Ce trebuie să știi, să ai și să faci pentru călătoria la Auschwitz cu bicicleta? Episodul 2 (Ce trebuie să ȘTII?) – AMR 13

Continuăm! prima parte AICI

Ce trebuie să știm pentru această călătorie!

1. DE CE MERGI? MOTIVAȚIA. Este nevoie de o motivație personală solidă pentru o astfel de călătorie. În primul rînd este o provocare a psihicului un asemenea tur, dar este o excelentă serie de lecții pe care le putem învăța numai în stil peripatetic, prin pelerinaj, prin călătorie. Există o motivație de grup, există o temă a pelerinajului, vezi AICI (ne amintim de adolescenta Eva Heyman, care a fost dusă din Oradea spre Auschwitz exact acum 70 de ani 1944 – 2014) și a murit acolo, în lagăr. A rămas în urma ei un jurnal publicat de mama ei (o istorie aproape revoltătoare!), jurnal intitulat Am trăit atît de puțin. Mai există un jurnal asemănător. Vezi AICI. Voi reveni asupra acestui aspect al temei comune, dar motivația individuală nu poate fi generată de presiunea de grup. Deci … DE CE MERGI? De asemenea, cred că trebuie să înțelegi care sînt riscurile pe care ți le asumi, povara fizică, încărcătura psihică și emoțională.

2. SĂ MERGI PE BICICLETĂ. Pare glumă? Nu este! Am mers în diferite formații pe bicicletă. În grupuri de diferite mărimi și compoziții. Puțini știu ce înseamnă să mergi pe bicicletă 7 ore pe zi X 4 zile în grup de 20+ oameni. Unii se cred la concurs. Simt nevoia să demonstreze că pot parcurge cei 120 de km în patru ore, alții urcă în forță, coboară în viteză, depășesc fără rost, merg doi cîte doi, trei cîte patru et c. Prostii! În cicloturism se merge în grup compact de maxim 7 cicliști. 7 pentru că de la acest număr în sus sîntem convoi care necesită asistența organelor de poliție rutieră. Este absolut necesar să înțelegem că trebuie să mergem ÎN COLOANĂ, UNUL CÎTE UNUL, la distanță de circa 3 metri unul față de altul, fără să schimbăm locurile des. Primul în față este cel care merge cel mai lent. Ultimul se așează cel mai antrenat din grup. Vor fi 3 grupuri de cîte 7 cicliști. Se va merge în trei grupuri diferite din pricina compoziției grupurilor (antrenament diferit, biciclete diferite). Cursieriștii vor merge în față, la viteză medie de circa 22 km la oră. Grupul mediu-antrenat sau tourerii cu roți de 28 inches vor merge la mijloc cu o viteză medie de circa 18 km la oră, iar ultimul grup va fi al MTBiștilor, roți de 26 inches și al celor care doresc să se înscrie într-o viteză medie de circa 15 km la oră. Voi reveni cu eticheta mersului pe bicicletă.

3. SĂ ÎȚI CUNOȘTI CORPUL. Unii dintre noi sîntem FOȘTI sportivi. Cu accent pe FOȘTI. Asta înseamnă că avem impresii mai bune despre corpul nostru decît este cazul. Am făcut greșeala asta de cîteva ori pînă acum. Am crezut că pot mai mult decît pot. Am alergat cu 96 de kg pe un corp care avea amintirea celor 56 de kg. Mi-am distrus genunchii. Dar … cu antrenament, voință și autocunoaștere se poate. Am făcut anul acesta, după un an de zile peste 7000 de km cu bicicleta. Am slăbit 16 kg. În acești 7000 de km am învățat multe lucruri despre limitele mele, dar și despre modul în care carnea poate fi domesticită și învățată să facă lucruri pe care nu vrea să le facă. Am făcut, la cei 43 de ani ai mei, cardiac fiind, Păltinișul, Transfăgărășanul, Muntele Mic, Mărișelul et c. Deci se poate! Și pentru cei grași? Mai bine să pedalezi kilogramele în plus (500-240 pounds, ca aici) decît să faci tot felul de operații! Dar … cu supraveghere! Un alt aspect al acestei probleme este alimentarea ȘI hidratarea pentru anduranță: trebuie să știm CE și CE NU trebuie să mîncăm în timpul turelor. CÎND trebuie să mîncăm și CÎND NU. O altă problemă? Cum ne recuperăm? Și … cum ne mărim masa musculară? Voi reveni cu detalii!

