoriu sufletul si caracterul ii de la Dumnezeu . Dumnezeu sa ne lumineze si in privinta mult controvesatei cravatei.
Gabi, nu este vorba despre cravată, cravata este un simbol, m-ai văzut că am cravata, era vorba despre altceva, despre ce întrebarea DE CE!!!
de ce cu cravată, de ce fără…
rostul notru aici este să ne întrebăm …DE CE
Frate Marius de ce DA de ce NU ? O remarca a mea de ce DA cu cravata aceea este, ca sunt uni oameni care prin locul de munca pe care il au trebuie sa poarte cravata . Si statutul lor ca si functionar is obligati prin contractul de munca sa poarte o anumita tinuta la serviciu. Pe mine unul personal sincer nu m-am intrebat De ce cu sau fara Cravata sa slujesc la diferite slujbr din biserica . Eu cred ca acest subiect va mai fi dezbatut si de acuma incolo inca mult timp . Pe mine nu ma deranjeaja cine sau cum slujeste, ma refer la tinuta vestimentara , ma intereseaza doar Cuvantul LUI DUMNEZEU si nu am in vedera fata omului , cu atat mai putin nici tinuta . Eu iau tot ce ii bine dintr-o predica si sa inteleg ce vrea Dumnezeu sa imi vorbeasca prin acel slujitor. Daca uni poarta cravata si mie nu imi place nu inseamna sa arunc cu vorbe in ei ca ii/nu ii bine cu cravata .Tot respectul pentru cei ce slujesc cu /fara cravata.:)
repet, Gabi, şi te-ai fi lămurit dacă citeai şi celelalte comentarii, această postare nu este despre purtatul cravatei.
trebuia să scriu un dislaimer
Gabi, lucrurile exterioare au foarte putina importanta fata de cele interioare. Daca interiorul e bun (curat), atunci si exteriorul. Invers este imposibil. Si tu simti cum este cel mai bine, cum iti arata Dumnezeu. Cauta-l pe Dumnezeu direct, nu prin oameni ( pastori, preoti). Crezi ca este posibila biruinta asupra poftelor tineretii? atunci esti pe un drum bun!
daca suntem intradevar crestini autentici,sa lasam ca Duhul Sfant sa ne conduca ,nicidecum firea noastra,veche si lumeasca!la staruinta dupa Duhul Sfant ,bineinteles,daca o mai practicati domnilor frati asa zisi pocaiti,ati putea starui cu aceasta fatarnica cravata la gat?nu v-ati asfixia firea, de exagerata caldura din acea camera?sa fim seriosi ,cand va fi in curand,un nou martiraj,nu stiu daca vei mai purta aceasta cravata!cred ca si surorile au luat-o razna cu pocainta lor usuratica,unele,bineinteles,in ce priveste baticul!acum nu mai au batic,au doar o panglica pe cap,ce smerite surori avem! ei ar mai fi multe ceea ce inaintasii nostri de credinta au anulat in viata bisericii acestea(cravata,baticul,fasul,bicicletele,casetofoanele,et.)noi acum le folosim din abundenta,dar oare le folosim ca si cum nu le-am avea?nu ne este gandul cumva mai mult la ele ,decat la Dumnezeu?dar machiatul surorilor sau vopsitul,incarliontatul parului,nu este pacat cat la surori si cat la frati,nu alimentam noi mai mult si-i dam mai mult firii pamantesti mai mult decat trebuie?nu este mai corect sa-l ingrijim spalindu-ne cu apa si sapun care este din abundenta si apoi sa vem grija si de cel sarac de langa noi?eu cred ca fratii pe timpuri au mult mai chibzuiti din punctul acesta de vedere si au cautat ca in biserici sa domneasca lucrarea curata a Duhului Sfant!sfinti-va pacatosilor!Doamne ajuta-ma si pe mine!Amin!
dragul meu, textul nu este despre cravată, este despre „cravată”.
Doamne ajută, aşa cum spui!
frate draga iti scrie o sora care poarta batic,fusta lunga,bluze largi si nu are televizor. atat am de zis: vai mie daca pocainta mea sta in aceste lucruri…
Toate lucrurile iti sunt ingaduite dar nu toate iti sunt de folos. Motivul inaintea accesoriului. Deci cred ca de ce-ul lui Marius Cruceru e relevant !
da, urmează verighetologia
De ce?
Adica sa purtam pe cea din Romania sau sa punem una cu diamant mare linga?
DE CE? Mi se pare pierdere de timp. Haideti sa ne ocupam de „cuvintologia”(daca tot inventam cuvinte noi) si sa invatam si sa memoram un verset din Cuvintul Domnului ca de pilda acela care spune ca vom da socoteala de orice cuvint nefolositor care il scoatem din gura. Doamne ajuta-ne!
De ce mustata? Sa vad ce raspuns dogmatic o sa dati…
Nu, că nu-i o dogmă, căutaţi în dicţionar cuvîntul „dogmă”.
e o ghicitoare.
De ce cravata, de ce fara cravata… Pai de ce ne legam mereu de lucrurile pamantest, materiale, care oricum nu le lusm cu noi si sunt trecatoare? Tot timpul cand plecam de la biserica: „sora x fusta prea scurta, fratele y fara cravata, dar… Nici fratele q nu a fost mai bun ce cravata rosie avea” sau verighetologia (sper ca am scris bine) ce conteaza toate astea? Asta e adevarata intrebare!! Cu fard sau fara fard, cu cravata sau fara, cu Masina scumpa sau fara, cu verigheta sau fara …… sa il slujim pe El, Dumnezeu Atotputernic. Cred ca Domnul Iusus daca ar fi trait in zilele noastre sau daca ar trai ar avea o masina scumpa, nu ar mai umbla descult si ar purta cravata. EL Dumnezeu e Intelept si se adapteaza la toate lucrurile. Tot ce trebuie sa facem noi e sa nu devenim robii cravatei si a verighetei. Nu cred ca e pacat sa folosesc Pc sa verific posta electronica, dar e sigur daca stau 25 h / zi in fata lui cu asa zisele pagini de socializare sa imi fac prieteni virtuali. Si tv …. Concluzie. Cu sau fara cravata mai putin important. CU DUMNEZEU SI NU FARA DUMNEZEU. Studiile astea teologice ne fac sa nu ne mai uitam la Dumnezeu ci la „daca are cravata sau nu”
Butuc Flavius, din cercetările mele a reieşit că Dumnezeu nu are cravată! Sigur!
Cand Dumnezeu te calauzeste, si nu esti un crestin superficial, incorsetat de traditii, si practicant din inertie, si cu vederi marginite, cand stai aproape de El si faci voia Lui indiferent de ambitiile tale, atunci vei sti cand sa porti cravata, si cand sa nu o porti, si mai ales de ce o porti; sunt anumite conventii sociale care impun cravata, dar sunt si situatii in care gregarismul e la putere (un accesoriu incomod, sufocant, o pata de culoare care „da bine” la surori/ alti frati, chiar daca „… la frumusete sufera”). Sotului meu nu a purtat, si nici nu am considerat intelept sa ii cer sa poarte in ziua cununiei civile cravata (31 iulie, ceva mai mult de 30 gr C), chiar daca neamurile s-au cam suparat ca nu era sufocat de gatleagau (oricum curgeau apele de pe el de caldura… si cred eu, si de emotii). Cred ca Marius a vrut doar sa traga un semnal de alarma legat de lucrurile/ „ritualurile” pe care le facem din inertie, pe care nu stim de ce le facem de fapt, si care probabil ocupa si timp pretios. Dumnezeu ne vrea niste crestini cu coloana vertebrala, ca pe Daniel in Babilon… Viata e foarte scurta, si ne focalizam atentia prea mult pe fleacuri, in loc sa mirosim a pocaiti, in timp ce semenii nostri (vecini, amici…) pier nemantuiti… Ce se petrece aici, si cate realizam aici pentru noi, e prea putin si lipsit de importanta, in comparatie cu cerul!
trebuie să fac o număîrătoare cîndva pentru a pune pe două coloane… cine m-a înţeles şi cine … nu 🙂
Eu n-am înțeles de ce a trebuit să furi timpul atîtor oameni cu întrebarea dumitale.
Cum asa ?
Mie mi se pare ca incercam din nou sa facem porunci din instiintari. Eu din articolu asta am ramas cu provocarea lui Marius de a se intreba fiecare cu ce intentie folositi cravata, si nu sa decideti daca biblic e corect sau nu sa porti cravata
Draga frate Butuc
Cuvintul lui Dunmnezeu spune clar ca el este acelasi ieri azi si in veci .El nu se schimba nu se adapteza la o cultura sau alta.Daca sa-r fi adaptat la cultura evreica toti l-ar fi primit pe Mesia.Daca s-ar fi adaptat la filosofia greaca de pe vremea Lui toti l-ar fi inteles sa-u aproape.De ce credeti ca D-zeu a dot porunca lui Moise sa faca cortul exact dupa chipul pe care la vazut pe munte.De ce ?
Sunt smerit si ma mandresc cu asta …
Un proverb spune asa: Smerenia este un dar pe care cand crezi ca l-ai primit, de fapt, atunci, l-ai pierdut.
cu totul de acord, un lucru ştiu: sînt smerit!
mie lucrurile mi se par f. simple:cravata nu lasa camasa sa stea cu gulerul stramb;m-ar deranja sa vad slujind pe cineva cu gulerul camasii atarnand aiurea ; ma tem ca cei pe care ii „strange” cravata nu prea iubesc,in general,nici regulile nici ordinea. Nu vreau sa ofensez pe nimeni, este parerea mea.
uite finalmente o voce de bun simţ, practică, corectă. Bravo!
GRESIT. cum poti spune asa ceva? in biserica din care fac parte aproape nimeni nu poarta cravata. si nu am vazut pe nimeni cu gulerul atarnand cum ai zis tu. din contra, se vede mult mai ingrijit decat se vede, cateodata, in unele biserici unde toata lumea poarta cravata. da, asta e parerea mea.
PS. nu mi se pare ‘o voce de bun simt’… din contra. chiar se face o afirmatie lipsita de bun simt, jignitoare. inseamna ca in trecut pan a aparea cravata, nimanui nu.i placeau regulile si ordinea??? toata lumea avea guleru stramb???
De acord cu tine Viviane… si foarte frumos si simplu explicat.
De asemenea, contextul cultural in care traim, are si el ceva de spus. De exemplu, daca ma voi muta in China, nu voi purta cravata. Voi purta ceva dragut si chinezesc. Si, in mod sigur, voi manca mancare chinezeasca 🙂
„Cravata” nu port nici intr-un context… strange la gat si nu pot respira! Am incercat sa port si pur si simplu strange la gat!
Asa e : purtarea cravatei demonstreaza de multe ori caracterul ordonat/asezat al unei persoane… nu creez un stereotip, dar numai observati, va rog… Tot timpul lucrurile cognitive/interne/caracteriologice „ies” afara, in exteriorul omului. Sunt si – mai ales tineri – persoane care poarte cravata intr-un mod evaziv/ extravagant, cu nodul lasat jos bine – observati-i si pe acestia, lucrul acesta spune ceva si despre ei ! Frate Marius, la intrebarea DE CE ? – se poate raspunde : PT CA ESTE O FORMA DE EXPRIMARE…, nici nu stiti cate poate spune o cravata – sau mai bine zis potrivirea, asortarea sau modul de „prindere”, intentia purtarii – despre purtatorul ei…!
draga Andrei, și ne putem lipsi de această formă de exprimare? care este diferența dintre aceasta și papion? Dar fără?
E o vorba care zice: cand mi-oi vedea ceafa!
mi-o văd lunar. De fiecare dată frizerul îmi arată cu oglinda cum m-a luat „drept la spate”.
Pai eu ce vroiam sa zic este ca atunci cand am intrat ca topic in pagina e: „de ce fara cravata?”am inteles ca intrebarea e de ce cu sau de ce fara. Dumnezeu este acelasi ieri azi si in veci da. asa este. nu isi schimba caracterul, nu isi modifica poruncile si promisiunile adica este statornic si neschimbat. nu inseamna ca azi daca Isus ar trai pe pamnant ar mai fi sacrificat pe o cruce. Dumnezeu stie sau mai bine el a lasat sa evolueze asa lumea, cum scrie in apocalipsa despre ce se intampla in ziua de azi. El stia de toate astea si pt El arau cunoscute si atunci tehnologiile si tot ceea ce avem noi azi. Dar e decizia Lui ce ne da si ce nu. Dar am observat o problema foarte grava in biserici farisesmul fratelui mai mare a fiului risipitor. Facem lucrurile ca asa trebuie facute si sa nu ne vorbeasca lumea. Iar Dumnezeu ne cunoaste gandurile si stie El ce gandim. Dumnezeu ne va judeca nu dupa cravata !!!!!!! in ziua de azi problema este de ce sa ai sau de ce sa nu ai masina sau altele nu mai repet ce am scris. Nu uitati ca in ziua judecatii vor venii oameni si vor zice nu am scos noi draci in numele tau? si Dumnezeu va zice: plecat de la Mine ca nu va cunosc. Noi suntem precum fariseii dar nici macar. ei erau mult mai buni ca noi. aveau 600 de legi in plus pe care le respectau dar cand e asa multe legi precul in legea circulatiei sau o oricarei lege facuta de oameni. exista interpretare si abateri. Numai legile Lui sunt perfecte simple si putine. FOARTE GREU DE RESPECTAT !!! nu este o lege sa nu ne adaptam tehnologiei, dar exista ….. stiti voi mai bine. e simplu sa fii crestin de ce complicam noi asa mult??? eu sunt crestin si cu cravata si fara cravata. Sunt situatii unde se cere o cravata. pentru ca sa fie un costum complet. ca asa facem si vestologia, adik vesta de la sacou si butoane sau camasa cu nasturi si multe altele. fiecare se imbraca si poarta ce are si ce isi permite. situatia sociala intotdeauna a fost diferita intre bogati si saraci. dar Isus a stat si cu vamesii la masa.
draga Flavius,
am mai stabilit o dată: Dumnezeu nu poartă cravată!
