Citiți, fraților, Calvin … pe bune!

Deja cred că devin sătul de modul în care se întrerup discuțiile foarte abrupt cu unii dintre cei mai calviniști dintre pămînteni în momentul în care îi întreb dacă l-au citit pe Calvin de la sursă sau au ascultat numai Piper pe Youtube.

Sînt deja sătul de teologi de pripas (și de o parte și de cealaltă), buni de gură, slabi de carte, care sînt vocali precum suporterii de fotbal, huiduie și strigă (și dintr-o parte și din alta și … uneori la propriu), fără să fi avut acces la textele fundamentale.

Mi se întîmplă la fel cînd discutăm despre muzică și întreb care este diferența dintre gen muzical și specie muzicală. După ce trecem peste acest moment penibil, de obicei discuția se încheie ex abrupto.

Iată de unde se poate începe, dacă doriți:

Vezi AICI și AICI și AICI și AICI.

Așa cum spune autorul indicat în ultimul link: Insitutele s-ar putea să fie mai ușor de citit decît crezi! E vacanță! Tolle lege! 

Lectură plăcută înainte de a mai consuma energiile în discuții care se opresc în punctele esențiale, la momentul … homework!

Ah, era să uit! Să nu uităm BIBLIA!

După aceea discutăm… la oră! 

 

 

About Marius David

Soțul îngăduit al Nataliei și tatăl nedesăvîrșit al lui Neriah, Naum Lucas și Noah Cristofor
Acest articol a fost publicat în Cărţi de citit, In-text-esant, Linkomandări, Pt. studenţii mei. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Citiți, fraților, Calvin … pe bune!

  1. De acord cu observația că nu-i chiar așa de complicat să citești Calvin. Și e surprinzător să vezi cât de necalvinist e pe alocuri🙂

    Îmboldit de postarea dvs., am încercat să văd cam ce avem în românește de/despre reformatori. Și mi-am zis că, dacă tot a ieșit o listă, s-o dau și altora să se folosească de ea: http://scriptorie.wordpress.com/2013/12/29/clasicii-reformei-in-limba-romana/. Orice completări sunt bine-venite.

  2. foolfield spune:

    Calvin a reusit sa faca din Biblie, regula generala de viata. Ceea ce nu e deloc imbucurator. De ce? Pentru simplul fapt ca regula se stabileste intr-o anumita perioada istorica, marcata de un anume context cultural (obiceiuri, cutume, fixatii cultice, etc.). Daca nu cumva sunt si reguli universal valabile in orice timp si loc…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s