Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Exceptional!!! Ca fost absolvent de Mate UBB, au inceput sa imi sclipeasca ochii imediat la auzirea minunatei vesti.
Dupa ce invatamantul a ajuns intr-o groapa adanca, intr-un intunerec al mintii, astfel de vesti sunt intr-adevar minunate. Ma bucur foarte, foarte mult de performanta echipei.
Las că Ponta ridică sportul, ca copy-lot ce se află este pasionat mai ales de sporturile cu motor, de asta le-a dat mașini la sportivi.
Nu a functionat prea bine copy-lot, doar locul 27 la olimpiada. Dar ca sa fim optimisti avem toate sansele sa confundam directia de mers spre varf si sa consideram pozitia 79 cea de top 🙂 .
Apropos de politica, dinafara tarii lucrurile se vad foarte darviniene. Aratam ca veriga lipsa din lantul genetic. Cred ca la noi doar politica e de olimpiada, ii depasim pe americani cu 46 medalii de aur, sarim direct la 100 doar prin participarea politicienilor.
Suprapunerea olimpiadei de la Londra cu olimpiada politica din Romania e senzationala, nici nu se putea mai bine, perfect si laude campionilor nostri, suntem the best 😀
Felicitari, bravo lor! Ar trebui ca media sa fie mai atenta cu astfel de reusite ale copiilor nostri.
Baiatul meu de 10 ani a participat si el la concursuri de mate anul trecut, unde a luat niste medalii (nu chiar din aur sau argint). Ceea ce m-a uimit a fost numarul foarte mare de copii asiatici si arabi ce au concurat. Dintre europeni, doar baiatul meu, si doi colegi de-ai lui cu un an mai mare, din Ucraina si Cehia. Americani, putini. Bineinteles ca asiaticii au luat locul I. Imi pare rau ca emigrantii romani nu motiveaza mai mult copiii lor sa participe la concursuri, ca sunt convinsa ca ar putea. Sau poate ca o fac, dar nu stiu eu.
PE MINE!
Felicitari !
In vremurile trecute (i.e. clasa a V-a, a VII-a) umblam si eu la o asemeanea olimpiada (cea national)…cei drept, mai aveam nevoie de 5 sutimi…si prindeam mai departe…a fost!…inca am ramas pasionat de matematica (datorita dirigintelui meu…)!
Si eu eram foarte revoltat cand fratele meu venea acasa cu medalie de aur pe romania, bronz, argint si aur la internationale si nu era recompensat cu nimic.Cei care merg la jocurile olimpice primesc bani, apartamente, masini.Si mai urat este sa vezi ca Romania nu stie deloc aprecia aceste talente.Si baiatul acesta cu aur la internationala nu va fi bagat in seama, nu isi va gasi loc de munca pentru ca altii il vor lua in locul lui ca au avut mai multi bani pentru mita si asa va ajunge sa fie chemat in strainatate pentru studii, pentru doctorat si pentru a lucra.Mai bine platim milioane de euro in ziua de azi pentru un om care fuge dupa minge si face oamenii sa se simta bine.Cei care sunt luminati, binecuvantati, dotati, sa mai astepte…..
da, tocmai am auzit că Ponta a DUBLAT PREMIILE pentru olimipicii mușchilor și n-a dat nimic pentru olimpicii neuronilor numai pentru că ză mozăr end ză fozăr of … ză economi n-a fost de acord. rușinos.
nu Ponta a inventat aceasta atitudine.
am avut „olimpici” premiati an de an. nici Boc nu le-a dat nimic, desi putea sa le dea macar un iPad, „ca tot romanu'” (ca sa citez din maximele acestui pisc al politicii romanesti).
asta in timp ce statul a avut si are banii foarte multi pentru un anumit srl bisericesc cu profituri de milioane de euro, pentru stadioane cochete (ca sa aiba ultrasii unde injura legal in timp ce oamenii pesterii alearga dupa o basica), pentru tot felul de chermeze si parastase patriotarde s.a.m.d.
ce daca e unul bun la matematica? boborul vrea muschi tatuati si manele la maximum.
da, este adevărat, toți au avut aceeași atitudine, dacă luau fotbaliștii ceva campionate ca prin 86, deșănțarea era chiar și mai mare.
De ce? că sportul, un anumit gen de sport place alegătorului și, dacă facem pe plac sportivuli, atunci și alegătorul se simte bine, dacă alegătorul se simte bine, atunci și noi sîntem votați. Logic.