Nici Isus nu a purtat. Se confirmă istoric.
Nu despre asta era vorba, dar tocmai de asta îmi place acest post, este un „scandalon” ,în sensul iniţial, hermenutic excelent!
Pai daca pe atunci nu exista , cum sa fi purtat? E la minte copilului
draga David, intrebarea ta am inteles o , am vazut porti cravata , purtam cravata si cred ca toti purtam cravata in functie de anumite evenimente si conjucturi ale vietii noastre , cat despre faptul ca Isus or Dumnezeu nu a purtat nu pot raspunde asa cum nimeni nu poate raspunde la intrebarea ta *De Ce*,faptul ca pe de alungul timpului oamenii au adoptat acest accesoriu , cravata, care uneori trebuie sa recunosc , o urasc , tine numai de evolutie , cine stie, in viitor poate o sa purtam pantofii atarnati de gat :))))) , scaun la cap s-au de ce nu ………o holograma a unei cravate care apare la o simpla apasare de buton actionat la baza prohapului .
Cred că eşti foarte aproape de intenţiile mele.
Da, scopul este să ne punem întrebarea DE ce.
ok. haideti sa mergem mai departe. Craciunul?(data care stim cu toti ca nu are nici in clin nici in maneca cu nasterea Domnului? ca sa nu mai zicem de brad…care seamana cu o cravata…
da, eu nu am brad, Vasile…
nici cravată, nici brad… deocamdată
anul trecut nu am făcut din convingere, ca un experiment,
sa nu credeti ca ma refeream la bradul dv. am profitat de ocazie sa vorbesc de o cravata mare…
minunat, ce fain cand nu suntem legati de maruntisuri. intr-adevar lin
beri. sa putem face sau nu,purta sau nu,adevarata libertate pe care numai Domnul Isus o poate da….
Se poate extinde la purtatul pantalonilor de catre fete.
Acum 2000 ani pantalonii erau purtati exclusiv de femei in china.Domnul Hristos si nici alti barbati in acea vreme nu purtau pantaloni….incurcat nu
Fetele sunt mandre ca sunt smerite si poarta rochii 🙂
nu toate ! unele sunt mandre ca poarta pantaloni!
fain sa fii …mandru ca esti smerit!
Si totusi se pare ca Fratele Marius nu e imbracat ca Domnul Isus (nu stim exact ce purta dar sigur nu un costum fara cravata) si nici nu calatoreste cu magarul. Dar.. cu toate astea Dumnezeu e acelasi ieri, azi si in veci. Da El ramane neschimbat in promisiuni!!!
Asta este sigur. Mai ales partea cu măgarul.
🙂 pana la urma a prins cineva ideea postarii sau ramanem la: „cu sau fara” ?
Binecuvantari vesnice….
fără „în spirit”,
cu „pe cămaşă”
Cel mai scurt raspuns, si totusi cel mai clar.
voi sunteti batuti in cap ma. voi sunteti aceia care „prea ingusteaza calea Domnului”. Fara cravata? De ce? Doamne ce talibani sunteti.
Lon, eu prefer o cale a Domnului mai ingusta pe care să nu încapă tipi care vorbesc precum vorbeşti tu…
Dacă eşti în maşină, te rog… dă la maneaua următoare… şi un pic mai încet.
de ce daca si-a exprimat punctul de vedere intr-un mod mai necioplit trebuie sa fie manelist neaparat? cred ca insusi raspunsul dvs. face inutila postarea despre cravata si necesara postarea altor lucruri cu mult mai reprezentative credintei.
draga Andrei, prin acest fel de replici îmi selectez publicul şi comentatorii, este foarte eficient.
După cum vezi, manelistul a fost descurajat.
Fiecare vier îţi taie via după cum trebuie aceasta să crească şi să dea rod. Aşa fac şi eu, cînd pot, cum pot… (iată că de aproape o săptămînă n-am mai răspuns la comentarii… ) cu blogul ăsta care este precum o viţă de vie.
de ce daca si-a exprimat punctul de vedere intr-un mod mai necioplit trebuie sa fie manelist neaparat? cred ca insusi raspunsul dvs. face inutila postarea despre cravata si necesara postarea altor lucruri cu mult mai reprezentative credintei.
imi pare rau ca nu pot da edit . am bolduit partea aceea pentru ca n-am gasit raspunsul dumneavoastra satisfacator.. De ce daca a expimat-o asa trebuie sa fie manelist. si inca o intrebare : nu vi se par lucrurile astea prea putin importante ( verighetologia , cravata , baticul) cand ar trebui sa fie discutate chestiuni mai importante?
draga Andrei,
te rog să mai citeşti încă o dată postarea în dreptul căreia comentezi,
nu este deloc despre cravate şi verighete, este despre rostul întrebării DE CE?
chiar, oare de ce oamenii comentează fără să citească cu atenţie? 🙂
Andrei, ai dreptate, dacă şi-a exprimat punctul de vedere aşa cum şi l-a exprimat, facem o nedreptate maneliştilor, îi jignim!
…a venit si randul cravatei…..hmm.
Imi amintesc inceputul anilor ’80, cand prin bisericile noastre de pocaiti „mai Pocaiti”…umblau zvonuri precum ca, credit cardurile prin nu stiu ce combinatie ar fi obiectul divolului…si ca numarul 666 este in acea combinatie digitala…
Am ajuns sa traim in sec 21 si sa ne dam seama ca a fost o alarma falsa din prea mult exces de zel.
Care articol de imbracaminte va fi next?
Poate ca …. palariile sau sepcile?!..Si alea sunt in zeci de forme si culori.
Daca tot ne consideram pocaiti…si urmasi ai Domnului haideti fratilor sa ne punem acele…prosoape pe cap ca poate nimini nu ar mai comenta ( ca doar asa ceva a folosit si Mantuitorul)…si cine ar indrazni sa-l critice pe EL???
Steve, citeşte din nou şi uită-te la mine în poze. Peste tot port cravată, deci articolul estefoarte înşelător. Se referă la altceva:)
Buna , Marius.
Da am citit….:)
..dar prima data m-am cam revoltat pt ca fratii nostri(unii care sunt din generatia de AUR)…cam gasesc pricina de poticnire la aproape orice.
..de aceea am reactionat asa ….si mai apoi,eu stiu ca la inceput cand s-a introdus si in tara noastra de bastina credinta Apostolica venita din SUA…s-a raspandit prin viu grai deoarece prin anii’20 nu prea multa lume stia sa scrie si sa citeasca ..(ma refer la mediul rural)…
Deci asa cum au primit…fara sa citeasca si sa gaseasca logica …au raspandit….asta nu e voie ..asta nu e permis asta e rau asta e pacat.
I hope i am not wrong too 🙂
Multe binecuvantari!
Nu, este ok,
Multumesc, la fel!
Totusi, la ce se refera articolul ?? Eu oricum nu am inteles nimic din tot ce am citit.
Exact asta spuneam! Nu-i nimic. Dacă te uiţi împrejur mai sînt şi alţii.
Orice text ne împarte în mai multe categorii. Există şi o hermetocraţie.
/hermetocratie/ sau…hermeteocratie?
Al doilea termen l-as intelege cumva. Dar primul…
Cred ca a trebuit sa postez si eu aici la capitolul acesta.
Personal urasc cravata si pot spune mandru ca nu stiu sa fac un nod la cravata la 27 de ani :)).Era chiar sa iau batie de la tatal meu pe chestia asta(pe la 14 ani pt incapatanarea de a nu purta/invata sa fac un nod).Singurele dati in care am fost ” fortat” sa port cravata a fost in uniforma de gala din armata.Si aia pt ca a fost obligatoriu,si chiar nu puteam fenta sistemul si sefii:DIRECT ORDER!Si cravata aia a fost un fake clip-on.De nunta,am puso(cravata) de gura sotiei sa ies bine in poze si doar pt cateva ore.I’m sorry,nu suport nimica care sa imi atarne de gat,sau sa imi dea impresia de sugrumare.Asa ca in final agreez cu bunicu dumnevostra si la fel ca si bunicul meu:No cravata!!!
Bravo, ar trebui să înfiinţăm un club! 😉
…..chiar ca bucata asta textila poate sa provoce discutii interminabile.
Doamne mare e gradina ta …
…prin anii ’70 mergeam la adunare si tanar adolescent fiind, bineinteles ca voiam sa fiu si eu…in rand cu moda din acea vreme, sa se uite fetele la mine ,sa fiu cat se poate de shic.Aveam parul lasat mai lung, purtam pantaloni evazati ceas la mana ..etc etc (nu vreau sa enumer toate articolele de vestimentatie si cum ma purtam)
Ce vreau sa va spun aici este faptul ca intr-o duminica un fratior mai mic in varsta decat mine , m-a luat de mana m-a tras mai la o parte si a inceput acolo in biserica sa imi cante o melodie ….(acel interminabil si plin de inspitatie folklor crestin)..
Ai grija frate draga cum te porti,
Ai grija frate draga cum te porti…
Caci Cravata de la gat
Nu iti prea tine de frig
Ai grija frate draga cum te porti..
Ai grija frate draga cum te-mbraci
Ai grija frate draga cum te-mbraci
Caci cu pantaloni trapez
Pe ISUS nu ai sa-l vezi….
Ai grija frate draga cum te-mbraci
……………………………………………………..
Apoi…a urmat ceasul de la mana,
Ca in credinta nu am ravna
……………………………………………….
Caci cu plete si perciuni
Nu pot face Rugaciuni…etc etc…bineinteles ca nu vreau sa plictisesc pe nmeni.
In concluzie …..oameni buni E RIDICULOS!!!
Doresc ,ca Domnul sa ne de-a intelepciune la toti.
Sa nu ne balacarim cu lucruri care nu zidesc.
SALUTARI LA TOATA LUMEA !!!
Steve, este extrem de cunoscut acest oribil cîntecel.
il stiu din fragedă pruncie.
…la fel… poate…poate… fi si un post despre acelasi… subiect… insa cu alte „accente” de scop sau de creativitate. totusi in contextul societatii in care traim: a fi sfant inseamna obligatoriu a purta sau a nu purta cravata??? pentru ca oricum nu are a face cu un contra-argument esentialmente moral. dar a fi barbat sfant dar si smerit, inseamna printre altele a nu fi limitat la o filozofie de existenta mediocra, ci a fi limitat voluntar in „idei”, contextual, in aceasta privinta, ceea ce presupune un simt „desavarsit” al moralitatii sfinte si al sfinteniei morale in timpurile prezente. nu se poate moralitate fara sfintenie si nici invers. discutiile trebuie sa inceapa de la 1.a fi sau a nu fi sfant, 2.a fi sau a nu fi moral in acelasi context…. sunt probleme grave ignorate cu postari la care se aglomereaza foarte putini oameni „potriviti”
cine poarta cravata nu poate spune ca ea e undeva pe corp cand de fapt nu a ajuns acolo fara spirit. ma intreb: cu ce fel de spirit? (valabil oricui in situatia de fata, creata tocmai de acest post) -nu se poate fara spirit. nu ar fi o problema cravata daca nu ar fi spiritul…sper sa fi fost macar „putin” inteles…a purta sau a nu purta nu este o problema dar e „problema asa cum sunt multele probleme care devin problema fara nici un motiv la fel de nemotivat ca acesta”. care ar fi motivul insa in acest caz? scopul: sa rezolvam problema desi nu asta isi poate propune… acest post. asadar: sa nu rezolvam problema pentru ca ea tine de o „nerezolvare hermeneutica” sau o „rezolvare non-hermeneutica”.
dar…, Oare am rezolvat toate celelalte probleme vitale si motivele lor ca sa o facem si in acest caz? „hermeneutica fara solutie”, e ca si „iudaismul fara Cristos”. ideea: nu vom rezolva niciodata nici alte probleme nici pe aceasta cu metoda hermeneutica, asa ca cel mai bine e: sa nu le creem(problemele). daca nu ucideti probleme nu le creati. ori daca nu faceti niciuna din acestea, atunci nu faceti „nimic”. totusi multi gasesc ceva „prea semnificativ” de facut in afara limitelor: intre creativism moral si ucidere morala.
asta inseamna smerit: tacere acolo „sus” si prin urmare tacere si aici „jos”…cei care vorbesc in cadrul acestui sistem de subiect deschis fara a da un raspuns mai bun decat altul, adica „o alegere”, o fac pentru ca pot trai „predestinat” fara sa faca ceva in alte compartimente ale vitalitatii umane. problema „lor si a lor”, e: hainele ca hainele…, -In spatele fiecarui aspect, de fapt de „neutralitate si sfidare”, sunt in realitate cel putin doua „personalitati relativ sau absolut diferite, prin formare”.
