Astăzi a început Postul Mare al Nașterii Domnului

Astăzi a început Postul Mare al Crăciunului. Am văzut că deja se pun ornamentele de Crăciun. Proastă idee! Se uzează prea repede toată bucuria care va să vină. Sărbătoarea autentică presupune întristare mai înainte de celebrare. Bucuria deplină presupune constrîngerea.

Am mai scris despre acest lucru AICI. De ce ar ține un evanghelic Postul Mare? Am dat motivele în postarea indicată.

Care ar fi motivele?

1. Primul și cel mai important motiv este unul spiritual. Am cîteva pricini de rugăciune urgente, unele arzătoare, și cîteva proiecte care solicită presiune spirituală foarte mare, proiecte care au constituit motive pentru absența mea îndelunga și prelungită în acest spațiu. Nu cred că putem începe drumuri noi, nu cred că ne putem avînta în lucrări spirituale, care implică responsabilități mari, fără un astfel de exercițiu spiritual mai înainte. Nu cred că ne putem avînta în misiuni care implică maturitate spirituală, fără să fi trecut testele anumitor înfrînări mai înainte. De asemenea, avem bolnavi în biserică, bolnavi fizic și bolnavi spiritual. Ei merită toată această zdroabă. Familia mea, biserica noastră, starea mea spirituală, starea și pricinile prietenilor, iată motive destule să ne punem burhăile la smerire.

2. Al doilea motiv este legat de starea spirituală dinaintea Sărbătorilor. Prea trecem fără frustrări spre Sărbătoare. Prea călătorim senin printr-un pustiu care ar trebui să fie mai arzător, printr-o vale care ar trebui să fie mai adîncă înainte de a ieși la odihna sărbătorii și înainte de a ne bucura de pacea celebrării. Principiul sărbătoririi, așa cum îl deduc din Isaia 58, dar și din Pentateuh, presupune o alternanță de frustrare-celebrare. Nu există celebrare deplină fără frustrare înainte, nu există sărbătorire fără o precedentă înfrînare. Cred că ne vom bucura cu mult mai mult de mesele de părtășie… și Crăciunul este neapărat în jurul unei mese (este sărbătoarea preferată a familiei noastre), după ce ne vom fi înfrînat o vreme, creînd în acest fel tensiunea așteptării. Bucuria va fi mai mare, după ce așteptarea a fost mai grea. Noi nu. Salameturi, pateuri, brînză, friptane, ouă, șunci, le aruncăm pe gît ca într-o mașină de tocat permanent și fără oprire. Adevărate mașini de pradă. Ah, sînt excepțiile. Săracii, care ar tînji după acestea și…. totuși.. Pare-mi-se mie că românii o duc destul de bine, poate prea bine și ar trebui să se întoarcă spre grădini și să mai pască un pic ca oi de îmblînzit ce sîntem.

3. Al treilea motiv este unul care ține de exersarea voinței. Beneficiile postului de 21 de zile au fost atît de mari, încît nu rezist ispitei de a relua. Biruința asupra sinelui generează endofine sau nu știu cum se cheamă acelea, dar ceva legat de hormonul fericirii oricum. Beneficiile au fost în primul rînd mentale și spirituale, ce să mai punem cele aproape 10 kg care s-au dus jos și nu s-au mai adunat? Cred că permanentizarea într-o stare de satisfacție continuă, fie aceasta și alimentară, ne îndoaie și ne înmoaie voința și capacitatea de a conduce proiecte pînă la capăt. Delăsarea, întîrzierea, apatia, lenevirea, scîrba, starea de moleșeală spirituală și lipsa de chef, toate vin din această trecere lentă prin apele soioase și verzi ale unei continue stări de săturare, din siguranța că vom avea totul la îndemînă și destul.

