Disciplinele spirituale – Solitudinea (video) și o întrebare: ”Din ce ați spus am înțeles că solitudinea poate fi practicată numai de bărbați, și aceia vânjoși!?”

Duminica viitoare ne vedem la orele 18.00 pentru Sărăcirea intenționată, simplitatea și/sau simplificarea vieții.

Între timp, după sesiunea despre Solitudine și Post, am primit mai multe întrebări. Majoritatea se referă la tehnicalitatea solitudinii. Dar una este interesantă:

Am ascultat de două ori mesajul. De câteva ori m-am oprit să discut împreună cu soțul. Amândoi am înțeles că practicarea solitudinii presupune ieșirea în natură. Soțul meu abia așteaptă. Dar eu? Cum ar fi să merg eu de una singură în sălbăticie. Vă gândiți la primejdiile din partea prădătorilor? Nu mă tem atât de mult de animale cât mă tem de oameni!🙂 Despre pelerinaj nici nu mai vorbesc!

Da, bună și înțeleaptă întrebare!

Iată soluția la care eu mă gîndesc. Soluțiile:

  1. Astăzi și ieri am practicat-o pe cea pe care o recomand în general surorilor. M-am închis la birou. ESte vacanță. Școala este pustie. Soția a rămas acasă. Copiii au plecat fiecare la ale lor. Ea a rămas cu Noah (cînd vreau să îi asigur și ei solitudine, deși Noah este încă foarte dependent de ea, îl iau cu mine pe micuț la plimbare pentru o oră sau mai mult. Astfel respiră și ea aerul singură.)
  2. Nepoata mea, spre exemplu, organistă, se izolează cîte o zi întreagă, își întrerupe telefonul și, cu totul singură în capelă studiază, meditează. Astăzi a făcut acest lucru.
  3. Pelerinajul? Puteți merge împreună cu soțul. Are el o delegație? Mergeți cu mașina sau cu cortul sau la o cabană. În Bucovina v-aș recomanda cîteva locuri superbe și pensiuni de nota 10. Ieșiți împreună și vă puteți izola la 500 de metri distanță unul față de celălalt. Fiecare cu Biblia lui, carnețelul lui. Apoi vă întîlniți și discutați. Dacă s-ar întîmpla ceva, vă aflați în raza vizuală, la distanță de o alergătură bună, puteți interveni către celălalt imediat. Fiți creativi! Pelerinajele noastre s-au desfășurat în jurul călătoriilor mele profesionale adesea.
  4. Cel mai greu, recunosc, este atunci cînd aveți copiii mici. Nu este neapărat să luați cîte 3 zile ca mine sau ca alții. Este important să aveți, din cele 168 de ore din săptămînă, măcar 2 sau 3 ore în care să fiți complet singură. Cînd copiii dorm, soțul este plecat, copiii mai mari sînt la școală, profitați. Sînteți singură cu Domnul. Vă este interzisă plictiseala! Puteți vorbi cu o familie de prieteni să facă pentru dvs. baby-sitting. Faceți apoi dvs. la schimb! Pentru cine dorește ideile sînt la îndemînă. Contează foarte mult atitudinea!
  5. Vă cumpărați fiecare cîte un smartphone și mergeți oriunde, dar vă uitați numai pe telefon: veți fi cu totul singuri, deși sînteți împreună🙂 Glumesc cu amar!

Pe de altă parte, da, solitudinea este o disciplină mai masculină, sortită să cioplească în noi anumite lucruri de care avem mai multă nevoie decît dumneavoastră, surorile, să fie cioplite.

În schimb, lăsați, că vine sărăcirea, renunțarea la lucruri, aici este locul în care feminitatea va fi greu încercată. Veți vedea!🙂

About Marius David

Soțul îngăduit al Nataliei și tatăl nedesăvîrșit al lui Neriah, Naum Lucas și Noah Cristofor
Acest articol a fost publicat în disciplinele spirituale, Fabrica de barbati, serile Iris. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s