Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
Iată de ce sînt critic faţă de capitalismul contemporan. Şi nici măcar nu e un fenomen strict românesc.
care-i treaba cu capitalismul aici?
eu credeam că este numai despre bun simţ.
Care-i treaba cu Capitalismul aici, ati spus???
Pai, la fel ca lui Bogdan Burghelea, este primul lucru care imi vine si mie in minte cand vad astfel de reclame. E simplu: Capitalismul are ca prim scop profitul, iar pe masura ce Capitalismul se devolta, scopul devine atat de agresiv, incat limitele bunului simt etc, sunt impinse la maximum, pentru ca singurul scop e ca reclama sa prinda la targetul principal si produsul sa se vanda. QED, anularea bunului simt este doar o derivata.
şi care este opţiunea. Dacă acesta este singurul defect al capitalismului, îl prefer alternativei,
Raspunsul dumneavoastra – care nu stiu daca e complet de vreme ce se termina cu virgula – pare doar o incercare de a evita subiectul. Nu exista sistem economic perfect pe planeta noastra, dar asta nu are nimic de a face cu ideea pe care am sustinut-o si argumentat-o eu.
sigur mai aveam ceva de adăugat, dar probabil mi-a scăpat enterul.
Nu, nu voi evita subiectul. Cred însă că miza este în cu totul altă parte decît în discutarea sistemelor economice pornind de la pervertirea unor colindeţe.
Opţiunea? Îngrădirea exterioară (prin reglementare) şi interioară (prin morală) a capitalismului.
În Germania un lanţ de magazine de produse electronice şi-a bătut şi el joc de Crăciun şi a lansat un slogan care i-a supărat (pe bună dreptate) pe unii creştini din Germania: „Weihnachten wird unterm Baum entschieden” (Crăciunul se decide sub pom).
În aceste condiţii, s-a lansat o contracampanie (nu cunosc exact autorii ei, dar e susţinută de prelaţi catolici şi luterani) care spune „Weihnachten wird in der Krippe entschieden” (Crăciunul se decide în iesle”.
Şi să nu uităm campania Red Bull de acum un an …
Care-i treaba cu capitalismul? Păi, controversa vinde, iar noi (care ne-am indignat şi dezabonat) nu sîntem decît 1% şi ocupăm „decît” biserici (cel mult) şi oricum nu sîntem relevanţi.
Eu aş spune, Crăciunul s-a decis în Cer, apocalispsa 12.
Total gresit . Pruncul din Ap. 12 nu are nimic de a face cu nasterea Zeului Soare sau cu Saturnaliile Romane . Este doar o ,, traditie frumoasa ” cum scrie Vasile Tomoioaga mai jos .
– Oare voi trebuie să-i ţineţi partea? Voi trebuie să-l apăraţi? Dacă Craciun este dumnezeu, atunci să se apere singur ………….. .
corect.pt .mine tote aceste 3 „productii oribile”sunt oricum in ton cu „spiritu craciunului”,…
Pai de gasit motive de contrat pe degeaba cu majoritatea crestina a acestui neam, daca e sa cautam inadins vom gasi la tot pasul. Da’ la asta om fi chemati?
Hai, stim ca nu aveti puterea sa recunoasteti o gresala, ci aveti in schimb mii si mii de cuvintele si scheme intelepte pentru apararea ei.
Zic si eu …
Vali, părerea mea este că nu îţi dai seama cam care este miza. Crezi că de motive de contrt cu majoritarii am eu chef acum?
Sper că şi majoritarii sînt la fel de oripilaţi de cele trei videoclipuri. Dacă nu, atunci e vremea să emigrez.
Posibil! Despre ce miza vorbiti? (drept este ca am uitat sa mentionez ca ma refeream doar la primul video)
Dumneata, domnule Vali, te poţi minţi singur cât doreşti că majoritatea acestui neam este creştină (în sensul biblic al cuvântului şi nu după închipuirile unora), însă realitatea este cruntă şi ne demonstrează cu vârf şi îndesat că lucrurile stau altfel. Despre asta este vorba, adică asta este miza…
Hai domnule, credeam ca aveti in vedere aspecte mai profunde, mai tainice.
