„Εste credința oarbă?”

Iată un material în completarea serilor Iris și un răspuns la unul dintre comentariile recente pe blogul meu:

 

About Marius David

Soțul îngăduit al Nataliei și tatăl nedesăvîrșit al lui Neriah, Naum Lucas și Noah Cristofor
Acest articol a fost publicat în In-text-esant. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

31 de răspunsuri la „Εste credința oarbă?”

  1. CCC spune:

    Credinta nu este deloc oarba, este un fenomen absolut pragmatic: pentru cei la limita disperarii ca ultim instrument acceptat in drumul catre „nu mai e nimic de facut”, si unora gen domnul de mai sus, care daca nu ar vorbi despre asta ar fi un ilustru anonim. Pe zi ce trece gasesc cele mai graitoare exemple de trufie exact intre acesti intelectuali ai vorbelor credintei. Vi se intampla vreodata sa va spuneti: „asta nu stiu dar as vrea sa aflu?”

  2. finitul spre cel Infinit spune:

    Credinta omului in Dumnezeu este singurul lucru care Il intereseaza pe Dumnezeu, „ea reprezinta cea mai buna cale prin care fiintele umane isi pot exprima dragostea fata de Dumnezeu”. P.Yancey

  3. foolfield spune:

    Ideea ca speculatie verbalizata, nu e totuna cu speculatia idealizata. Procesul gandirii implica din capul locului speculatia. Ideea pertinenta poate fi rodul speculatiei informate la fel cum speculatia inteligenta ar putea fi o idee in formare…

    • CCC spune:

      Din cate iti inteleg eu vorbele relativizezi orice efort sistematic. Daaar imi place cum definesti ideea pertinenta: ai tu convingerea ca e vreun aderent fidel al vreunei credinte interesat sa se informeze? Este vreunul dornic sa recunoasca eroarea, daca o gaseste?

      • Florin N. spune:

        CCC,
        Felul cum ganditi pentru alti ma determina sa descifrez codul din spatele acronimului din numele de scena…..
        Inainte de a imbratisa credinta in Dumnezeu am cautat cea mai mica eroare posibila pentru a infirma aceasta credinta. Believe you me…ca nu am gasit.
        Sunt convins ca in mintea dumitale este indoiala la ceea ce spun altii cu privire la aceasta credinta….insa ati incercat sincer sa Il cautati pe Dumnezeu cu adevarat ?
        Daca nu….. nu sunteti pertinent…si conversatia noastra se incheie….Daca da…puteti releva modul in care L-ati cautat pe Dumnezeu ?

        • CCC spune:

          Domnule Florin, sper ca nu te superi ca nu te cred „pe cuvant” atunci cand spui ca ai cautat cea mai mica eroare posibila. Cui ceri asta? Unui text extrem de vag si rasinterpretabil?
          Pentru mine cautarea unui posibil Dumnezeu in sens iudeo-crestin s-a sfarsit atunci cand am vazut cum avalansa de dovezi ce demoleaza nivelul pueril, etnic, extrem de subiectiv al textului fundational (Vechiul Testament) si modul absolut interesat personal al celor ce au incercat sa le arunce in deziluzie, arata unele langa altele. Nu neg calitatea mesajului din NT, dar nici acolo nu imi fac iluzii: sunt european, aproape taran, ar fi cam greu ca NT, chiar incarcat cu toate personalizarile ortodoxe ori strict romanesti, sa nu imi fie confortabil. In fond, daca ai evoluat sa respiri oxigen orice altceva iti pare toxic, pana devii constient de ceea ce a generat dependenta. Daca chiar vrei sa ii justifici valoare universala crestinismului atunci partea sa fundationala trebuie sa fie cristal de corecta in raport cu istoria, sa fie gata sa demonstreze si sa integreze complet si fara probleme orice descoperire, altfel este strict o manevra de supravietuire confortabila.

      • foolfield spune:

        Astazi, informatia e mai mult decat la indemana. Ma indoiesc ca `aderentul fidel al vreunei credinte` ar putea fi total indiferent cu privire la fenomenul informatizarii. Macar din simpla curiozitate, tot va arunca o privire spre zona `tabu`… Totusi, aceasta indrazneala ar trebui dublata de simtul selectivitatii inteligente, detasate.

        • CCC spune:

          Foarte corect spui Foolfield, insa nu am intalnit nici o scriere riguroasa a fratiei Intelligent Design care sa refere proiecte importante, cum ar fi Genographic ori sa investigheze arheologia Vaii Indusului. Cand este evident ca toata argumentatia sta pe gol e mai simplu sa referi cazurile in care datarea cu carbon 14, de exemplu, da gres si sa constati superficial ca „nu se poate demonstra”. Dar am senzatia ca subiectul a mai fost tratat sub diferite forme pe aici.

          • foolfield spune:

            Pentru cei mai multi (credinciosi), dovezile palesc in fata certitudinilor acceptate necritic. Unii dintre acestia insa, (nu stiu cum, nici de ce), descopera realitatea frusta, netrucata, eliberata de inhibitii, fixisme, ori fobii induse cultic. Nimeni nu este imun la tentatia `imbratisarii` prejudecatilor generalizatoare… Cu aceasta se lupta, nu se negociaza.

            • CCC spune:

              Iarta-mi inocenta, dar care ar fi acele certitudini acceptate necritic? Multumesc. Ceea ce am scris acolo reprezinta parerea mea, poate incorecta, a faptului ca acei credinciosi evita cu buna stiinta temele spinoase. Din ce pricep de la tine tu zici ca aceasta atitudine e datorata probabil revelatiei mistice care acopera nevoia de proba rational pragmatica. Thanks, but no thanks. Nu poti sa fii in realitate si sa ii accepti legitatile doar cand si cum ai chef.

