Duminică seara o nouă întîlnire DE CE CRED? la Iris: Slăbănogul din Evanghelia după Ioan. Trecutul paralizant, anamneza și credința ca salt

Sursa Beni Pop. Decor creat de Liviu Mocanu, Iurie Cojocaru, Dănuț Tonea, Radu Pop

Sursa Beni Pop. Decor creat de Liviu Mocanu, Iurie Cojocaru, Dănuț Tonea, Radu Pop

Dacă Slăbănogul va fi suferit pentru 38 de ani, acest lucru ar fi putut să însemne minim 38 de ani sau chiar 50 de ani. La 12 ani, copilăria fiind încheiată pentru un copil evreu, a ieșit din casă și s-a așezat în scăldători căutînd azi și mîine și poimîine vindecarea.

 

La 50 de ani, într-o epocă în care preoții ieșeau obligatoriu din slujire la această vîrstă, la 50 de ani, cînd media de vîrstă este de 38 de ani, viața este epuizată. Nu mai este nimic de făcut. Nu mai este nicio speranță, niciun nou început. Trecutul este paralizant, viitorul nu mai există.

Isus trece printre toți orbii, slăbănogii, uscații, paraliticii și se apropie de cel mai fără speranță, de disperatul ultim, omul care se obișnuise deja cu mirosul puroiului și pentru care zacerea nu mai avea alternativă.

Întrebarea lui Isus: MAI vrei să te faci sănătos? este aiuritoare pentru cineva care aștepta bolborosirea apelor. Este însă întrebarea potrivită pentru cel încarcerat în propriul trecut, legat de propriile experimentări ale neputinței. Cea mai grea boală spirituală este deznădejdea. Este adevărata paralizie.

Isus îl întreabă pe acesta dacă vrea să se facă sănătos, deși ar fi putut să îi poruncească direct, fără să îi ceară să-și caute sămînța credinței prin colțurile prăfuite ale inimii. Nu putem decît să ne imaginăm schimbul de priviri dintre Domnul și slăbănog, dar minunea are loc. Tradiția zilelor petrecute într-o rînă ia sfîrșit, slăbănogul sare, își ia patul și se îndreaptă direct spre locul în care nu avea voie să pășească, spre Templu.

Există, dragi prieteni, între voi dintre aceia care, după încercări repetate și nereușite de a păși în scăldătoare, după ce veți fi fost învinși de atîtea ori, există între voi din aceia care și-au piedut orice nădejde că poate fi un nou început? Toate încercările tale de a te lăsa de fumat lunea, de a te lăsa de băut joia, toate curele de slăbire ratate, toate promisiunile încălcate, toate acestea ți-au slăbit nu numai voința, toate acestea te-au condus nu numai la disprețul de sine, toate acestea ți-au condus spre minte viermele care își roade gîndul cum că Dumnezeu se mai poate apropia de tine, că te mai vrea prin preajma Lui.

Istoria Slăbănogului ne dă speranță. Isus se apropie de tine și te-a ales din mijlocul tuturor celorlalți slăbănogi. Lasă-i pe ei să aștepte îngeri, la tine a venit direct Îngerul Domnului, Fiul lui Dumnezeu Însuși, lasă-i pe ei să aștepte horcăiala apei, la tine a venit să vorbească prin cuvinte Cuvîntul Însuși, lasă-i pe aceia în lungă așteptare, tu trebuie să te ridici acum să sari și să te îndrepți spre Templu.

Să pună mușchi pe oase, să învioreze ligamente, să întărească oasele. Toate acestea sînt nimic pentru Cel prin care toate s-au făcut. Aproape 40 de ani de suferință sînt nimic față de ce l-ar fi putut aștepta pe Slăbănog. Du-te, să nu mai păcătuiești, ca să nu ți se întîmple ceva mai rău… Ce poate fi mai rău? O veșnicie în disperare, în durere, în așteptarea unei vindecări care nu va mai veni niciodată.

Mîine seară ne întîlnim la Iris, în Cluj, la orele 18.00 ca să vedem ce facem cu trecutul nostru și deznădejdile noastre.