-raspund pentru normalii din interior: Hristos nu ar fi avut cravata(ne-necesar si nu stiu de ce e atat de specific culturii noastre:-SA RASPUNDA CAREVA- si a cui e cultura sau non-cultura „cravatei”), nu ar fi avut masina (nu sta in caracterul unui om care posteste patruzeci de zile sa mearga acolo cu „masina” in loc sa fie „dus de Duhul” (in mod asemanator cum a fost dus evanghelistul Filip)), nu ar fi avut vila(probabil ca ar fi trebuit sa fie undeva in mijlocul unei gradini cu maslini, si ar fi fost deranjate toate rugaciunile Lui singuratice, de toti fariseii vremii venind fiecare cu „geep-urile” in vizita… la El),…categoric NU, dar de ce? raspunsul e… atentie, in primul rand „literal”:”Fiul Omului nu are unde-si pleca capul”, si e in felul Lui de „a fi” si a lucra la fel de amprentat de Spiritul Profetic ce transcende tot ce inseamna cultura extrabiblica si nu se incadreaza in sferele mentalitatilor formate ca ciupercile dupa plaia spiritului postmodernist sau oricare altul la fel de anticristic. este si un altul, motivul sau argumentul existential?:1.nu ar fi avut sotie, 2.ar fi venit cu acelasi scop: a-si „oferi” viata „prin cruce” nu de „a o primi” in felul in care I-o ofera unii atat de… altruisti.
trebuie pastrat cu precizie intreg contextul profetic si practic al „cuvantului divin” pentru comparatia venirii Lui, asa cum s-a spus… „indiferent in ce epoca”. e numai in specificul lui Isus: 1.Hristosul lui Dumnezeu, 2.evreu si 3.necasatorit. pornind de la premisa celibatului si apoi continuand cu celelalte doua, cred ca v-ati schimba modul de opinare si ati recunoaste si spune, „ce rol are femeia sau o anume personalitate feminina in modelarea sau „fortarea” ideilor si a personalitatii barbatului, si prea putin invers”, pentru ca acesta ar fi subiectul „cap de afis”, si urmatorul… „toate tine de toate”. evident nu se poate „divorta” pe o tema ca aceasta
ori Dumnezeu vrea slujire inainte de femeie si casatorie… iar daca se poate slujirea si viata fara cravata mai bine o aleg pe aceasta, valabil si ca slujitor(eu altora) si ca slujit(altii mie). prefer sa incurc putin „itele”: daca fetele vor sa se poarte cu pantaloni (vorbesc de mediul social), eu aleg…”fara cravata”. dar te intrebi: de ce nu le convine „demodatul”? sa fie raspunsul lor: „incultura” hainelor?:nu e acesta ca nu are in el semantica. sa fie raspunsul meu: umilinta?? mai mult, sfintenia?? argumentul e „dublu”. cred ca ambele se leaga si aici stim cu totii, nu poate stabili doar… „femeia” sau „sotia”, si mai mult decat atat, nu doar barbatul „casatorit”. dar va las pe voi sa ganditi…in „locul” meu, nu si in felul meu.
draga … (vă rog să vă alegeţi nume mai scurte),
am lăsat comentariul tău numai din respect pentru munca şi timpul investit în scrierea lui.
mărturisesc că îmi este greu să înţeleg ce doreşti să spui,
mai întîi cred că nu ai citit cu atenţie ce doresdc să transmit în acestă postare.
Pingback: Din seria “un grup de cercetători”: cravata nu e bună! | Marius Cruceru
de ce spalarea picioarelor?de ce nu?:)
Marius, Marius….. 😀
..ce ai putut sa faci cu semenii nostri, abordand …Textila ?!!!!!!!
Poate ca si altii au RAS de mine cand am inceput cu atata verva sa fac comentarii la acest subiect.
Devine din ce in ce mai ridiculos.
Nu ai putea oare sa ..SUSPENDEZI acest subiect si sa postezi altceva mai…..VESEL ??
Sunt convins ca ai atatea subiecte…
Stiu, Steve, am foarte multe subiecte, dar nu poţi să negi că toată povestea asta este un experiment hermenutic foarte interesant,
toată lumea crede că scriu despre cravată ca să ne descrăvăţim şi să o luăm în direcţia baticologie, verighetologie, cravatologie, pocăinţa fără brizbrizuri…
uite că este ceva diferit, dar lumea începe să scrie fără să citească sau citeşte superificial.
Această postare este chiar foarte veselă, zic eu.
Eu aş traduce întrebarea „De ce purtăm cravată, de ce nu purtăm cravată?” în „Cine suntem cu cravată, cine suntem fără cravată?”. Sunt uimit căci descopăr o legătură nebănuită, la care n-am reflectat încă, între aceste două întrebări vitale: De Ce? şi Cine sunt? Prima se iveşte cam pe la 2 ani şi juătate. La ce vârstă apare cea de-a doua, oare?
Iată încă cineva care înţelege textul. Ar trebui să dăm premii sau să facem un fel de separaţie ca la judecata de apoi 🙂
Unii refuză săp îşi răspundă toată viaţa şi la una şi la alta.
Eu zic că, mai degrabă, unii refuză să-şi pună aceste întrebări. Şi că dacă i-ar preocupa întrebări de acest fel, chiar dacă nu au răspunsul, sunt deja pe drumul cel bun. 🙂
Poate că e de vină şi obişnuinţa noastră, consolidată în ani de educaţie în şcoală, de a ne centra pe răspunsuri, când, de fapt, întrebările sunt mult mai importante. Mi-ar plăcea să contribui la schimbarea acestei situaţii.
draga Exoligu,
pentru unii cea mai mare durere este să gîndească. Cumplit meşteşug de deşteptare.
Întrebările sînt bisturiul pentru operaţie pe creiere leneşe.
Asta-i rostul sintagmei „fără cravată”. Aic este un teren de antrenament în care ne antrenăm punînd chestiuni dificile, întrebări delicate, încercăm să dăm răspunsuri valide….. Sper să reuşim.
Intrebarile sint bisturiul pentru operatie pe creiere lenese. Imi place mult!! Pot folosi citatul dvs?
sigur, folosește-l! Nicio problemă
Imi permiteti o intrebare pe langa subiect? Care a fost rostul scoii lui Moise? Nu a folosit-o nicaieri.
Cum să nu? Credeți că ar fi putut conduce poporul fără școlile acelea? Cunoștințe de geografie, conducere, psihologia mulțumilor … ehehe, ce școală aveau egiptenii. Mai rar!
Dupa atata dezbatere, cred ca s-a ajuns la un raspuns care sa multumeasca pe toata lumea.
Pariem că vor mai veni şi alţii care mă vor lua la rost pentru ce fac cravatologie, interzicînd cravata? Pariem că vor mai veni neaveniţi care vor comenta urgent, după ce vor fi citit doar titlul.
Nu subestima cheful de tacla ar românilor!
Nu dupa consens alergam; dimpotriva. 🙂
Totusi de ce oamenii cu cravata arata mai sobri;
nu e mai bine sa vii la biserica cu cravata decit cu camasi rosii sau cu alte dungi foarte colorate, cintind in Corul bisericii?
arata ca pe stadion; nu suntem ingusti , dar nici cu atita largime si usuratate.
Un Cor lumesc se respecta, arata minunat cu imbracaminte adecvata;
cel din biserici e atit de pestrit ca-ti oboseste ochii.
Conteaza totusi cum aratam, sau ne putem duce intr-o adunare cu pantaloni scurti si
camasi cadrilate, ca suntem sportivi, nu legalisti. 🙂
Cine suntem noi? copii ai Cerului sau vinzatori ambulanti de floricele sau gogosi?
dar bunul simt care te invata, fara sa vorbim de duhul nostru care cauta folosul altuia:
a nu fi pricina de pacatuire.
Si totusi pocainta fara briz-brizuri este ceva care arunca la o parte ceea ce a primit de la Domnul prin rugaciune, prin cautare sincera?
Ma urmareste mereu „din pricina ingerilor”;
oare nu inseamna ca ingerii nu pot privi o inchinare in razvratire, adoptind libertatea
in locul supunerii ?
Cit din ceea ce facem e de dragul Domnului ?
din ceea ce suntem?
in primul rand vreau sa va felicit frate marius pt acest articol. nu inteleg DE CE este asa de greu de raspuns la intrebarea DE CE. de multe ori mi-am pus si eu aceasta intrebare: „de ce cravata?”; nu tine nici de frig, nici de cald, nici umbra nu face…deci nu prea ii gasim nici un beneficiu practic. totusi cred ca in contextul in care traim se impune sa purtam cravata, ca accesoriu, in mai multe situatii. eu port destul de des. uneori imi place alteori nu(mai ales vara). daca vorbim despre biserica cred ca este bine sa purtam totusi o tinuta decenta, mai eleganta (nu exagerat), decat o tinuta de strada sau mai rau…(vad unii tineri imbracati cu haine atat de „moderne” incat eu nu le-as imbraca nici daca as fi singur in casa si nu m-ar vedea nimeni). iosif „s-a ras si si-a schimbat hainele” atunci cand a fost chemat inaintea lui faraon. deci s-a conformat protocolului. cred ca din acest motiv purtam cravata:”daca-i musai, cu placere”. va rog sa ma corectati daca gresesc. multa pace si binecuvantare.
Mulţumesc, mă bucur că încă cineva mă înţelege.
sunt mai multi cei ce te inteleg decat cei ce nu te inteleg sau nu vor sa te inteleaga.
asta este de luat ca o încujarare pe care trebuie să mi-o scriu pe frigider!
hehehe, lucrurile care dau curaj se pastreaza In FRIGIDER …la rece !
Just Kiddin”
da, untul!
….vorba unuia …Oridecate ori voia sa gandeasca la rece ..baga capul in frigider 🙂
Eu nu as fi atat de sigur. Oricum, in acest caz, se pare ca cei din a doua categorie sunt si aceia care au mai multe comentarii, care nu se abtin. (Asta este ce ma face nesigur: numarul comentariilor facute /la subiect/, dar inteles gresit.
Aviz /intelegatorilor/ (cei care inteleg, nu cei care dau dovada de intelegere). Poate ca este nevoie sa mai /deschidem gura/ din cand in cand. Sa nu lasam ca vocile celor care au /orice/ de zis, sa se auda mai tare decat vocile celor care au /ceva/ de zis.
Am auzit o vorba inteleapta (nu stiu cine a zis-o), care zice: /In final, conteaza (se tine cont de ea, ramane) nu vocea care se aude mai tare, ci aceea care se aude ultima/.
am citit umpic „printre randuri” si am vazut dialogul dintre bunic si fete si mi-am adus aminte de o vorba care o zicea un cunoscut de-al meu…cum ca el nu poarta cravata deoarece doar un singur om a purtat cravata in Noul Testament si acesta a fost Iuda cand s-a spanzurat…:))
va apreciez pentru cea ce faceti cu toate ca apar si dificultati (am vazut cateva mai sus) dar doresc ca Dumnezeu sa va binecuvinteze!
Mulţumesc, George Ionita,
Frate Marius, nu cumva avem (am avut) acelasi bunic :))))) ? Copie „prea fidela…”
Se poate… se poate!
Te rog sa ma scuzi pt ultimul mesaj.se pare ca convorbirea pe internet nu e chia asa de benefica.mult mai inteligent era sa iti cunosc viata inainte ca sa conclud.oricum cu privire la a purta cravata sau nu sunt de parere ca atata timp cat cugetul nu te mustra nu e pacay sa porti.totusi daca face pe cineva sa se poticneasca e un pacat
Se acceptă. Mă bucur că ai descoperit că vorbirile pe internet sînt periculoase..
Gabrel, sau Gaby Dincă, nu ţi-am dat drumul la comentariu. Cu mine nu vorbeşti, „mă, Marius”. N-am crescut împreună.
Ai comentat fără să citeşti despre ce este vorba, fără să ştii cu cine vorbeşti, despre ce vorbim…
Comentariul tău este agresiv, pe lîngă faptul că este scris cu multe greşeli gramaticale şi într-un stil „de cartier”, ca să nu spun altfel.
Dacă îţi schimbi stillul şi atitudinea, eşti bine primit.
Frate Marius , cin’ te-a pus sa deschizi asemenea subiect??
Acum nu-i mai poti opri din comentat…..si chiar daca ii vei pune pe trei coloane …cei care au inteles si cei care nu…si cei mai POCAITI….cred ca o sa mai treaca mult timp pana se vor opri….( daca intre timp se v-a implini predictia lui Harold Camping atunci vom fi mai norocosi) ..
Salutari prietenesti.
Esti cumva din state?
Frate Marius in primul rand nu mai locuiesc in romania de ceva timp,in al doilea rand doar ce am cumparat un telefon si mi-e greu sa tastez corect cu keyboardul.de aia se intelege de ce nu mai scriu chiar asa gramatical. Si totusi eu as zice sa avem putin respect si pt cei din state care au muncit si au ajutat pe romani cu „caruta” intradevar poate sunt putin necioplit in vorbire pe internet dar stii ceva ? din ce am citit pe blog am pozat un caracter putin diferit despre tine deasemenea.
Nicio problema,
cred ca toate aceste aspecte se pot rezolva,
Nu-i un subiect, este un fel de declaraţie, manifest… ce vreitu.
Oricum ieri am purtat cravata, daca asta intereseazhă pe cineva. Fiul meu, nu!
Da frate Marius, locuiesc de 31 de ani in USA , pe coasta de vest mai precis in Seattle, statul Washington.( ma straduiesc din rasputeri sa nu uit sa scriu si sa vorbesc limba romana) si Domnul sa ma ajute sa nu uit ca EL este Domn.