              • foolfield spune:

                Interesanta acceptia pe care, usor rezervat, mi-ai atribuit-o. Cu siguranta, nu am reusit sa ma fac inteles (nu e prima data, probabil nici ultima). Revelatia (ce e aia `mistica?`) poate fi supusa criticii, de cele mai multe ori impunandu-se o abordare a textelor din perspectiva cercetatorului detasat. Orice text poate fi (si de regula este) interpretat.

              • CCC spune:

                Nu Foolfield, ceaa ce numesti revelatie este un fenomen extrem de personal, greu de diferentiat de vreo halucinatie ori de wishful thinking. Milioane de musulmani urmeaza frenetic Coranul, altii cauta sincer alte credinte. Trairea religioasa este cel mai clar demonstrat fenomen cultural al istoriei omenirii.

              • repussuper spune:

                Ccc ule, du-te bre si creste o gaina un porc, ceva. Poate ai sa inveti ce e aia viata. Esti tare nefericit.

              • CCC spune:

                Repus, care iti este problema? Chiar e problema ta fericirea necunoscutilor de pe net?

  4. elisa spune:

    Doi atei bogati erau f convinsi de ideile lor;
    pina cind sotia a devenit o femeie credincioasa;
    sotul era inebunit de necaz, sotia se straduia sa l lamureasca,
    lasindu i Biblia deschisa cu texte subliniate.
    El a constatat ca e f greu sa si dovedeasca ateismul;
    insa in curind Dumnezeu , cel care l/a si creat, i s/a descoperit,
    spunind apoi ca este mult mai geu sa dovedesti ca Dumnezeu nu ar exista,

    • CCC spune:

      Elisa, imi permit sa copiez argumente repetate pe aici: nu poti demonstra ca nu exista nici zmeul din poveste. De ce? Pentru ca nu exista nici o urma tangibila a prezentei sale. La fel si cu perfectul vostru.

  5. foolfield spune:

    reply to ccc:
    Te-ai gandit vreodata ca `revelatie` ar putea insemna ceva pentru cineva?

    • CCC spune:

      Da, la fel cum revenirea dintr-o stare febrila era o minune acum 500 de ani, fie ca erai crestin, animist sau budhist. Aveam prin liceu revelatii geometrice, „vedeam” problema spatial. Acum pot sa scriu un software care sa aproximeze modul in care gandeam atunci. Se pune?

        • CCC spune:

          Atunci recunosti ca revelatia ta este un fenomen cultural dependent de un tip de educatie, memorie, framantare launtrica. Recunosti ca neuronii tai au produs „ceva” ce momentan nu poti deslusi. Daca revelatia asta crestina sau nu ar veni la unul complet rupt de acest spatiui as zice da, sunt un dement, un ticalos negativist. Din pacate nu este cazul, toate revelatiiie vin doar sa confirme indoctrinarea mai mult ori mai putin intentionala. Sa stii ca pute de revelatii si la necrestini, foarte conforme cu mesajul mistic original. Ori nu, cred ca si dogonii au ratacitii lor.

  6. foolfield spune:

    Ma refeream la revelatie ca descoperire, ca…inner-happening.

    • CCC spune:

      Hai sa ne lamurim: e aceasta revelatie dependenta de vreo asteptare? Oracolul din Delphi producea revelatii? Dar dansul samanilor?

  7. foolfield spune:

    In opinia mea, descoperirea e de fiecare data surprinzatoare. Nu e un `fake`, adica ceva indus cu scopul de a confirma o asteptare.

    • CCC spune:

      foolfield, ai facut o afirmatie, poate ca ar fi normal sa o sustii acum, nu crezi? „Descoperirea e de fiecare data surprinzatoare” – daca maine se descopera ca pe luna Europa exista structuri vii care au la baza siliciul, si nu carbonul, esti gata sa accepti ca toata istorisirea miturilor creationale ale lumii, inclusiv Intelligent Design, nu reprezinta altceva decat „asa au gasit de cuviinta unii oameni sa explice intr-un mod ce li se parea rezonabil lumea”?

      • foolfield spune:

        Ceea ce imi da de gandit, e faptul ca pana si evidentele pot fi interpretate inainte de a fi acceptate. Surpriza poate surveni uneori, ca efect secundar rezultat in urma unei asemenea interpretari. Trebuie sa ma informez ca sa-ti pot -cat de cat- raspunde. Abordarea mea este mai degraba existentiala decat stiintifica.

  8. John Nica spune:

    Da credinciosul in sensul strict biblic este orb. El nu stie cine este Dumnezeu si nu poate sti sau ajunge sa il cunoasca pentru ca cei doi sunt total diferiti si separati. Dar acest orb, dupa multe bajbaieli si intalniri cu mari ganditori ai umanitatii il intalneste si pe Isus de care pur si simplu se indragosteste vrajit de cuvintele Lui, sau il gaseste cel mai veridic si demn de incredere ghid catre Dumnezeu. si adevar. Credinciosul crestin nu ii este rusine sa recunoasca ca este orb. Cresterea misterului universului macro si micro odata cu avansarea cunoasterii stiintifice este un fapt.

    Si lucrul acesta se intampla cu oricare muritor care este un credincios orb calauzit de un altul sau de altii (curente, organizatii, asociatii, etc) de la care a luat sistemul de gandire sau prezumtiile.

    Asa ca fie crestin, musulman, budist sau ateu toti sunt credinciosi. Problema nu este credinta credinciosului cat calificarea calauzei de a duce pe credincios la adevar (Dumnezeu). Din acest punct de vedere crestinismul este net superior celorlalte religii prin superioritatea absoluta a calauzei care este Isus. Dati-mi un alt om mai specialist ca Isus in dumnezeire si voi renunta la El.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s