„Convergence worship?”

Mişcarea evanghelică nu stă în loc. Asta este sigur! Dacă nu stă în loc, asta înseamnă că umblă. Dacă umblă, s-ar putea să umble şi pe coclauri. Poate că sînt eu prea lipsit de imaginaţie şi creativitate, prea conservator, prea înţepenit în forme.

Ce este convergence worship? Un fel de melange în spirit postmodern între muzica interpretată de atît de cunoscutele deja formaţii de „muzică creştină contemporană” (sau „grupurile de laudă şi închinare” cu alternativele – trupă-formaţie-band) cu muzica şi elementele din liturghiile cîntate în bisericile tradiţionale.

Va rezista un asemene cocktail? Un gen îl va asimila pe celălalt? Este aceasta o alternativă la prea multul zgomot din bisericile evanghelice sau la înţepenirea în repertoriul de acum 100 de ani? Este o alternativă pentru căutarea unor texte care să fie corecte şi profunde teologic pentru o generaţie care nu mai recită şi ascultă nici măcar poezie laică?

Many people (if not most) have never even heard the word „convergence” used in relation to worship before, and yet convergence worship continues to be one of the most fascinating phenomenons within the realm of worship renewal.

A starting point might be to understand convergence worship as part of the Convergence Movement:

The Convergence Movement refers to a move among evangelical and charismatic churches in the United States to blend charismatic worship with liturgies from the Book of Common Prayer and other liturgical sources. The Movement was inspired by the spiritual pilgrimages of modern Evangelical writers like Thomas Howard, Robert E. Webber, Peter E. Gillquist and the ancient Christian writers and their communities.

Vezi AICI restul

Oricum pagina mişcării ţîşneşte şi musteşte de prost gust, un prost gust rar întîlnit în epoca în care trăim. DAcă aş fi văzut o asemenea pagină în urmă cu 15 ani, în copilăria internetului, aş fi acceptat palma vizuală, dar acum? Oamenii ori sînt lipsiţi de resurse, ceea ce este greu de crezut, ori de imaginaţie şi cu totul necultivaţi, ceea ce este îngrijorător foarte pentru iniţiativele pe care le au.

Un melanj între cîntecele carismatice şi invocaţiuni catolice sau tropare ortodoxe amestecate precum se întîmplă cu cele culori în siglă aduce a „Răpirea din Serai” pe peretele mătuşii Nela. Lipsa totală de cultură heraldică, la care bănuiesc „adăugarea de lipsuri” în domeniul dogmaticii, istoriei, istoriei muzicii… ne poate duce la alegeri pe criteriul: „sună bine” sau „asta îmi place”, cum s-a întîmplat cu unele dintre cîntecele de la Taize (măcar acolo era un pic de bun gust!)

Deocamdată sînt sceptic, deşi am promovat lectura Troparelor şi Condacelor printre evanghelici, ca să îşi mai schimbe gusturile proaste referitoare la versificaţiile penibile ale unor cîntecte.

multumesc lui V.D. pentru sesizare.

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Întrebările lui Ghiţă, Biserica Baptista, inventarul stricaciunilor spirituale, Perplexităţi. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la „Convergence worship?”

  1. gh.iulian(l'exateo) zice:

    signs

  2. DanutM zice:

    Draga Marius,
    Sunt absolut de acord cu tine cu privire la prostul gust din exemplele date de tine. A reduce insa la aceasta ideea convergentei promovata de Riobert Webber mi se pare cel putin nedrept.
    Este drept ca atunci cind evanghelici fara cultura liturgica, patristica, istorica si muzicala se apuca sa amestece alandala elemente din diverse traditii, rezultatul este un bors kitschios.
    Nu trebuie insa neaparat sa fie asa. Daca vezi o liturghie baptista (convergenta) in biserica pastorita de Arhiepiscopul Malkhaz la Tbilisi, sau, asa cum bine, stii, slujba penticostala (convergenta) de duminica, de la Strajerul – si vorbesc despre experiente pe care le cunosc foarte bine – iti dai seama ca se poate si altfel; se poate si foarte bine.
    Sensul convergentei nu este amestecul, ci imbogatirea cu ceea ce au valoros alte traditii eclesiale, si NEAPARAT, este compatibil cuy propria traditie. Altfel, rezultatul este monstruos, ca in sigla orobila afisata mai sus.
    Webber are un articol amplu pe tema ‘convergentei’ in dintionarul lui in 8 volume despre inchinarea crestina. Sunt sigur ca-l aveti in biblioteca institutului. Daca tot ai deschis acest subiect, n-ai putea sa ne faci pustiul de bine de a ne pune la dispozitie o vopie scanata a acestui text, ca sa vadem si altceva decit anecdoticul ridicol al ignorantei evanghelice? ASta ca sa va unii ca este posibila si o gindire teologice si eclesiologica serioasa intre evanghelici?
    Ce zici, te prinzi?