Cu stima.
Amin
Ma steve nu marius e cel cel ce tea intrebat . ci unul care locuieste in renton. Amarata vremea de memorial day nu?
Gabriel,
…m-am trezit mai tarziu ….cafeaua nu o bausem inca …sotia a plecat la store ca cica e sale mare….si cu ochii impaienjenati de somnul asta de dimineata tarzie …am citit ce se mai comenteaza 🙂
Acum te rog sa ma ierti si tu si Marius …ca am ajuns in cacialmaua asta ..sper ca nu am suparat pe nimeni.:)
Cat despre vreme ….nici nu am cuvinte …de cand locuiesc in zona Pacific Northwest nu am vazut altceva ….decat ploaie, cer de plumb si vreme mohorata ca in poeziile lui Bacovia Bine ca nu ploua acum,in vreo ora doua,cred ca dau drumul la grill sa prajesc vreo 30-40 de mici, vreo 2-3 pesti si ceva steaks…si atunci.. ..ploua nu ploua …incepem lupta:))
Iti doresc o zi buna and a Happy memorial Day..
God bless you!
Nicio problema, acum ne-am clarificat.
te astept oricind cu drag,
De ce cravata?
… e cel mai usor de asortat cu costumul sotiei. 🙂
Pe de alta parte cred ca e o teama indusa de faptul de a nu fi ca ceilalti. (Mie mi se intampla, poate la barbati nu, ma voi interesa.)
Apoi e mai comod sa o porti decat sa tot explici de ce nu porti, celor care oricum au fost atat de interesati de persoana ta incat sa remarce ca tot cu acelasi costum te-ai imbracat.
Pentru mine atunci cand port un lucru chiar daca nu e in acord cu utilitatea, sau macar cu dorinta de a a-l purta e un fel de a „lega” (desi nu cred ca e posibil) gura lumii slabe. … ca sa ma potrivesc in ce zic unii: „asa se cade.”
… dar cred ca e nociv daca nu actionez din convingere.
Intrebarea suna cam asa.De ce ,,Fara Cravata”.Cu alte cuvinte dece sa intrebam :de ce oameni cu cravata s-au oameni fara cravata,numai ca fratele Marius a pus formularea asa inadins ca multi sa nu inteleaga or ca sa inteleaga si sa nu priceapa.
Vasile, te premiez: comentariul zilei!
In special datorita acelui „s-au”. Sa nu fim rai si sa trecem cu vederea oximoronul. 😀
eu nu trec cu vederea moronul.
de obicei îl moderez. Azi am mai trecut unul la index. Are boala cercetărilor fără rost şi mintea împănată cu multe păreri de sine.
Mie mi se pare ca celor mai multi dintre noi, pocaitii ne place sa intram in polemici pe teme de genul podoabe/ornamente/vestimentatie. Abia asteptam unii dintre noi sa ne revarsam frustrarea cand avem ocazia. Mi s-a intamplat sa vad, spre dezamagirea mea, ca in timpul unei discutii din biserica noastra, fiind folosita o ilustratie din trecut pentru a fi motivati sa ne purtam mai „cu grija” fata de unii frati mai sensibili, unii dintre fratii „maturi in credinta” au ramas numai cu ilustratia, si cu impresia ca cel din fata nu a putut trece peste acel incident…
Un alt incident care m-a deranjat, si mi-a lasat o impresie amara fata de „teologia” unora dintre noi a fost remarca unei surori, cand un prieten (nu foarte apropiat) de-al meu a venit intr-o duminica dupamasa la biserica, imbracat asa cum stie el. Remarca unei surori in varsta care statea langa mama mea, cand a auzit ca este o cunostinta de-a mea, a fost: „Sa faca bine sa-i spuna Beni ca data viitoare cand vine la biserica sa isi scoata cercelul din ureche…”. Atat. Asta inseamna pocainta pentru unii. Si ne certam degeaba pe niste subiecte care nu trebuie „lasate nefacute”, dar nu sunt cele mai importante.
Domnul sa ne ajute sa avem mintea limpede, calauzita de El, si nu pregatita de galceava in orice moment, chiar daca avem dreptate in ceea ce credem si stim.
Beni, bine ai venit!
vasile,
ai scris niste perle in comentariul tau
Chiar daca nu foi fii prea convingator in gandurile mele tot voi incerca sa imi expun punctul de vedere cu privire la Cravata
De ce fara cravata? rasp..din falsa smerenie ….
Iar acum doresc sa dau un raspuns mai clar raspuns pe care il voi da prin mai multe intrebari..
De ce purtam camase numai la sacou??
De ce nu purtam adidasi cu costum??
De ce sa ne spalam pe dintii??
De ce sa ne punem dantura cand ne pica dintii??
De ce sa ne plombam dantura ??
De ce sa ne radem barba??
De ce sa ne tundem parul??
De ce sa ne taiem unghiile??
De ce sa ne pieptanam??
De ce sa ne operam cand ne pierdem vederea??
De ce purtam ochelarii?? ……ect….. sper sa prindeti ideia
DE CE PURTAM CRAVATA?? din acelasi motiv pentru care face toate cele enumerate mai sus
Iar de ce fara ?? rasp… DIN O MARE SI FALSA MODESTIE SAU SMERENIE
multa stima
CORNELIUS
şi ţi-ai răspuns?
Asta-i provocarea, să încerci să pui întrebări la care se poate răspunde, întrebări la care nu se poate răspunde putem pune cu toţii.
Woow,
Cornelius….fara modestie iti spun Aplauze!!!!
(ce diferenta intre comentariul lui vasile …si al tau)
Domnul sa te binecuvinteze!
Kornely, ţi-am moderat comentariul pentru că n-am înţeles absolut nimic din ce ai scris. Poate că este vina mea.
N-am stiut ca la intalnirile de afaceri esti judecat dupa cravata, sosete si ceas. :))
Cat despre cravata, eu foarte rar port asa ceva. Coincidenta sau nu, pentru ca nu am fost obligat de parinti cand eram mic. Cred ca pe prima cravata am dobandit-o acum maxim un an (in conditiile in care in curand imi va expira buletinul), dupa care am mai primit una. Iar in momentul de fatza stau mai mult ca exponate in muzeul numit sifonier. Exceptia fiind nuntile. Motivul este ca mi se pare incomoda (ma strange de gat si ma incurca) si in plus nu stiu de ce trebuie sa o port. N-am gasit raspunsul pana acum asa ca greu o atarn de gat. Iar dupa citirea acestui articol cred ca o sa imi mentin pozitia pana cand, binenteles, voi gasi un raspuns mai relevant, daca il voi gasi.
ei, nu chiar la ORICE întîlnire de afaceri. Cînd negociezi camionul de roşii de Arad pentru cumpărat la Salonta sau Marghita… nu eşti analizat după cele spuse acolo, nici vacile holstein nu se vînd în rîgul din Negreni la pantofi de lac.
Spiritul articolului meu era altul, cravata este un vag pretext pentru un subtext.
Si totusi care este spiritul articolului d-voastra? Cred ca este o intrebare la care se poate raspunde. Va rog clar nefilosofic. Multumesc.
Eu zic să îl mai citiţi o dată.
Ideea este să ne punem întrebarea… de ce cu cravată, de ce fără cravată?
în general… de ce?
adică … ideea este să avem idee,
îndemnul meu este la a gîndi. Dacă purtăm cravate acum, de ce să nu ne întrebăm măcar din cînd în cînd de ce le purtăm… şi să rămînem din cînd în cînd în starea de relaxare… fără cravată.
Este mai bine că aţi întrebat în loc să fi sărit la cravata mea … 🙂
Mama mea are o vorbă: ”Ia mai lasă-mă în pace! Descurcă-te! Nu vrei să primeşti totul mură în gură?”
Lunga (şi inutilă) reacţie a acestei postări rămâne pe plan secund. Mi-a luat câteva zeci de minute să citesc comentariile şi nu ştiu cât de bine am procedat făcând asta. Ele (comentariile) nici măcar nu reuşesc să pună în umbră importanţa problemei pe care o puneţi. Probabil e acelaşi tip întrebare la care eu nu am găsit încă răspuns : “Frate/D-le Marius, dvs de ce vă bărbieriţi?” Însă am găsit răspuns la reacţia ostilă a celor mulţi când (cei curajoşi pe bună dreptate) mă întreabă de ce “nu mai taie lama?”
Doar că să fiu în acelaşi spirit, răspunsul/reacţia mea la titlul postului e o întrebare (care e la fel de explicită ca şi întrebarea d-nului Marius): de ce bărbieriţi ?
P.S.1: am 22 ani şi unii cred că e la modă să nu-mi rad barba. Atât celor care au vorbit cu mine cât şi vouă, vă spun că nu asta – sub nici o formă! – e cauza!
P.S.2: este cineva care scrie cu doze diferite de emfatie (nu mi-am dat seama în funcţie de ce le schimbă) în comentarii. D-le Steve, observ intervenţiile dvs discrete şi faptul că sunteţi atent.. împreună l-am putea ajuta să fie cât se poate de natural.. Bineînţeles, cu acordul d-lui Marius.
Mi-e greu sa cred ca s-a ajuns pana aici, unde cineva poate sa critice o cravata =) Fratilor cititi Romani 14, meditati asupra pasajului si deschideti-va mintea. „Un lucru nu poate fi pacat in sinea lui”, chiar daca se refera la mancare, bautura sau obiecte. Nu inteleg dece unii confunda evreii din V.T cu noi … (deja altii m-ar critica dece scriu prescurtat Vechiul Testament), noi suntem neamurile, cei pentru care a murit Isus. Evreii au hotarat sa respecte „LEGEA” si sa ramana sub ea, respingadu-l pe Isus. Noi avem libertate in Isus si sa stam sa ne poticnim intr-o cravata? Cred ca se pierde idea de libertate in Cristos. In Romani 14, Biblia ne spune ca incredintarea noastra ca un lucru nu e pacat, trebuie sa o TINEM PENTRU NOI, iar daca incredintarea noastra ca un lucru (cravata) e pacat, la fel trebuie sa o TINEM PENTRU NOI. Romani 14:22 „Încredinţarea pe care o ai, păstreaz-o pentru tine, înaintea lui Dumnezeu. Ferice de cel ce nu se osândeşte singur în ce găseşte bine.” Deci un nascut din nou, care intelege libertatea in Isus, se loveste de o astfel de gandire si incepe sa-si puna intrebari. Stau si ma intreb, fatarnicia nu mai are limite? Un om care intelege ce inseamna cu adevarat ca Isus te-a iertat si ti-a dat trecere la Tatal prin El, stie ca nu prin fapte putem fi mantuiti. Dar nuuuu, ca noi ne legam si de cravata daca se poate. Iertati-ma daca am devenit putin hilar, e hilara situatia.
Multumesc.
Am pierdut deja scorul, Ghiţă! E clar că n-ai citit pînă la capăt ce am scris, dar ai comentat. E bun. Aşa fac majoritatea românilor, bagă ştecherul în priză, apasă pe buton şi abia după ce iese fum citesc instrucţiunile.
Nu m-am legat, dragă Pigmei, Someone, Ghiţă, de nimeni. Aşa cum ţi-am spus şi mai înainte, baţi cîmpii, dar fără graţie.
Stai vreo trei zile, citeşte cam ce şi cum scriu alţii pe aici, apoi antrenează-te un pic şi abia apoi apucă-te de comentat.
acesta este un blog elitist, după cum am spus cineva, şi mă tem că aşa va fi. Amin!
Ce vom face în continuare în primul rând ca popor, apoi ca și rasă umană? Percepția mea e că problemele de genul ăsta sunt normale și că un om normal va încerca să le rezolve (asta presupune a înțelege problema mai întâi), dar probabil că va trebui să redefinim normalitatea [Cine se bagă?].
Apropo, e vorba de elită sau de o altă normalitate? Cuvintele astea nu au fost cândva sinonime? (foarte pe scurt îmi cer voie să explic” omul normal nu e ăla pe care l-a creat Dumnezeu să fie biruitor, să cugete, să rezolve, etc? Nu asta era odată? Trecând prin procesul numit istorie ne-am asumat că a fi normal presupune efort și ne-a fost greu să-l depunem; de aceea ăstora normali le-am zis „elită”, „spumă” ș.a. și uite-așa s-a ajuns ca „normal” să fie sinonim cu „banal”, „simplist”).
Gândindu-mă la altceva decât ceea ce afirma d-nul Ghiță, mă voi văita și eu că mi-e greu să cred că se ajunge să se critice o cravată!
Avem probleme mari! Dacă generația x nu a rezolvat această problemă, o observ perpetuându-se și în generația y (a mea). Ce pot face pentru copiii mei? Iar în cazul în care mai dorește și altcineva aceasta, reformulez: Ce putem face pentru copiii / nepoții noștri?
Soluții la context ?
titlul este înşelător, problema nu este despre cravată, este o explicaţie asupra brandului.
