Evanghelizare sau prozelitism?

Este .. sau mai bine zis ERA cunoscut apetitul evanghelicilor pentru împărtăşirea credinţei. Cu timpul am devenit mai complicaţi, mai mofturoşi şi mai timizi.

Am trăit momente extraordinare alături de bătrînii noştri, care nu aveau nicio jenă în propovăduirea evangheliei la uşa unei crîşme, într-un mizer compartiment de tren sau pe laviţa de la poartă.

De-a lungul timpului cei care făceau parte din cultele evanghelice din România au fost acuzaţi că fac prozelitism.

Noi am susţinut sus şi tare că facem evanghelizare. Nu! Facem prozelitism.

sursa http://cdn.printablesigns.net

Care este totuşi diferenţa dintre cele două?

Nu contest că ai mei coreligionari vor fi făcut prozelitism, încercînd să îşi alăture adepţi la cult, la grupare, prin mijloace de convingere altele decît acelea care creează convingeri.

Sînt analişti destul de vocali care spun că în România, ţară creştină de 2000 de ani, propovăduirea adevărurilor creştine ar trebui interzisă cumva. Dacă sîntem toţi creştini de ce am încerca schimbarea convingerilor unora spre a trece într-o altă denominaţie tot creştină.

Mi se pare că se aplică o dublă măsură aici: dacă un neoprotestant este convins să treacă la ortodoxie, aceasta ni se pare o mare victorie a dreptei credinţe şi îl plimbăm prin toate marile oraşe să ţină conferinţe. Dacă vine din Întunecatul Occident, atunci este şi mai bine.

Dacă este convertit un ortodox la unul dintre cultele evanghelice acesta trebuie să fi fost rezultatul prozelitismului.

Cred că prozeliţi şi evanghelişti sînt şi de o parte şi de alta, aşa cum sînt şi de o parte şi de alta manipulatori, manipulaţi, creştini nominali şi creştini autentici.

Problema este că nu avem definiţii de lucru satisfăcătoare. Idei? Ah, vă rog NU CU DEXUL!!!!

Cred că orice creştin autentic, trăitor, trebuie să îşi împărtăşească bucuros şi în libertate convingerile. Dacă întîlneşte creştini să-l asculte, are părtăşie, dacă întîlneşte creştini nominali, poate fi motivator pentru o alternativă în trăire, dacă întîlneşte păgîni, atunci cu mai multă tragere de inimă trebuie să devină persuasiv.

Motivaţia, conţinutul propovăduirii, calitatea vieţuirii, toate acestea sapă împreună prăpastia dintre evanghelizare şi prozelitism.

Cel care face prozelitism caută adepţi pentru o religie, cel care vesteşte vestea bună (evanghelizează, a propos… vestea bună a evangheliei este pleonasm) caută să împărtăşească semenilor relaţia salvifică din viaţa sa.

Cel care face prozelitism are agende instituţionale, este un fel de agitator ideologic,, parcă este în luptă şi pierdere tot timpul, propovăduitorul Adevărului este odihnit şi sprijinit dincolo de terenitate.

Prozelitizantul face ce face din orgoliu personal, este preocupat de prezent şi instituţie, adună scalpuri, numără clienţi, este un adevărat contabil de suflete, evanghelistul face ce face din iubire de semen, fără a se ameţi cu numere, poze, rapoarte, este concentrat pe relaţie şi ţine seama la prietenia cu persoana din faţa sa, persoană pe care o preţuieşte dinspre veşnicie spre prezent. Născătorul de prozeliţi este un activist ideologizat, care crede în puterea sa şi metodele învăţate, este un idolatru.  Pescuitorul de oameni este un lucrător credincios în lucrul dat de Stăpînul lucrării şi al sufletelor, încrezîndu-se în suveranitatea Acestuia.

Ce înseamnă prozelitism din perspectiva lui Isus?

Matei 23:15 Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi înconjuraţi marea şi pămîntul, ca să faceţi un tovarăş de credinţă; şi, după ce a ajuns tovarăş de credinţă, faceţi din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decît sînteţi voi înşivă.

15 Ουαι υμιν, γραμματεις και Φαρισαιοι υποκριται, οτι περιαγετε την θαλασσαν και την ξηραν ποιησαι ενα προσηλυτον, και οταν γενηται ποιειτε αυτον υιον γεεννης διπλοτερον υμων.

15 vae vobis scribae et Pharisaei hypocritae quia circuitis mare et aridam ut faciatis unum proselytum et cum fuerit factus facitis eum filium gehennae duplo quam vos

Şi aş putea continua. Vezi un excelent articol scris de Trevin Wax despre acest subiect şi tensiunea dintre evanghelizare şi prozelitism AICI.

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Întrebările lui Ghiţă, Biserica Baptista, Dezbatere, dulce Românie, intrebările lui Naum, inventarul stricaciunilor spirituale. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Evanghelizare sau prozelitism?

  1. Cip zice:

    Și dacă întâlnește atei cum ar trebui să procedeze? 😀

  2. Fariseii creștini vor porni să aducă pe alții la credință, convinși fiind că ce au înțeles ei au înțeles bine.

    Dacă nu știi de un vi tu, de unde ai ideile și înțelegerea pe care o ai, nu călăuzi pe altul. Dacă nu înțelegi istoria confesiunii tale, nu o declara superioară alteia.
    Dacă nu înțelegi cum se înțelege Scriptura, nu învăța pe altul.
    Dacă nu te-ai vindecat de fărădelegile și de păcatele tale, nu te apuca din proprie inițiativă să fi doctor altcuiva.
    Dacă Hristos nu a prins chip în tine, nu arăta altuia spre Hristos pentru că nu are unde să îl vadă.

    Evanghelizarea nu este repetarea mecanică, fără trăire adevărată, curată și smerită, a unor mesaje prefabricate. Sunt puțini cei sub 40-50 de ani pe care i-am auzit predicând Cuvântului Evangheliei la modul cu adevărat evanghelic, trăitor.

    Pe atei nu îi oprește nimic să se numească raționali, lucizi, critici, liberi-gânditori, deși de multe ori nu sunt. Se binecuvintează pe sine, se investesc cu o abilitate pe care nu o au. La fel și creștinii, din aceiași mândrie, se pot investi cu abilități pe care nu le au: se pot considera luminați de Duhul Sfânt deși nu sunt, se pot considera smeriți, învățați, știutori, vindecați, etc. deși nu sunt.

    Nu cred că este nimic mai contrar învățăturii lui Hristos decît să te oprești din lectura Scripturii, să iei Biblia în mână și, din proprie inițiativă, să te duci să bați la ușa vecinului pentru a-l învăța. Nimeni nu este apostol al lui Hristos fără o trimitere explicită, prin viu grai, de la unul care la rândul lui a fost trimis.

    Este exemplar felul în care Filip l-a abordat pe famenul etiopian, delicat și smerit.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.