4. Al patrulea motiv. Fizic. Cred că avem nevoie de o măturare a intestinelor, a venelor, a inimii, așa… să se mai bucure și pancreasul nostru un pic, să mai zburde și ficații în pîntece, să se mai odihnească și mațele de putrejunele care stau într-însele. Cele 21 de zile mi-au clarificat creierii, parcă mi s-a luat un văl de pe ochi. Conexiunile se fac cumva mai rapid. Da, știu, sînt subiectiv. Nu cred că am devenit mai deștept, dar mai treaz, da.

5. Economic. Credeți sau nu, dar acest gen de post ne ridică factura doar la apă.

6. Experiențele și expertiza. Nimeni nu mă mai poate întreba acum, nici dintre baptiști, nici dintre ortodocși… ce știi tu? Habar nu ai ce greu e să postești atît. Acum știu cum este, ba mai mult, îi fac de rîs pe cei care ar fi trebuit să postească și se ascund sub tot felul de îngăduințe și “pogorăminte”….vorba unui prieten preot: “eh, pastore, mai ciupim și noi pe ici pe colo în post, că doar e har… să nu exagerăm, ăsta este spiritul ortodoxiei…. toleranța, voi sînteți cu strictețea… “. Hmmmm! Oare! Nici cu el nu sînt de acord, dar nici cu mine …. cu ce am gîndit. Acum am motive de discuții și încurajări reciproce cu prietenii care postesc alături.

7. Sînt curios. Extrem de curios cum va reacționa corpul meu după toată această perioadă. Așa cum m-a suprins după cele 21 de zile, sînt curios ce va face acum. Azi i-am dat numai niște suc de pătrunjel. Atît. Apoi l-am urcat pe bicicletă și i-am dat bice. Pfuai! Nu aveți idee cum poate să tragă, flămînzit așa cum este. Arde cu flacără violet, troznește și pocnește ca un horn căruia îi dai foc și se curățește prin propria-i ardere.

Ce voi mînca?

Regimul de post obișnuit, probabil un pic mai dur.

1. De cîte ori pot și am ocazia …. sucuri de fructe strivite la axul melcat.

2. Salate! Cît încape, ca să nu uităm mestecatul.

3. Semințe de toate felurile. Crude și nesărate.

4. Fără lapte, carne, ouă.

5. Fără … dezlegări la … vin :)

6. Miercurea și Vinerea post, dar cu lichide.

7. Duminica voi mînca ce mi se pune înainte, pe acolo pe unde călătoresc, dar voi selecta ce este vegetarian.
După această perioadă de post strict, după sărbători, voi începe din nou perioada de post și mai strict, cea de 21 de zile.

Înainte de Paște am făcut cura de 21 de zile înainte de post. Acum o voi face după această perioadă.

Pentru ce ne rugăm și postim azi? După cum ați aflat deja, Oltenia este mai orfană cu un slujitor. Ne rugăm ca Dumnezeu să scoată lucrători la secerișul alb. Mama unui prieten este în comă după un atac cerebral. Ne rugăm și pentru ea. Și azi mă rog în mod special pentru toți tinerii care sînt ispitiți de gîndul sinuciderii. Mîine unul dintre tinerii care mi-au marcat viața și care a ales să își curme propria-i viață… ar fi împlinit ani. Mă urmărește încă istoria lui. Să îi ținem în căușul palmelor împreunate pentru rugă azi…

About Marius David

Soțul îngăduit al Nataliei și tatăl nedesăvîrșit al lui Neriah, Naum Lucas și Noah Cristofor
Acest articol a fost publicat în Întrebările lui Ghiţă, Biserica Baptista, Fabrica de barbati, Zidul rugăciunii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Astăzi a început Postul Mare al Nașterii Domnului

  1. Oana spune:

    Multumim pentru ca v-ati rugat/va rugati pentru acei tineri…

  2. munteanuaurel spune:

    ,,Sînt curios. Extrem de curios cum va reacționa corpul meu după toată această perioadă.,,
    la fel ca al lui Vasile Tomoioaga , ca doar si el tine postul

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s