Mulţi s-au înşelat agăţindu-se de titlu
Fratimeu… la asta am si eu ceva de comentat. Zici tu bine altele, dar asta nu ma face sa iti dau dreptate. Prost nu pari, simt al umorului ai dezvoltat har lu’ Tata, deci eu iti zic pe sleau:
„- În jos, ce tre să-ţi arăt cu deştu? În jos… E săgeata Celuia, arată spre iad. Noi tre să privim în sus, să aratăm în sus.” Daca tu asa zici ca arata in jos.. si coltul baticului arata in jos, deci mergem in iad. BTW: Femeia ta, cum se imbraca la biserica, fara batic? cu el pe cap? Daca il pun, pac arata spre iad, daca nu il pune nesocoteste faza aia cu … capul acoperit din pricina ingerilor (1 Corinteni 11:10). Explain yourself. (Si nu poti sa zici ca ma exprim gresit, daca tu te feresti sa arati in jos, si coltul de la batic arata in jos, sa fim seriosi).
PS: Fa un semn cand raspunzi la asta. Cius.
Stimate AdrianNo,
1. eu nu-s „frati-tu”.
2. prost nu sînt, ai dreptate.
3. da, am simţul umorului, dar şi simţul omorului, mai ales cu tărbaca.
4. Fă-mi un semn cînd mai citeşti o dată articolul. Apoi mai fă un semn cînd înţelegi ceva.
Servus!
Trebuia sa respecti macar A mic de la inceput de cuvant :)))
PS: Cum sa nu fi fratimeu? Doar Dumnezeu ni-i TATA. Uiti asta?
Atunci pentru tine sînt „frate Marius”.
N-am jucat bambilici împreună. Cu puţin efort ţi-aş putea fi tată.
La respect, stimabile!
Oke, nu am chef sa o taraganam la infinit. Ramai cu sau fara cravata, e treaba ta. N-am ajut intentia sa te jignesc, taticule, dar vad ca mi-ai luat-o inainte.
PS: N-ar trebui sa dormi la ora asta?
1. Ai ratat subiectul. Nu despre cravata era vorba. Titlul este înşelător.
2. Ţi-am răspuns fără să te jignesc, te-am oprint înainte de a mă ispiti să încep să te jignesc. Din păcate pot mai mult de atît în firea mea pămîntească.
3. Fiule, eu nu dau socoteală cînd şi cum lucrez. Într-o localitate în care ziua sînt 37 de grade, se lucrează noaptea, cu accent pe SE LUCREAZĂ.
şi se lucrează fără cravată la ora asta.
Cînd îţi vine respectul la loc şi ai chef de dialog decent, mai treci pe-aici, dar de brăcinari nu ne tragem. Ca să fiu clar.
Noapte bună!
Domnule profesor, permiteti-mi va rog sa ma adresez si eu pe blogul Dumneavoastra si sa-mi exprim indignarea cu privire la faptul ca noi, oamenii, in general, nu stim sa citim un text in spiritul cuvantului, ci il luam ca atare…- vezi, slova ucide, duhul da viata – intr-adevar, nu este vorba despre cravata, ci este vorba despre comoditatea in care exista pericolul sa intram cu totii… aceea de a primi totul de-a gata si daca se poate altcineva sa si inghita pentru noi… si daca cumva nu a fost bine presat si condimentat, sarim 2 metri ca nu putem inghiti si ca ne deranjeaza gatlejul.
Iarasi spun, permiteti-mi sa parafrazez un segment dintr-un discurs al unui profesor de filologie, care, la randul sau, a citat din scrierile lui Octavian Paler… avem case mai mari – dar familii mai mici, avem case frumoase – camine destramate, case cu termopan – suflete reci si inghetate, cheltuim mai mult – avem mai putin, cumparam mai mult – ne bucuram mai putin, avem multe cunostinte, facultati – mai putina judecata,… dragii mei, incercati va rog sa prindeti sensul a ceea ce se scrie aici… nu e vorba ca e gresit sau nu sa porti cravata, nu e vorba ca e gresit sa faci o facultate sau mai multe, nu e vorba ca e rau sa ai o casa frumoasa, ci e vorba de a te mai opri din cand in cand, sa te uiti in urma si sa vezi ce ai facut si de ce ai facut… cam atat…
Stimate Daniel, vă mulţumesc că aţi înţeles. Scorul meu începe să se balanseze.
Yo credeam ca „fara cravata” vrea sa sugereze simplu modalitatea de dialog a blogului: LEJER, DESTINS, opusul lui CRISPAT. Sau poate ca tocmai asta inseamna. Da’ rezultatu’? Rezultatu’ cum ii?
da, şi asta înseamnă…
REzultatul este după cum se vede… nu mai reuşesc să răspund la comentariii… acum… 540…
Cam asta este rezultatul şi asta cu oameni care sînt spamaţi la greu.
Am citit o parte din comentarii, si mai ales raspunsurile atat de senine ale d-lui Marius. Nu pot sa zic decat ca cineva e mai destept decat pare si se arata… Astea fiind spune, sa continue „de ce-urile” sau asa numitele „scandalonuri”! „The show must go on…”
Pace frate Marius. Sunt o surioara si am facut o facultate de psihologie si acuma sunt la medicina. Pot sa spun ca am invatat foarte multe despre psihicul uman si nu din facultate ci din experienta. As putea sa spun ca sunt doua tipuri de oameni, sigur sunt multe criterii de categorizare. Oameni care traiesc dupa pulsiunile si reactiile lor firesti si oameni care isi controleaza, isi stapaneste, isi supune aceste emotii, placeri, dorinte ratiunii calauzite de Duhul Sfant. Cei dintai care sunt firesti sau lumesti nu sunt constienti ca sunt condusi de tot ce le vine sa faca, de toate emotiile si reactiile lor oarbe iar deviza vietii lor este rationalizarea. Astfel acesti oameni folosesc proiectiile adica niciodata nu se uita la ei si nu se judeca pe ei ci pe ceilalti, psihic vorbind nu sunt sinceri cu ei insisi in a-si face o introspectie, deci sunt fatarnici, dar ei nu stiu. De asemenea o alta forma de manifestare a psihicului lor este acoperirea propriilor lor stari si invinuirea celorlalti asa incat ei sunt scuzabili dar ceilalti niciodata. Apropo de cravata. Spiritele s-au incins nu pentru ca nu s-a citit bine tema ci pentru ca ceva deranjeaza in inconstientul lor si tin neaparat sa-si ia apararea, sa-si faca dreptate. Chiar nu ma intereseaza subiectu dar fiind situatia data vreau sa va arat de ce sunt deranjati oamenii de aceasta regula, de-a dreptul ofensati. Si intodeauna o interdictie sau regula e in acelasi timp lumina, (pentruca intodeauna o regula sau o lege e si o lumina deoarece ea arata niste adevaruri general valabile)ii condamna pe cei care o incalca sau care cel putin ar faceo daca ar avea ocazia. E interesand sa stai din umbra si sa privesti pe cei care s-au ofensat si isi simt nevoia (e o reactie de aparare a propiului eu) sa se dezvinovateasca invinuind, motivand, proiectind, rationalizand intr-un cuvant. Sper ca ati inteles ce am vrut sa spun. Aceasta descriere nu e valabila numai in aceasta situatie. Daca ai ochii deschisi ii vezi pe oameni cum se dau singuri de gol. Sper ca am fost de folos cu aceste observatii. Repet nu fac aluzie acum la nimeni vorbesc de niste realitati psihologice permanente in viata noastra de zi cu zi.
Surioara draga, eu nu m-as da pe mina unui proaspat absolvent de psihologie. Nu cred nici în psihologie, nici în psihanaliza, cred numai in Domnu Isus.
Chiar aşa v-au invatat la facultate ca sint doua tipuri de oameni după criteriul ala? si putina mea experienta pastorala imi arata ca a incerca sa categorisesti si sa construiesti taxonomii asupra omenitatii pare un exercitiu dinainte ratat.
Dar va ascult..
Este extraodrinar cum medicii si psihologii pot spune lucruri atit de simple intr-un mod atit de complex… Absolut fascinant.
O replica din filmul cu strumfi m-a amuzat apropo de cravata:
Strumfii il intreaba pe om:
– de ce porti chestia aia la gat?
Omul perplex si fara a-si lua timp de gandire:
– pentru ca toti cei de unde lucrez eu poarta cate una.
Edificator.
🙂
🙂
Dacă ar fi să luăm problema la propriu, eu propun următorul scenariu. E vară, suntem în luna August iar în biserică e puţin prea cald. Regulile sunt clare. Cravateele sunt interzise cu desăvârşire. Dar nu-i nimic, putem să ne descheiem primii doi nasturi de la cămaşă şi să ne expunem la vedere podoaba capilară de pe piept.
O fi interzisă cravată, dar măcar poţi fi un creştin macho.
Poate că în analiza de comitet va putea fi reintrodus acest accesoriu pe perioada verii, pentru a nu incita la senzualitate….
Sună a scenariu ipocrit şi legalist…. dar dacă o luăm pe arătură în viaţa spirituală, putem ajunge şi acolo…
Ne-am luat toti la vorba despre „cravata”, dar cand vom dezbate si problema „palariei”?
Mi-ar placea o lume a doamnelor, surorilor fara „palarie”, chiar fie ea si in spatiul virtual. Nu cred ca vom duce lipsa de intrebari pe un astfel de blog, intrebari legitime si la care se poate da raspuns.
Poate in noul an??? 🙂
Anca, nu este deloc vorba despre obiect aici.
Este vorba despre o anumită atitudine, care ne-a părăsit, din păcate.
Frate Marius, de la inceput mi-am dat seama ca nu este vorba de cravata in sensul propriu al obiectului cravata 🙂 Sincer, am vorbit pur metaforic, de aceea am pus mai in toate comentariile la acest post ghilimele la „cravata”.
Cred ca singura exceptie este comentariul meu catre Viviane, acolo m-am referit in prima parte la cravata ca obiect material. In partea finala insa m-am referit la atitudine, de aceea am pus ghilimele 🙂
Ce sa facem, dezavantajele blogului, se pierde mult din mesaj 🙂
La fel despre „palarie”, am pus ghilimelele in comentariul meu precedent, tocmai pentru ca ma refeream la atitudine… Sincer, mi-ar placea un blog (sau o rubrica in cadrul acestui blog) cu mai multe subiecte pentru doamne, surori… intrebari specifice noua, dar discutate impreuna cu fratii 🙂
Daca Dumnezeu ne-a pus impreuna, de ce sa ne discutam intrebarile separat? (Sunt constienta ca unele lucruri sunt de discutat numai intre fete 🙂 )
Credeti-ma, eu una, am cateva intrebari, la care sincer cred ca se poate da raspuns 🙂
Domnul sa ne binecuvinteze pe toti!
mulţumesc, mă bucur că „te-ai prins” 🙂
Am o rubrică de întrebări care este aproape plină.
Despre subiectele referitoare la „doamne, surori”, nu sînt „doamnă”, nici „soră” 🙂
nu pot încălca Biblia, acolo spune ca în anumnite chestiuni (foarte interesante) cele mai în vîrstă să le înveţe pe cele tinere.
Chestiuni precum cele mentionate in Tit 2?
4. ca sa invete pe femeile mai tinere sa-si iubeasca barbatii si copiii;
5. sa fie cumpatate, cu viata curata, sa-si vada de treburile casei, sa fie bune, supuse barbatilor lor, pentru ca sa nu se vorbeasca de rau Cuvantul lui Dumnezeu.
V-ati gandit (sau ati scris) vreodata de ce au femeile tendinta sa nu fie supuse barbatilor lor, si de ce au barbatii tenfinta sa nu-si iubeasca sotiile?
De ce si de unde vin aceste doua tendinte? Si, bineinteles, cum se pot invinge?
da, amţinut nişte seminarii pe tema asta. Soţia a fost lîngă mine 🙂
Si noi (sotul meu si eu) am participat la ceva de genul acesta in urma cu multi ani; familia Cosman (Gigi si Adriana) din Cluj au tinut seminariile. A fost frumos, foarte frumos. Aici in Canada inca nu s-a organizat nimic de genul acesta, speram pe viitor sa vina si astfel de intalniri. Pana atunci, ne rugam si ne ajutam cu internetul si cartile 🙂
am si eu o intrebare :d sper sa imi poata cineva raspunde 🙂 De ce unele poarta batic si majoritatea nu? de ce? stiu ca nu trebuie sa te iei dupa altii dar…ori toti ori nimeni..de ce avem incredintari diferite si nu suntem toti cu acelasi gand, aceeasi parere? daca majoritatea nu poarta batic si fusta…asta nu inseamna ca majoritatea nu o sa ajunga in cer 🙂 deci sa inteleg ca nu e pacat?
cine a stabilit că în funcţie de batic se ajunge sau nu în cer?
Frate Cruceru, am o deosebita admiratie pentru felul in care scrieti, in privinta caruia m-ati indrumat si pe mine candva. Multumesc pentru acest text putin incifrat si plin de esenta. Cat despre sutele de comentarii la care am incercat sa fiu atenta citindu-le, ele imi inspira probabil aceeasi atmosfera din poporul Israel inainte de nasterea Domnului. Sa nu ne trezim din nou ca vine El, iar noi suntem ocupati cu lucruri prea materiale. Nu uitati ca cei de langa iesle nu aveau conflicte „teologice”, iar Apocalipsa ne surprinde iarasi pe noi nepregatiti si pe ceilalti insetati dupa Dumnezeu.
Cristina, mulţumesc pentru încurajări. Mă bucur să îţi fi fost de folos cîndva.