După cum vedeți, decorul realizat de Liviu Mocan, Iurie Cojocaru, Dănuț Tonea și Radu Pop, reprezintă un scaun blocat între pietrele îngrijorărilor, acuzelor, învinuirilor false (de ce nu pot coborî spre scăldătoare? din cauza îngerului care este desincronizat cu mine, a arhitectului care a făcut prea multe scări, a celorlalți care sînt mai rapizi, a rudeniilor celorlați, care sînt mai multe, a porticului, care îmi stă în față), scaunul blocat între bolovani, de nemișcat din interior, este întors cu spatele spre noi, într-o rînă, privind spre un albastru de Iurie Cojocaru, albastru care reprezintă nădejdea.

În spatele scaunului este trecutul. Care este relația între credință, anamneză și trecut? Cum credem cînd trecutul ne oferă toate probele că restaurarea este imposibilă? Vom afla mîine, dacă Dumnezeu ne va da viață.

 

About Marius David

Soțul îngăduit al Nataliei și tatăl nedesăvîrșit al lui Neriah, Naum Lucas și Noah Cristofor
Acest articol a fost publicat în Conferinte, Evanghelia dupa Ioan, Greaca, Meditaţii, Periegeza, serile Iris. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

9 răspunsuri la Duminică seara o nouă întîlnire DE CE CRED? la Iris: Slăbănogul din Evanghelia după Ioan. Trecutul paralizant, anamneza și credința ca salt

  1. foolfield spune:

    `…de a te lasa de baut joia`, asta e… tare!. `du-te, să nu mai păcătuiești`… ironie cristica, nedescurajanta, dez-amagitoare, realista, tonica, provocatoare. cat despre dispretul de sine, nimic nou sub soare; `solutia` la indemana: pocaieste-te, primeste-(L), conformeaza-te. poate e timpul non-conformismelor ne-teribiliste, mature, avizate, care tin pasul cu vremea.

  2. foolfield spune:

    …prin care am putea tine pasul cu vremea in care traim, mai bine spus.

  3. Adyna spune:

    Şi noi, cei prinşi de ”bolovanii” distanţei, să ne mulţumim doar cu a prinde pe ecran o licărire din acel albastru, doar cu dorul de a şti, sau… ne puteţi oferi mai mult?

  4. Aşteptăm video-ul. Nu am avut „inspiraţia” să citesc blogul în weekend şi am ratat întâlnirea.

  5. Pingback: De ce cred? Slăbănogul nevindecat (Video) | Marius Cruceru

  6. vasile spune:

    iata la ce ma inspirat predica dumneavoastra

    pe la poarta oilor la betesda scaldatoare
    zace-n patule de nuile cel olog fara picioare
    ce sa faca el sarcul de 38 de ani
    ar fi dat orice pe lume ar fi dat aur si bani

    sa se faca sanatos sa se scoale si sa umble
    sa fie in rind cu totii sa fie ca cei din lume
    numai ca navea pe nimeni si sarac cum el era
    toti il dadea la o parte cind minunea aprea

    caci un inger de la Domnul din ceruri se cobora
    primul ce-a jungea in apa pe loc se si vindeca
    numai ca acum acolo o minune si mai mare
    trece Isus salvatorul cel ce-aduce vindecare

    vindecare de-orice boala de-orce boala sufleteasca
    El ce-a data apa ce-a vie la femeia samariteanca
    El e pine pinea vietii ce pe cruce se va fringe
    orisicine la El vine pe nimeni no sa-l alunge

    trece Isus prin Betesda se opreste la olog
    si-l intreaba dintro data vrei to sa te faci sanatos?
    o cum n-as vrea eu o Doamne sint sarac si n-am pe nimeni
    pina sa cobor in apa altul mi-o ia inainte

    scoalat-te ridica-ti patul Isus Domnul a cuvintata
    sare-ologul in picioare pe loc este vindecat
    o ce mare bucurie parca-a crede n-ui venea
    ca va merge pe picioare va fi si el cineva

    si dupa toate aceaste dupa-aceasta vindecare
    el se pirde-n rind cu lumea cu cea adunare mare
    n-a stiut sa pretuiasca intilnirea cu Isus
    sa-i aduca inchinare celui ce-i venit de sus

    Isus face s-azi minuni cea mai mare e minunea
    ca pe El pacatosi El iarta Le ofera mintuirea
    El ne cheama s-azi pe nume si ne spune tuturor
    Eu pot sa va dau viata Eu sint poarta oilor

    • Marius David spune:

      VAsile, chiar și gramatica face parte din marele adevăr al lui Dumnezeu și din lucrurile plăcute Celui care S-a numit pe Sine Calea, Adevărul și Viața.
      Încearcă să nu mai trimiți texte în halul acesta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s