4. SĂ ÎȚI CUNOȘTI BINE BICICLETA. Pe lîngă reglaje, modalități simple de a ne repara calul de fier, cunoașterea bicicletei mai înseamnă să știi ce poate. La vale, la deal, cum se schimbă vitezele. Cîte viteze ai? Cîte combinații poți face, la ce sînt bune ele? Eu am căzut pe Transfăgărășan pentru că am uitat pe ce bicicletă mă aflu. Așa este cînd te dai cu mai multe🙂 . Am frînat puternic cu spatele, cu niște frîne cantilever plasate sub roată, cu totul neobișnuit față de cele plasate deasupra. Am frînat cu spatele, pe nisip și în curbă, cu o bicicletă care cîntărea 17 kg, în loc de 14, cît are Devronul. Acele kg, plasarea frînei, modul de acționare, tipul de balans, toate acestea au contat enorm la 50 de km la oră. Iată cîteva sfaturi AICI și AICI despre modul în care se folosesc vitezele. De asemenea, iată AICI cîteva sfaturi despre pregătirea tehnică și reparații. Puțin știu cum se schimbă vitezele și cînd trebuie să lase lanțul netensionat pentru a-și salva angrenajele, pinioanele, lanțul. Un ciclist care știe să își folosească pinioanele și lanțul își schimbă lanțul la 3000 de km și pinioanele la 10.000. Cel care nu știe să le folosească schimbă lanțurile la 1000 de km și pinioanele la 5000. Toate acestea reprezintă BANI și bătaie de cap, plus căderi și mușchi inflamați, articulații distruse.

5. SĂ ÎȚI ALEGI MODUL CORECT DE CONTACT CU BICICLETA. Să ne cunoaștem corpul, să ne cunoștem bicicleta. Bun! Acum relația dintre ele! Reglajele pentru cea mai potrivită poziție la pedalat, modul de acționare a pedalelor. Cînd ne ridicăm din șa? Cînd și cum escaladăm? Toate acestea se învață pe parcurs și nu din intuiție. Orice autodidact, spunea cineva, își va da seama cîndva că a avut un profesor prost. Acestea se învață de la cicliști experimentați. Aici este nevoie de o postare lungă, cu multe sfaturi, desene și video-uri. Vom învăța unele lucruri chiar pe parcursul turei. Important este să avem înălțimea corectă la șa, distanța dintre ghidon și șa și să avem bicicleta de mărime potrivită. Manșoane bune, șa bună, pedale bune. Unii sînt dedicați unui anumit tip de bicicletă: cursieriști, mtb-iști, trekkeri, toureri, toți însă trebuie să adopte un mod corect de abordare a bicicletei.

6. CODUL BUNELOR MANIERE PE BICICLETĂ. Grea treabă, greu lucru. Am impresia cîteodată că și pe drum văd un fel de manelizare a biciclitului. Ispita competitivității, pulsiunile firii, lipsa de caracter se manifestă și cînd sîntem călare, dar mai ales cînd sîntem călare, obosiți, terminați psihic, transpirați, frustrați, nemîncați, nedormiți și însetați. Atunci se vede buna creștere, rezistența la factorii de stress.

7. SĂ ȘTII SĂ SUPRAVIEȚUIEȘTI PE ȘOSEA SAU OFF-ROAD. Da, să supraviețuiești. Asta înseamnă să știi ce să iei cu tine și ce te încurcă. Poate că vă voi descrie ce este în rucsacul meu de fiecare tură lungă. Dar dincolo de ce avem și ce nu avem cu noi ca obiecte, este vorba de atitudine.

VA URMA

 

About Marius David

Soțul îngăduit al Nataliei și tatăl nedesăvîrșit al lui Neriah, Naum Lucas și Noah Cristofor
Acest articol a fost publicat în Biciclete. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Ce trebuie să știi, să ai și să faci pentru călătoria la Auschwitz cu bicicleta? Episodul 2 (Ce trebuie să ȘTII?) – AMR 13

  1. SDM spune:

    De două luni sut proprietarul unui Marin Bolinas Ridge, din 1999, pe 26 inch, totul cu Shimano. Asta mă face simt cu voi febra startului.
    Am găsit câteva sfaturi competente: http://www.ebicycles.com/article/
    Protecție de … sus !
    SDM

  2. STEFAN T. spune:

    Foarte frumus!Poate odata voi participa si eu la asa ceva.Keep us updated!

  3. Pingback: Ce trebuie să știi, să ai și să faci pentru călătoria la Auschwitz cu bicicleta? Episodul 3 (Ce trebuie să FACI sau SĂ NU FACI?) – AMR 10 | Marius Cruceru

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s