Mă bucur că ai înţeles ce am scris şi care este obiectivul acestui teaser.
atunci cind Samuil a fost trimis la Isai sa il unga pe david Dumnezeu ii zice ca EL{Dumnezeu} nu se uita la ce izbeste ochi ci la inima Cred ca Dumnezeu nu -sa schimbat atitudinea fata de copii Sai nici astazi pentru ca la el nu este nici schimbare nici umbra de mutare Zicea Mudy ca un crestin nu ar trebuii sa arate ca un magar tot cu capul aplecat sau smerit bucuria mintuiri trebuie sa se vada si in interior dar si i {tinuta} Fiti dar desavirsiti dupa cum si Tatal vostru este desavirsit.
Nicu TAmaş, dacă nu înveţi să scrii româneşte corect, acesta poate fi ultimul comentariu aprobat aici
Ma scuzati, comentariul meu este putin off-topic, insa sunt curios sa aflu si parerea altora.
La mine in Biserica nu poti duce colecta, dirija, etc fara sacou. Nu inteleg de ce costumul este „echipamentul” de Biserica.(nu ca as avea ceva impotriva sa ma imbrac la costum). Am auzit o explicatie ca ar fi un semn de respect si decenta fata de Dumnezeu. Mie mi se pare ca costumul este o imbracaminte care te face sa faci o impresie buna,sa arati bine…si nu neaparat p imbracaminte decenta. Exista un argument care sa faca din „costum” uniforma oficiala a Bisericilor?
Pingback: Oameni politici cu şi fără cravată | Marius Cruceru
Perfecta dreptate. Mi-a adus aminte de :”I don’t want to achieve immortality through my work. I want to achieve it through not dying.”
Sincer ,mie imi place foarte mult cravata. Visez la ziua cand la plecare, sotia mea imi va aranja cravata. Nu cred ca daca porti cravata nu poti avea o stare smerita, sigur ca si aici exista o limita (cravata ca accesoriu simplu, nu ca accesoriu de lux). Acuma si la masini ne cumparam jenti de aluminiu cu toate ca merge si fara jenti de aluminiu,dar da bine la imaginea de ansamblu. Cred ca asa este si cu cravata, da bine la imaginea de ansamblu, asa ca daca nu investesti prea multi bani intr-o cravata cred ca poti ramane intr-o stare smerita, PAREREA MEA.
Imi plac articolele de pe aici, le gasesc interesante.
Asa cum l-au ucis pe sf. Stefan cu pietre si nu stiau (dar au ascultat mesajul), asa cum IIsus a spus pe cruce „….ca nu stiu ce fac” (dar a purtat pacatele noastre pe lemn), noi nu putem pretinde ca cei din jur sa stie ce facem, ci ne putem purta (sau nu) „cravata” pentru ca am fost imbracati cu Hristos,. Pentru aceasta da, trebuie sa dam socoteala in orice moment de credinta noastra….DE CE!
da, sigur, şi eu dau socoteală de ce umblu cu sau fără….
draga Cornel, alias Maleahi, alias…
Te-am spamat nu neapărat pentru conţinut, ci pentru încercarea de a intra cu mai multe identităţi.
Nu este admisibil.
Sa fie speculatie logica?
O stim amandoi foarte bine.
O data ce identitatea mea o pot sustine mereu, aceeasi, mai ales personal fata in fata, iar in rmediul virtual pot fi identificat dupa adresa de email, stiind asta, numele mi l-am dat nu pentru mai multe identitati (explicatiile va apartin) ci pentru a transmite de fapt sensul mesajului printr-un fel de titlu, fara a ma gandi o clipa macar, la mai multe identitati pentru a intra pe blog ca nu stiu de ce as fi restrictionat iar de fapt poarta `aci` nu-i cea care ne intereseaza pe toti, usa pe care se intra in Cer, ci… sunteti dvs.
Va rog, fain frumos, fara nici un fel de diferentiere distructiva de umanitate pretinsa intre noi in afara de… `diferentierele care nu folosesc la nimic` si `cele cu adevarat constructive`, – blogul e al dvs., – …postati insa ceea ce apreciati cu adevarat. Nu lucrati premeditat cu preidentitati sau identitati intermediare. Nu ma simt jignit si ofensat, de aceea va si spun ca e un mesaj personal, dar ma intreb ce sa fac cu dragul pe care il purtati atat continutului cat si persoanelor: multumiri pentru speculatie.
Ramane sa va adjudecati intelegerea oamenilor, a ideilor, a lucrurilor intelese si a celor intentionat nealese, etc.
mi-a placut fraza,,e starea bunicilor nostri fara cravata,imi aduc aminte de bunicu cand mergea la biserica purta o camasa alba un sacou invechit si o pereche de pantaloni carpitii in genunchi dar nu de fite ci de saracie.
Îmbrăcămintea (morala sau imorala) nu prea contează pentru propria persoană dacă nu contează pentru celelalte persoane din jurul nostru. Pentru noi felul cum ne îmbrăcăm nu contează prea mult dar pentru altii contează enorm. De aceea ne îmbrăcăm ca să placem altora şi abia atunci când avem sentimentul că placem altora ne place şi nouă să ne asortăm hainele conform cerinţelor exterioare. De fapt asta e cel mai bun lucru sau cel mai periculos, pe care îl poate aduce cu sine îmbrăcămintea(nu cravata) pentru noi toti. Atât cel care o poartă cât şi cel care îl vede îmbrăcat(ă) într-un fel anumne pe celălalt poate să câştige sau poate pierde ceva, mai mult sau mai putin, din sine însuşi, prin modul cum ne exteriorizăm reciproc în societate şi în relatiile obişnuite. Dar cel mai important lucru ca şi creştin(ă) e că printr-o îmbrăcăminte oarecare Dumnezeu poate fi onorat sau dezonorat.
Intrebarile(retoricul) mele sunt:
1.E acelasi lucru, un fapt social important, portul pantalonilor, fustelor, hainelor corporale(mulate) si a celor putin mai largi, pentru barbat ca si pentru femeie, sau nu e un `fapt` identic-la fel pentru ambii, si in realitate avand o diferenta (fapt diferit moral) care trebuie anulata, diminuata, minimizata, sau neanulata, amplificata(a.maximizata nu oricum ci `moral` adica ce-i moral nu e `prea-moral`, ori b.maximizata imoral), dar dintr-un anumit motiv sau fara motiv, tinuta sub controlul unui `barometru desavarsit` cu care ne laudam?, – abordand pantalonii, in cultura crestina nu inutil dublu purificata adica si-n principiul travestiului si-n principiul moralitatii (moralitatea portului) (provenienta pantalonilor venind din paganism, din cultura feminina feminista, necrestina-asiatica, ne-europeana-pentru ca exista pe baza unei moralitati (devenita in prezent minoritara) si o cultura feminina feminist-crestina(nu masculinist misogina)(Deci este mai moral ca barbatul sa se acordeze social la obiceiul portului pantalonilor nu femeia la un obisnuitsocial in purtarea pantalonilor…(asa cum fusta nu mai poate fi(in cultura noastra…Si noi oare in ce cultura traim?) un obisnuit obicei sau port social al barbatului) ……Sau Nu?))?
2.Exista de fapt, haine nu asa-zis femeiesti ci suta la suta, specific femeiesti, respectiv haine nu asa-zis barbatesti ci suta la suta barbatesti?
-De ce natura-i diferenta?
-Care e specificul diferentei fiecareia daca exista si se face distinctia?
-Daca nu este sau n-ar fi nici un specific, atunci de ce sa fie o diferenta(diferentiere) facuta, sau mai clar, de ce condamnarea la adresa travestiului pentru ca aceasta problematica nu ar fi o condamnare de moralitate ci o chestiune de principiu(biblic, vechitestamentar)? Si nu cumva multe din principiile vechitestamentale `cad`, intr-o oarecare masura contextuala in favoarea principiilor noutestamentale si a celor de ansamblu (cultural)? Prin urmare care anume raman sau reusesc sa persiste dar intr-o forma mai corecta, dreapta, perfecta?
(Daca e de natura numai pur sexuala diferenta intre haine (ca si intre persoane, personalitatile de fapt, genuri opuse si distincte, specific diferentiate), barbatesti si femeiesti, ..fiind data de conotatiile particulare sexualitatilor, atunci cat de `mare-mica` poate fi aceasta diferentiere sau iesire in evidenta(evidentiere) a conotatiilor feminine-apellul feminin(daca femeile vor sa discute in acelasi fel despre barbati, nu e nici o problema…cred si sunt de parere ca nici un barbat nu exagereaza asa cum o face uneori sau mai mereu femeia(adepta pur feminista))? Daca-i identificata ca fiind de natura exclusiv sexuala aceasta conotatie, atunci nu s-ar poatea spune ca fiind relativ mai puternica, nai intensa, mai mare sau mai mica, relativa in orice caz, diferita in situatia obisnuintei pantalonilor(mai totdeauna sexy mai ales ca ar fi si un motiv de superioritate si concurenta) la femei si particularizat mai cenzurat cu mult mai aparte, `purificat moral`(nu inseamna neaparat in rest, un principiu nemantuibil), in hainele feminine `largi`(de ce nu mai lejere decat `pantalonii de dama – inteligenti`(blugii)) de la mijloc in jos(cel putin in cultura si stiinta europeana initial crestina, dezvoltata initial pe credinta crestina in Biblie si adevarul crestinismului creationist) – pentru ca putem vorbi in societatea umana de o moralitate cu polaritati opuse prin raportarea extrema si rasturnata(rasturnare initiata tocmai de catre lume si sistem, marital si premarital) invers fata de centrul de greutate al moralitatii si anume sexualitatea celibatara, luptatoare, solitara (masculina, cristica) curata in gandire si in simtire(toata viata, chiar si dupa casatorie). Ori polaritatile opuse, exagerate, se re-gasesc in duhul omului(tot din el isi extrage seva si dezvoltarea propriei sexualitati) si la urma urmei provin exclusiv din duhul omului (`dotat` uneori cu marea lipsa a creativitatii si cel mai adesea cu prea-marea intelepciune, cantitate multa, a `creativismului`) atunci cand rezultatul duhului omului este el insusi(masura tuturor lucrurilor) pentru sine insusi, autocreat, insa in mod dublu, diferit: fie moral contunuu si regenerabil, fie discontinuu si neregenerabil adica fara elementul de esenta al moralitatii umane(principiu fundamental, axiomatic moralitatii aflata in jurul personalitatii principiului. Exista o personalitate a principiului si una… fara principiu). Fara moralitate proprie, duhul omului e o himera. Nu exista. Are sau a avut disparitie fie absoluta, fie relativa. Si nu poate avea in relatie cu Duhul Divinitatii decat umanistele `pareri de cenusa` in materie de moralitate si haine, cu creativitate de moda dusa pana la excentric, inventivitate in comercializare unde regula numarul unu este banul, nihilism etic exterior in care casatoria e un compromis dublu, al binelui(asupra celibatului) si raului(asupra ei insisi).)
3.Care-i ratiunea feminina (nu feminista) si care sunt limitele ei proprii in exploatarea limbajului propriului trup in dubla ipostaza: fara haine(acoperamant exterior), dar si reusita in esenta cu acelasi succes, prin intermediul hainelor, – totusi diferit in cazul modei largi (rochii, fuste, etc.) respectiv al modei pantalonilor (de dama)?
4.Functioneaza ratiunea masculina morala in definirea tuturor (sau numai o anumita parte a) ratiunilor femeiesti vestimental(r)e cu accente de societate, cultura, specific, credinta, gandire, conduita, tipar?
-Cu cate procente masculine sau cum si anume in ce aspecte ale feminismului?, …sau nu, adica deloc?
5.Casatoria nu ar trebui sa fie mai restrictiva, stricta, constransa (desi resentimentul unora, masculin si feminin, e mai degraba acela de strangulare) moral(a) in privinta vestimentalului decat celibatul pur(ale carui limitari sunt mai mici(restranse) dar are un pozitivism moral si un conformism bun mai moral, curat, cu adevarat liber si mai pur, si chiar ar trebui intr-un model exterior nedominant, dar mai de dorit(parerea mea), a fi nerebel spiritual, dar bineinteles posibil numai in contextul asumarii celibatului puritatii masculine cel putin pana la casatorie(mai ales in contextul eclesiastic transcendentic, al spiritualitatii umane). Si de ce nu…???)
6.Majoritatea respectiva care isi argumenteaza, apara mantuirea sau soteriologia (individual?!, generalizat?!, nu stiu eu cum..?)n-ar trebui sa-si puna si intrebarea: cat de mantuitor (moral-izator pentru celibatar) e pantalonul netravestit, ci specific al genului feminin, insa de conotatie suta la suta sexuala, ca si oricare alta vestimentatie larga dar de aceeasi tendinta seculara maxima si dominanta adulta? – prima intrebare.¨Si doi: Cat de feminin (delicat pentru o fata crestina si in acelasi timp cat mai moral posibil) e pantalonul ca vestimentatie in sine(vorbim de haine pentru ca daca hainele nu ar fi mai morale decat corpul atunci goliciunea sau nuditatea ar fi haina universala a umanitatii(inclusiv nuditatea explicita, edenica, pornografica, dinaintea caderii) asa cum au speculat unii ca ar fi `pielea`), el insusi, social, peste tot, oricand, mereu, ca vestimentatie nonsexuala, relativ morala, fara provocare (si vorbesc de feminitatea fara provocare, a non-travestiului – daca pantalonul barbatesc purtat de femei e travesti, nu tot un travesti sau coliziune in acest domeniu al travestiului poate fi considerat si pantalonul barbatesc adoptat in port de catre barbat pentru simplul fapt de a nu avea origine biblica, crestina…mai usor cealalta alternativa ar putea fi, considerandu-l o iesire din travestiul semitic: evreii au primit Legea pe care trebuiau sa o respecte dar uitati-va cum au respectat-o caci au ramas sub ea, si ceea ce-i ridica pe ei erau jertfele – apropo ideea cu incalcarea unei singure porunci si culpabilitatea fata de toate…aveti impresia ca evreii au inteles sau macar ar fi putut intelege, principiul travestiului fara principiul moralitatii hainelor? Nicidecum! Si credeti ca ei au inteles si aplicat conformist corect ambele principii la propria lor cultura si istorie?) Au incalcat cel putin unul, pe cel mai important, moralitatea, ori pe celelalte `principii` cum le-ar fi putut intelege fara trairea celui mai fundamental dintre ele?