    • Marius David zice:

      drag Danut, tocmai asta sper,
      poate că ar merita să explorăm un pic măcar prin lecturi bisericile tradiţionale ca să ne mai vindecăm de versetuţe idiotizante.
      Ce se întîmplă la Tbilisi mi se pare o extremă, la fel cum mi se pare şi ce fac evreii mesianici. Mi se pare că trebuie să ne păstrăm un pic şi simţul penibilului în vigoare.
      Da, se poate altfel .
      Trebuie să spuhn că am apreciat foarte mult muzica şi versurile de la Străjerul. Este altceva şi la Şelimbăr am discutat îndelung despre asta.
      Mă tem însă tocmai de acesată combinaţie distructivă de sete după nou şi lipsa culturii solide liturgice şi istorice. Aceasta poate fi o combinaţie devastatoare şi poate anula ideea din start.
      Da, m-am pus pe citit, am un articol, poate că ţi-l voi trimite, în PDF.
      Da, de ce nu, mă prind, daor ştii că mă preocupă liturgica de 20 de ani şi am o grămadă de materila pe chestiune.

      • DanutM zice:

        Da, asa cum spuneam si eu mai sus, asa se naste kitsch-ul. Din dorinta de nou cu oprice pret, fara inradacinare teologica serioasa. Ori tocmai asta este ceea ce salveaza Strajerul. Deoacadata cel putin. Si nu sunt semne sa sa schimbe.
        IN ce priveste ceea ce se intimpla la Tbilisi, cred ca te pripesti, reactionind la informatii partiale si fara sa fi avut o interactiune serioasa cu cel care se afla in spatele acestei experiente unice. Eu am fost acolo si am povestit indelung cu malkhaz, asa incit nu am ingrijorarile tale. Te inteleg si sunt de acord cu tine doar prin prisma politicii eclesiale. Asa ceva in Romania ar fi crima curata, ‘curat murdar, coane Fanica’, pentru sponsorii americani ai baptismului romanesc.

        • Marius David zice:

          Da, poate că oi ajunge vreodată la Tbilisi, cine ştie, nu văd însă legătura dintre cele ce văd acolo şi primsma politicii eclesiale.
          Ca unul care am citit ceva liturgică şi erminii, dacă tot se merge spre acolo, amceva pretenţii de la cei care abordează veşmintele liturgice şi icoanele. Dar poate că despre asta trebuie să vorbim în alt context.

  3. Cel putin nu-i o initiativa a albilor din clasa de mijloc. Asta ar schimba datele problemei in rau/penibil. In rest, le doresc succes. Oricum nu prea inteleg de ce afro-americanii ar ramane fideli unui protestantism primit odata cu statutul de sclav.

  4. Emi Zarnescu zice:

    Din ce am citit in articol imi scapa punctul dvs de vedere. Deci vi se pare in regula ca muzica de inchinare asa zis moderna sa fie imbinata cu elemente liturgice catolice sau ortodoxe?
    Sau optati pentru un stil nou (pentru generatia de tineri actuala), dar totusi vechi, gen Nicolae Moldoveanu, cu cantari axate pe continut teologic in timp ce linia melodica nu suporta prea mult acompaniamant (sau prea multe intrumente) ?
    Pentru ca din punctul meu de vedere prea mult acompaniament poate estompa mesajul teologic al cantarilor prin faptul ca se scoate in evidenta performarea artistilor si mai putin mesajul cantarii.

    • Marius David zice:

      draga Emi Zărnescu,
      1. Opţiuhnea mea est pentru EDUCAŢIE. este domeniul în care lucrez.
      2. Am precizat: părerea mea este că aceste alegeri s-au făcut în total întuneric referitor la istoria mişcării creştine în general şi la liturgică în special .
      3. Optez pentru o cîntare nouă, de calitate, bine interpretată, corectă formal, dar înrădăcinată în dogmatica corectă.
      4. Elimin discuţia dintre gen-stil-specie, majoritate nici măcar nu fac distincţia între termenii tehnici.

  5. Troparul şi Candacul or fi ele f. dogmatice , dar adevărurile teologice puse sub forma aliteraţiilor diverse reprezintă fix obstacolul în calea devenirii spirituale a oamenilor , a cunoaşterii adevăratei Lumini a lui Cristos , sînt o reflecţie grea ce-i pune pe oameni în (des)cumpănă şi într-un sentiment al nevoii permanente de tutela cuiva pentru a şti ce au de făcut , o descurajare îndreptată împotriva acelui „Sapere aude!” , adică „îndrăzneşte să ştii!” (locuţiunea Є lui Horaţiu). Induc un sentiment al incapabilităţii omului de a lua singur decizii bazate pe o reflecţie cumpănită , luminată , nesabotată de raţionamentul aliteraţiei.

    „Luminile” celor două piese sînt mai grele decît mesajul manifest al „Luminilor” ( Iluminismului din sec. al XVIII – lea ) , criticat de I. Kant.

    Sînt un fel de raţiune „publică” (comună) , adică una gîndită de erudit în faţa comunităţii şi în locul acesteia , şi care exclude exercitarea privată a raţiunii.
    Mai zice d-l Kant că : cele două raţiuni nu se contrazic , cu condiţia de a fi bine delimitate una faţă de cealaltă.

    Preoţilor le-ar prinde bine să citească explicaţia lui I.Kant în „Manifestul Iluminist” , analiză prin care acesta ajunge la delicata problemă a libertăţii de conştiinţă atît în plan politic cît şi religios.
    (poate aşa s-ar reduce un pic şi din neclaritatea mesajelor scripturale încriptate în atîtea forme de aliteraţie verbală , chiar şi muzicală)
    Astfel s-ar putea ajunge , cel puţin / sau măcar , la un dram de civilizaţie spirituală , dacă nu la beneficiul intrării în adevărata Lumină a enoriaşilor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s