”Cum să-și facă omu casa?” Ioan Pop Reteganul

sursa muzeul Astra Sibiusursa imaginii muzeul Astra Sibiu

Cei de la Anacronic au realizat un proiect foarte interesant:

Publicăm în trei părţi lucrarea lui Ioan Pop-Reteganul publicată în 1927 la Editura Asociaţiunii Sibiu. Un text despre viaţa, casa, valorile ţăranului român acum mai puţin de o sută de ani. O ocazie excelentă de a observa ce s-a întâmplat cu omul în cel mai dezastruos secol din istorie.

Știți bine, dragi prieteni, că mă interesează locuința tradițională românească. Iată o parte din textul publicat.

Cum să ne facem locuinţa?

La această întrebare par’că văd pe fiecare răspunzând: „Aş şti eu cum să mi-o fac, numai să am modru“. Da, e aşa şi nu-i aşa.

Că unul şi-ar face-o, să poată, ea a nănaşu-so, altul ca a primarului, altul ca cea parohială. Dar sunt prea puţini, cari se socot, chiar având ceua modru, că nu toate casele cele pompoase sunt şi în adeuăr sănătoase şi potrivite modului său de uiaţă. Şi de aci, din această nesocotinţă, urmează multe rele pentru oamenii noştri. Aşa, de ex., am pus seamă eă cine face o casă nouă nu ia mult în socotinţă cum îi stă grădina, ci o pune pe chibzuite, şi când e gata vede că-i cu dosul cătră soare, încât numai după ameazi are lumină destulă în ea; ori că atunci vede eă ar fi trebuit mai ridicată puţin, eă toată tina-i intră ’n tindă, iar în casă toate i se mucezese de jilăveală; ori că după casă a rămas prea mult loc şi pe dinaintea casei de abia poate intra eu carul încărcat. Trebuie pricepere şi la aşezarea unei case, dacă-i vorba să fie şi bună şi sănătoasă şi frumoasă. Deci când facem o casă nouă, să luăm în socotinţă următoarele:

  1. Să o punem cu faţa cătră răsărit ori cătră mează-zi. Să nu ne uităm că a vecinului nu e aşa, nu, vecinul a făcut-o cum a ştiut el, iar noi să o facem cum se aduce mai bine. Că nu-i cel lucru mare. Nu ne vine mai scumpă că o vom face eu faţa de cătră soare, decât atunci când o facem cu faţa în umbră. Iar folosul nimenea nu-l poate socoti. Casa făcută cu faţa spre soare e mai sbicită, mai călduroasă, mai luminoasă, se poate aierisi mai lesne, deci e mai sănătoasă. De ce dară să ne facem pe spesele noastre o casă nesănătoasă, când tot cu acei bani putem face una sănătoasă?
  2. Cât numai putem, să o facem bine ridicată. Prin aceasta ua fi cu atât mai scutită de umezeală. Că nimic nu-i mai nesănătos şi neplăcut ca o locuinţă jilavă. Acolo ni se mucezese toate cele: mobile, haine, vase, mâncări. Locuinţa jilavă este cuibul multor morburi, de cari nu este medic să ne scape: mătrici, oftică, scorbut, ş. a.
  3. Cât numai ne stă în putinţă locuinţa să o facem destul de mare, lungă, largă şi înaltă. Cu cât este mai spaţioasă (încăpătoare), eu atât aierul nu s’a strica aşa curând în ea. Unii, chiar având modru, nu-şi fac casele destul de încăpătoare, sub cuvânt că se încălzesc greu, că mănâncă multe lemne ş. a. Dar rău fac. Cu deosebire economii noştri au lipsă de locuinţe foarte încăpătoare, că ei au multe de toate de ţinut în casă, mai ales în timpul iernii.
  4. Să nu fie prea apropiată de casa vecinului ori de alte clădiri, ca la caz de un foc mare, să fie mai uşor de apărat, ori cel puţin de scos din ea câte ceva.
  5. Dacă numai se poate, între casă şi celelalte clădiri să facem fântâna. Prin aceea curtea dinaintea casei se ţine mai curată, vitele, când merg la apă, n’au să vină pe acolo. Şi, curată fiind curtea, nu ducem în casă pe picioare atâta tină şi deci casa o putem păstra mai curată şi prin aceea mai sănătoasă.

Dar vorba vorbe scoate: din ce material să ne clădim locuinţele ?

Aceasta atârnă de puterea omului. Dacă cineva e în stare mai bună, îşi va face locuinţa din material mai bun, mai scump; dacă nu prea este în stare bună, şi-o va face din ce-i vine mai ieftin. Afară de aceea : unele ţinuturi sunt avute de lemne; acolo vezi bine că de lemn vor face locuinţele, că le vin mult mai ieftine şi făcute bine, sunt cele mai sănătoase, că sunt mai sbicite decât cele făcute din alt material; alte ţinuturi sunt avute de piatră, dar sunt sărace în lemn. Acolo, vezi bine, ar fi daună să lăsăm piatra nefolosită şi să cumpărăm lemn scump cine ştie de pe unde. Sunt apoi ţinuturi sărace şi în lemn şi în piatră, cum sunt unele părţi ale Câmpiei. Acolo trebuie să facem piatră măiestrită, trebuie să facem cărămidă. Dar omul sărac cu ce să ardă cărămida? Deci fac bieţii oameni cărămida şi o pun de se useă la soare şi o folosesc la facerea păreţilor, aşa, nearsă, sub nume de vaioage. Unii nu fac nici atâta, ei construiesc păreţii din lutul cleios mestecat eu multă pleavă, pun nişte grinduţe, ceva cornişori şi lăturele şi o acoper cu paie ori cu trestie, de care este multă pe acele locuri. Adecă fac bieţii oameni cum pot, nu cum ar voi. Acum să ne punem întrebarea, din ce material să-şi facă casa, celce poate alege, celce are cu ce? De sigur că mai trainice, mai frumoase şi mai sigure în contra focului sunt cele de piatră, cărămidă, vaioage ori din pământ. Dar mai sănătoase sunt cele de lemn, cu deosebire de lemn de brad ori molid; după ele urmează cele de cărămidă, apoi cele de piatră, după aceea cele de vaioage şi mai puţin sănătoase sunt cele de pământ şi cele de grădele, cari sunt şi cele mai slabe totodată.

Vezi textul integral AICI

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în CASA. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.