7.Haina are conotatie climatica diferita de la o zona la alta, de gen adica de sexualitate si anatomie diferita de la un gen la altul, dar de moralitate…??…nu are tot o conotatie diferenta (de altfel conotatia de moralitate e unul din motivele diferentei `mott-a-mott` intre haine ca fiind pantalonul barbatesc si nu femeiesc, iar fusta si rochia de gen feminin nu masculin – faptul ca purtarea parului lung pentru umanoidul mascul(aluzie biblica in crestinismul primar la o perceptie naturala asupra firescului), ca fusta si rochia nu sunt considerate acesorii vestimentale barbatesti, fac astfel ca diferenta sa fie valabila si invers, vorbind despre un caracter vestimental dominant, pre-ales de genul…in garderoba mea pantalonul(feminin) este prefertul meu – in mentalitatea unei femei)?
8.Majoritatea barbatilor deja casatoriti, apologeti ai absolut tuturor formelor religiei exterioare, se dau mari barosani in idei multiculturale, desi daca ii chestionezi, ajungi la concluzia permisivitatii lor pe principiul universalismului masculinist-casatorit macho, cum majoritatea dintre ei au `simulat` si singuri si in duo, cedand total ambitiei sau concurentei `la moda` de a alege exclusiv conform criteriilor vestimentatiei corporale care spune multe, si concret pe baza alegerii sau selectiei trupului, prin intermediul chiar al acceptiunilor permisive `de proba` ale carnalitatii(sexualitatii), si au deja realizat elixirul comuniunii firilor sau fiintelor omenesti, ceea ce este numit… (biblic impreunare) sex, gamie, sau casatorie cu toate indatoririle ei.
-Cu ce-i mai morala fata de propria autosatisfacere, satisfacerea conjugala, totodata toleranta cu vestimentatia feminina, intr-o gandire sociala sexy si o societate care nu-i deloc puritanista in personalitate, nici prin haine nici in principii, ci puternic si prematur conjugalizata (sexualizata primitiv sau imatur, involuat)?
9.Femeia in sine inseamna mantuire(a) barbatului adica a vietii sexuale existentiala in sine, fara a mai fi necesara contributia ei morala vestimental sau de principiu, exterioara, pro nu contra, adica daca tot vine vorba de sexualitate conjugala in mantuire nu stii ce rol mai are si haina(evident primul fapt al acoperirii este un prin fapt moral, dar nu de ajuns cu atat)? Si daca mantuirea conjugata e un necesar reciproc, nu exista nici un rol in contributia si apologia in mod reciproc convergenta moralului atat prin promovarea si asumarea vestimentalului feminin premarital cat si prin asumarea si promovarea celibatului premarital masculin precum si a vestimentalului feminin marital si a mariajului barbatului casatorit pe baza aceluiasi standard de moralitate celibatara, fundamentala, obtinut inainte de casatorie ca fundament moral, etic, al Binelui Moral Absolut adica sfant, iar uman fara pacat, de la care provine mantuirea morala dar si raspunderea morala, alternativa raiului dar si alternativa iadului?
10.Daca nu conteaza moralitatea hainelor de ce sa consideram din oficiu moralitatea ca fiind conjugala si biblic conjugabila(casatoria ca fiind morala in ea insasi) si totusi sa existe imoralitate maritala-in primul rand, ca si premaritala-in al doilea rand, mai mult (in crestintism) ca in toate timpurile, epocile, culturile, iar anularea situationala si social circumstantiala(dupa tipul de societate si nivelul ei moral), a incredintarii hainelor(o incredintare universala) adica na tuturor si nu numai a portului ci si a scopului lui moral, (anularea sau modificarea) nu va responsabiliza de problema reala si fundamentala a pacatului(pacatelor) sexualitatii umane pe nimeni dintre cei din generatia actuala si viitoare, intreaga societate: cei care practica sexul liber posibil cu oricine, homosexuali, cei care traiesc in concubinaj premarital, consumatorii de materiale furnizate de productia pornografica, individualitatile lesbiene, celibatarii (despre drepturile homosexualilor auzim in presa, legi politice si juritice, insa despre drepturile celibatarilor nu…DREPTURILE LOR SUNT SCRISE IN CARTA DREPTURILOR CERULUI dar si pe agenda crestinismului in prioritatea spirituala a bisericii lui Isus Cristos) pana la casatorie care nu au ajuns la eradierea problemei autosatisfacerii si la o crestere a autocontrolului adult matur(pregatit pentru o casatorie duhovniceasca), responsabilizandu-i chiar si pe cei casatoriti actual si viitori casatoriti in scopul non-eventualizarii adica al anularii probabilitatii patinajelor `artistice` extraconjugale ale mariajelor (lor), deci, de fapt anularea limitelor moralitatii in exterior nu responsabilizeaza deloc ambele genuri umane in sexualitatea independenta, autonoma, in sine insusi fata de placerea dincolo de limita, obsesiva si dependenta, nelibera, necurata, in trup si in spirit, cu mijloacele ei de obtineri tolerante, conjugale? Haina nu-l face pe om ci sexualitatea lui ii defineste haina.
Libertatea exterioara, vestimentala – absoluta, nu apartine casatoriei ci celibatului fara gamie, absolut, dar paradoxal, nici chiar celibatul relativ nu o instrumenteaza datorita principiului fiintial regenerat si regenerabil in interior si exterior, pe baza completa a lucrarii Duhului Sfant in regenerare dar si datorita diferentei opuse intre adulti care sunt reprezentantii unor radacini spirituale ce pot fi amputate, sau nu pot fi anulate niciodata, la fel cum nici radacinile spirituale, crestine, culturale, istorice, s.a.m.d. nu pot fi taiate, datorita obligatiunii pastrarii si continuarii fibrei moralitatii in umanitate.
-Lipsa de libertate in exterior cum poate ea argumenta o libertate interioara capabila sa modifice liniile de design ale moralitatii exterioare ?(trebuie sa existe o capacitate de definire)
Am pus intrebari si argumente fara referinta numai la proveniente bibilce, dar astept, …de la oricine o poate face, raspunsuri(teologice, doctrinale, intelepte, morale, concrete) care sa vina `pentru toti oamenii` din Biblie(sursa ideii de mantuire) avand exact acoperirile necesare acestor dileme.
Poate fi consideratia acestor lucruri, pentru oricine vrea, doar o parere(evident o alegere personala), nu impotriva barbatilor nici a cravatei barbatilor, si nici impotriva femeilor ci impotriva `cravatei` feminine(pantaloni sociali-dama originari in imbracarea cu…care Cristos?). Sa fim sinceri: orice barbat ne-crestin in idei dar echipat la cravata sugereaza incredere, iar increderea inspira moralitate (chiar daca nu se poate spune acest lucru `batut in cuie`), insa o femeie crestina purtand blugi casuali de dama, scumpi si de cea mai buna calitate, foarte adaptati la moda sexy a lumii din jurul nost`, si mergand alaturi de mana cu acel barbat(sa spunem ca ar fi chiar sotul ei) pe strada, – cu ce fel de moralitate, incredere, respect `anatomic` seamana si se asorteaza, ea fata de el – mie personal nu-mi mai inspira asa de drept fata partea feminina considerata crestina, impreuna cu barbatul in aceasta ipostaza, o perceptie echivalent buna, ca cea pe care o pot avea de la sine fata de un oarecare barbat aparent crestin prin nota de sobrietate, aranjament la cravata, si de om cult, moral, de incredere(cel putin pe moment)? Si de ce nu ar spune si femeile ca ALEGEREA PROPRIE in defavoarea pantalonilor (exceptand unele situatii) NU MORALITATEA IMPUSA defavoarabil lor, ar insemna din punct de vedere feminin tot o imbracare autentica cu Hristos – ca doara cel pentru care o faci este sotul tau, sau viitor sot, tanar slujitor, activ in biserica, muzical, poetic, inteligent, romantic, pasional, spiritual, cu apetit evanghelistic, iubitor, devotat, cu o dragoste pentru tine unica, exclusivista, irevocabila, ireversibila, sacrificiala, imbracat numai in Hristos, pentru tot restul vietii???
Pentru a fi acordat la smerenia ideilor exprimate in topic, ce am spus ramane tot O PARERE(nu i-am dat valoare canonica), totusi buna sau mai putin buna, mai important, ea ramane pentru cel putin inca o personalitate a viitorului.
Cocluzia:
Marius Cruceru a reusit prin nodul cravatei sa innoade mintile multora.
da, unele minţi s-au spînzurat deja… cu nod triplu
Extraordinar !!!!
Pina la Maleahi (comentariu) am citit cu placere, uneori interes, mult umor (sfint) dar, pe cind sa parcurg acest penultim comentariu, a trebuit sa plec. Mi-am dat seama ca Dumnezeu a uitat poarta la gradina deschisa …
O recomandare frateasca frate Marius. Pe viitor te rog frumos sa detaliezi modul in care cravatistul se chinuie sa-si intoarca cravata pentru a se vedea „brandul” si multi vor intreba unde are sediul sau magazine firma „silk 100%”
Fi binecuvintatul Domnului Isus.
ok, n-am inteles nemultumirea ta, dar tot incerc.
E o poveste, nu stiu cat de adevarata e, dar cred ca s-ar potrivi la multi:
La o seara de rugaciune, la tara, cu ceva zeci de ani in urma, credinciosii se rugau. Printre ei, un om smerit care avea un costum de haine confectionat din rafie(sac de rafie). Tot in acel grup era un musafir, care era imbracat ceva mai bine,avea un costum de haine negru. Omul era ingrijit si sarea destul de usor in evidenta, pentru ca putini erau atunci astfel imbracati. In timpul rugaciunilor a fost o proorocie care facea referire la mandrie. Mandria de a fi imbracat altfel decat ceilalti! Toti fratii s-au uitat la cel imbracat in costumul acela negru, dar cel care a proorocit a tinut sa precizeze ca nu se referea la cel in costumul negru ci la cel imbracat in sac de rafie.
Concluzia: Facea din smerenie motiv de mandrie!
Nu incurajez ca lumea sa isi ia masini scumpe, haine care mai de care, de ultima moda, ceasuri, bijuterii….Spunand, ca pentru ei nu reprezinta un pericol, ca in sufletul lor nu e mandrie! Chiar de e asa, e foarte riscant. Si Ap. Pavel spune ca e mai bine sa te porti dur cu trupul tau. Cred ca trebuie sa avem un echilibru si sa nu cadem in extreme.
interesantă povestea, seamănă cu o altă poveste din Pateric
probabil este addaptată
http://bigottimissb.wordpress.com/2012/08/15/cravata-basics/ o scurta istorie a cravatei
mulţumim
Cand citesc comentariile si vad ca multi, poate toti suntem crestini ma intreb oare daca am fi transparenti sa ne vedem sufletele cam cum ar arata adunarile noastre duminica? si ma includ in multime! dDar problema este ca Dumnezeu chiar ne vede inimile tot timpul, la toti! Si Domnul Isus a murit in locul nostru! Cred ca aici ar trebui sa intervina in viata mea „cutremurul” fata de un sacrificiu atat de mare!
dak s-ar rezuma lucrurile doar la cravata si la bunicul nostru,pareri si pareri la nivel omenesc,fff limitate parerile,astept ceva mai mult de la oameni importanti,sau cel putin importanti,prea putin sau deloc nu vad cuvantul Celui ce a creat cravata sau pe bunicul,ce parere are El,imi pare sincer rau cand va bazati pe parerile voastre si experienta tot a voastra,si lasati la o parte cuvantul,care prin cuvant au venit toate si toti,si prea putini il mai stiu sau ii mai intereseaza,
OOOOOOOOOOOHHHHHHHHHHHHH, My GODDDDDDDDDDDDD!
adică?
Ce-i, ai dat cu deștu mic de la picior în colțul mobilei? ouch! Da, acela este singurul scop penru care este făcut acel organ din corpul omenesc.
Bagă=l în apă rece!
Mi-a luat ceva timp sa citesc toate comentariile, mai putin cel lung al lui Maleahi pe care nu l-am citit aproape deloc..
Oameni buni, subiectul de fata nu este mai greu decat un comentariu pe care majoritatea dintre noi le faceam la scoala.
Intrebarea este simpla: „DE CE?”, adica de ce faci sau nu faci un lucru sau altul,oricare ar fi acela. Daca nu este scris negru pe alb in Biblie atunci trebuie sa gandim noi, fiecare in parte si nu altcineva pt. noi. Eu te intreb: cand vrei sa zbori(cu avionul) si vezi pilotul imbracat in pantaloni scurti sau maieu,mai urci la bord? Care este motivul pt. care ne imbracam intr-un anumit fel sau orice alt lucru din viata? De ce il facem? Pt imagine in general,cred. Indiferent de ceea ce faci, important este sa faci acel lucru sau sa nu-l faci DIN PROPRIA CONVINGERE! Daca constiinta ta nu te lasa, atunci e rau lucrul acela pentru tine (nu neaparat si pt. altcineva).
Va dau un exemplu:
– Sa zicem ca vin de la Casa Domnului si intreb pe una din surori de ce poarta batic.Ea rade si da din umeri. (probabil se gandeste ca asa a auzit la biserica, asa i-au spus parintii ca trebuie sa poarte). Mai merg putin si intreb pe alta sora,care nu era cu batic, de ce nu poarta? Aceasta din urma imi raspunde ca din pasajul cutare si cutare(stiti si voi pasajele) din Biblie a inteles ca fecioara nu are aceasta obligatie.
-Concluzia mea: am apreciat a doua persoana chiar daca eu, cand am fost necasatorita purtam si port si acum capul acoperit.
Scriptura este obiectul de masura cu care verificam fiecare gand si decizie. Importanta este motivatia pt. care facem sau nu orice lucru. Nu va fi mai sus lucrul facut decat motivatia care te-a indemnat sa faci sau nu acel lucru.
Exact, ați intuit foarte bine scopul postării, să ne punem întrebări, să gîndim, să ne exersăm întrebările scormonitoare și crescătoare de neuroni, DE CE!
Am citit comentariile doar pana prin 2011, vreo 500.. MĂ doare capu’.
Am constatat ca sunt trei tipuri de oameni, cei care știu sa numere si cei care nu… LOL
Cred ca Fr. Marius ne cheamă sa-L iubim pe D-l cu toată MINTEA noastră.
Dar nu am fost chemati sa iubim DOAR cu mintea noastra. De ce am sacrifica de dragul mintii ascutite cugetele unor oameni care poate nu duc atat cat duc altii dpdv intelectual?
Nu incurajez lenea intelectuala, ba din contra, dar nu incurajez nici sarcasmul intelectual care frange „izvorul vietii” (inima) unora.
Ai dreptate Alexandra. Nu doar cu mintea; dar să nu o excludem. Fr. David face apel la acei care sunt leneși și ignoranți. Nu știu câte comentarii ai citit, dar eu am văzut o grămadă de frați si surori 😉 care au sărit repede repede fără ca măcar sa se gândească o secundă. Nu cred ca e chiar așa greu sa intui scopul postării, tu ce zici?
Despre ce sarcasm vb? Poate sunt eu ignorant
Dacă nu te superi; de ce porți batic? 😉 iartă-mi indrăzneala!
Fara cravata! Categoric! Si fara costum si fara camasa! Mai bine tricouri, pulovere si blugi!
De ce?
Din dragoste si din mila!
Mila pentru fiintele acelea, vasele slabe (mame, sotii, surori sau fiice) care muncesc ca si voi 8 ore sau mai mult la servici si la scoala, apoi vin acasa si o iau de la capat cu gatitul, curatenia, ingrijitul copiilor (chiar ati urmarit vreo data cata atentie ofera copiilor ei mama si cata tatal?) si cu… calcatul camasilor, cravatei, pantalonilor, periatul sacoului.
Si daca serviciul impune, sau orgoliul de mamut nu permite fara, un alt gest de dragoste si mila ar fi ca barbatul sa isi curete singur pretentioasele si fatarnicele haine.
„Dar cunostinta ingamfa pe cand dragostea zideste.”1Cor8:1b
„Blog elitist”.. am vazut pe undeva prin raspunsuri, si mai mult in atitudini.
Daca Dumnezeu a dat har si unii au cladit, au progresat si acum gandesc mai mult ca altii, nu inseamna ca odata cu harul le-a fost dat si dreptul de a-i judeca pe cei ce nu il au. „am fost slab cu cei slabi, ca sa castig cei slabi”1Cor22a
Daca ideea principala e „DE CE”, atunci, de ce i-am poticni pe unii oameni aratandu-ne desteptaciunea, cand ei au nevoie de acceptare, si o explicatie blanda?
Poate ca transarea inutila ar disparea daca am aplica fiecare in dreptul nostru „Trebuie ca El sa creasca, iau eu sa ma micsorez” Ioan 3:30
De ce poarta barbatii cravata? Din acelasi motiv pt ca care altii isi fac bloguri sau pentru care unii nu poarta cravata. FIx acelasi motiv.
Marius mi-a plcut articolul cu Cravata. Zic: Cu cravata sau fara ? DOMNUL DUMNEZEUL NOSTRU vede ce este dincolo de cravata. Un frate ceva mai mare ca virsta ,ma intrebat dece uneori nu imi iau cravata cind vin la biserica? Am inteles oful Fr. meu si iam spus: im-i aduc bine aminte cind am avut prima mea cravata pela 15 -16 ani ca am fost tare mindru si ca nu-mi prea place sa port cravata cu toate ca nu stiu exact cite am.Deci: Ce se ascunde dupa cravata ” DOMNUL DMNEZEUL NOSTRU ” vede absolut tot.
In California exista mai multe restaurante in care este obligatoriu sa vii imbracat de gala (de cele mai multe ori cu cravata). Iata insa un restaurant din Arizona care interzice purtarea cravatei:
http://jurnalul.ro/timp-liber/calatorii/pinnacle-peak-patio-restaurantul-cu-cea-mai-mare-colectie-de-cravate-din-lume-627509.html
data viitoare acolo mă duc.
:-)))))))))))))))))))))))))))))))
Cred ca ati inteles total gresit postarea…si uite asa am palavragit multe,am pierdut timp,am intrat in certuri de vorbe si am dat castig de cauza altcuiva….
Eu personal am inteles din acest articol ca trebuie sa stim cand facem un lucru, de ce-l facem??…De ce?? Faci un lucru …fie el mic,sau mare, dar stim de ce il facem? Daca vom avea in caracter sa cercetam lucrurile si sa nu le urmam ca ”oile” (nu atunci cand Il urmeaza pe Pastor ,ca atunci e altceva) atunci nu vom fi inselati prea usor.Dar daca ne multumim sa mergem dupa turma fara a sti incotro ne indreptam …atunci vom fi mai aproape de a urma o cale gresita….
foarte bine, Ionut!
in sfirsit cineva care a inteles din prima dupa 225 de comentarii!
Bravo!
E dureros sa vezi cum o simpla postare, ce te indeamna sa gandesti, scoate inculti si cocalari la cearta ( scuze pentru limbaj ). Suntem intr-adevar produsul propriei gandiri si din pacate multi nu au gandirea in dotare, ci masini + haine + impresii. Mai bine de 50% din lucrurie pe care le facem nu gasim nici o explicatie pentru ele si din pacate se aplica si lucrurilor facute in biserica.
Poate candva vom deschide ochii.
draga Lucian, nici nu îți dai seama cît de mult m-a ajutat această postare în selectarea auditoriului meu, la spamarea unora, la blocarea altora.
Vorbe, vorbe, vorbe… „cui prodest?” Mi-e teama ca nu multora. Am ales sa fiu „privitor ca si la teatru”. Si sa ma bucur de calitatile literare ale unor texte scrise de Marius Cruceru. Daca ai fi ramas „in lume” , draga frate, ai fi ajuns un polemist de temut… Nu stiu cum va fi in Imparatie… imi place sa cred ca „intr-o prima faza” vom amuti in adorare…
multumesc pentru apreciere, ma bucur ca n-am ramas… in lume.
3 ani si 5 luni (fara 3 zile) de comenturi la „cravata” si „de ce Fara cravata? „; si totusi unii o poarta sau o ne-poarta ca sa fie in pas cu tinuta biesericii. sau ca asa li se spune, ie: sotia, colegii, fratii fara cravata (cravata = fire si este protivnica sfinteniei, daca cravata o lasam pe rafturi la magazine am scapat de fire). Bine ca n-au fost dati in judecata parintii evanghelici din Romania de catre fabrici ca indirect le-a boicotat Marfa (99% cravate made in China, indifferent de brand).
Concluzia mea la „de ce Fara cravata?” desi port si nu cravata:
Cu sau fara, sa fim ai Domnului, (chemarea la mantuire, e sa fim, si nu „de ce?” )
Cu sau fara, santem aceasi, (sant, esti nimic cu sau fara, El e totul si daca si in noi cu atat mai bine)
Cu sau fara, sa nu judecam pe cei cu sau fara (treaba lor, fiecare raspunde personal „de ce?”)
Cu sau fara, putin conteaza, (conteaza ce santem noi pt ca cele vechi s-au dus inclusiv „de ce?”).
Totusi cineva spunea despre carvata, ca deranjeaza nervii comunicativi care se afla in zona „strangulate”. Eu personal cand o port, incerc sa o controlez atat la propriu cat si la figurat, o dezleg putintel sa pot sulfa mai usor, iar despre altii nu ma intereseaza „de ce?” cu sau fara .
„Cu sau fara” decid eu, si candva „ma sileste” si ea, iar daca decidem in de grup la vre-o culoare cand mergem la altii, ne supunem cu totii ca sa fim „frumosi”..
In politica, cravata a ajuns un limbaj de comunicare a liniei politice: rosu spre est, albastru spre vest….. In lumea bisericeasca, negru-i funerar, albul triumfal, etc.
Fiti sfinti! cu sau fara, pentru ca „de ce cu, sau de ce fara?” nu conteaza prea mult.
ce pot sa spun?
amin
Fr. Marius,ce ati vrut sa scoateti in evidenta motivatia ori instinctul de turma?multumesc
la ce anume se referă întrebarea?
Domnule, eu sint ortodox.
Aveti idee cum va vede un ortodox (pe dv., neoprotestantii, in general)?
Da, am! Dvs. reprezentați esența de parfum a ortodoxiei? Ca să știm. Sînt ortodocși și ortodocși, așa cum sînt evanghelici și evanghelici? Generalizarea este lucru drăcesc în general … așa vorbind.
Super
Batranii nostri de pe vremuri…. au fost oameni simpli, smeriti si cu o credinta curata si neprefacuta. Asa inapoiati cum ii considera unii, dar erau gata sa dea totul pentru credinta in Isus, chiar si viata. Si stiti de ce nu purtau cravata, ceas, nu aveau televizor ?! Doreau sa se fereasca de tot ce L-ar putea intrista pe Hristos!!! Aveau o dragoste prea mare pentru El. Respectati-i daca-i mai aveti!
ei, lasati, să nu recurgem la snobismul cronologic: tot ce era înainte era mai bun. Unii dintre acei bătrîni predicau cum că femeia se va mîntui prin nașterea de fii.
Să fim cumpăniți!
Nu tot ce era inainte era bun, dar trebuie sa recunoastem ca alta era pocainta atunci si alta e acuma; se vede si se simte in atmosfera din biserica, in primul rand.
(astept de vineri raspuns la email:)
Fara cravata zici ? Esti un om josnic…
da, Constantin, fără cravată. acum cînd îți scriu sînt fără cravată. Acest blog, dacă ai citit bine declarația lui de misiune, este legată de viața mea atunci cînd nu port cravată. La amvon, din respect pentru frați, în alte instanțe, din respect pentru alții, sigur că port cravată. Sînt sigur că nici tu nu dormi cu cravata în pat, și nici la coasă nu mergi cu cravata, nici la muncă, la turnat șapa de beton. Ei, blogul acesta este despre toate aceste instanțe cînd NU ești cu cravată, adică despre viață în general, despre lucrurile care ne interesează DINCOLO de întîlnirile la care purtăm cravată. Sper că înțelegi,
În rest, așa cum spui, sînt un om josnic, că sînt jos, dar încerc să mă gîndesc la lucrurile de sus. Sper că unele lucruri de aici îi ajută și pe alții să se gîndească la lucrurile acelea. Cu drag!
și pentru mai multă edificare despre rolul și rostul acestui blog.
Ah, atat de mult imi „plac”e expunerea ego-ului fata de altii.
Priviti, acesta sunt eu. Priviti, asa sunt eu. Priviti, asa NU sunt eu.
Putem purta si nu purta orice. Oricum sunt lucruri atat de superficiale acestea.
Dar atat timp cat ne raportam la ceilalti pentru a descoperi cine suntem si cine nu suntem, nu suntem. Si cravata invizibila ne spanzura la fiecare pas.
Mă bucur că ați găsit totuși ceva care v-a făcut să reacționați, să gîndiți, să vă formați o opinie.
Da, asta sînt eu și gata.
Vorba Mîntuitorului, să iubești pe aproapele ca pe tine însuți.
Dacă nu ne cunoaștem pe noi înșine și nu ne cuprindem în înțelegere, cum oare vom putea iubi pe celălalt.
Alteritatea este condiționată de cunoașterea sinelui, nu-i așa? Dacă EU pretind că vă iubesc pe dvs., cine este acel EU? CINE VĂ iubește? Cine vă respectă? Dacă Eu-ul este pierdut?
Augustin a avut o întreagă serie de dialoguri cu sine însuși. Instructivă lectură. V-o recomand.
🙂
In primul rand mereu ma fascineaza ideea de a iubi aproapele ca pe sine, insa atat de putini isi iubesc sinele, cu atat mai putin sa il cunoasca.
Este doar conditionata de cunoasterea faptui ca peste fiinta exista un eu. Dar atat timp cat inca iubim eul, acele coji de ceapa construite peste fiinta, in loc sa iubim fiinta din noi care vine de la Dumnezeu, cum putem iubi aproapele, cand noi iubim doar o haina?