Ideea de miza in contextul discutat este indusa in sensul de substrat, lucrare ascunsa, greu de dibuit, dar ceea ce sugerati dvs. drept miza este de natura usor evidenta
Draga Vali, poate că îţi explică cineva dintre ceilalţi prieteni care citesc pe aici. Realmente nu cred că am timp acum să detaliez aşa ceva. Îmi cer scuze.
Sau poateă că am sperat eu în zadar că unele lucruri nu au nevoie de explicaţii.
Foarte interesant!
Astept totusi un raspuns la o afirmatie pe care dvs ati facut-o fata de mine si pe care eu o pot interpreta poate gresit („nu îţi dai seama cam care este miza”). Nu putem arunca asa cuvintele si apoi sa ne eschivam. Dar nu va zoresc. Cand aveti dvs. timp.
Numai bine!
ţi s-a răspuns, VAli,.
Noroc ca exista concurenta, ca avem la cine trece, dar ce facem daca rand pe rand in fiecare an toate firmele de telefonie ne vor rastalmaci in cheie comerciala si nitel blasfemiatoare traditiile frumoase? Renuntam la telefonie? Nu cred. Dupa cum nici utilizatorii (credinciosi) de Apple nu vor renunta la iStuff-ul personal daca, sa presupunem, Apple ar fi principalul donator al unei fundatii gigant ce militeaza pentru alinierera in corectitudinea politica (adoptii, maritisuri) a bisericilor.
da, glorie capitalismului că există concurenţa.
Cred că putem face asta cum s-a făcut şi cu banca aceea crae promova adulterul.
nu renunţăm la telefonie, dar putem reacţiona.
sînt atîtea reclame care s-au retras din diferite pricini, dar pentru că oamenii au reacţionat.
Am înţeles că Romtelecomii sînt destul de sensibili la media, aşa că s-ar putea să le vină mintea în cap curînd, dacă protestul capătă amploare.
DAcă nu, măcar am făcut un exerciţiu de gimnastică a bunului simţ.
… sa ramanem la gimnastica. Este mult mai simplu si foarte sanatos 🙂 Daca vrem sa producem o schimbare a „bunului simt” in lume …. nici-o sansa. Noi trebuie sa fim „sare” si „lumina” cu ceea ce Domnul ne-a inzestrat, Evanghelia Sa” si sa luam pozitie fata de pervertirea ei cu umanismul si nu sa aparam niste simboluri pagane si traditii omenesti.
intru totul deacord.
În drumul meu spre DUMNEZEU, am poposit, după 26 de ani de ateism, în ortodoxie. Pentru o vreme a fost o oază şi un
popas binefăcător. Acolo, în biserica la părintelui
Galeriu am început eu să învăţ despre credinţă şi acolo l-am întâlnit şi pe Ioan Alexandru, poetul nebun după Hristos.
Acolo am aflat şi că „iată, chiar şi un om de ştiinţă, Viktor Frankl
mărturiseşte credinţa în DUMNEZEU” şi acolo am înţeles că a crede nu înseamnă neapărat a-ţi lăsa creierul la
intrare.
Tot acolo m-am întâlnit şi am descoperit Scriptura, nu doar pe aceea ferecată în argint, pe care o pupăm de zor la
liturghia duminicală, ci mai ales pe aceea care dă Viaţă.
Ea a fost aceea care m-a pus pe gânduri şi m-a scos uşurel din ortodoxie, că prea nu se mai potriveau nici practica
şi nici teoria cu cuvintele ei de jar. Eu aveam trei doruri pe care ortodoxia nu mi le-a putut împlini:
1. Să înţeleg în profunzime ce spune Cuvântul, pentru că vedeam că din el vine Viaţa Nouă.
2. Să trăiesc între nişte oameni care chiar preţuiesc Cuvântul şi-l trăiesc dovedindu-şi unii faţă de alţii
iubirea aceea care deosebeşte între urmaşii lui Hristos şi restul lumii, precum păstorul între oi şi capre. Şi chiar
i-am întâlnit (măcar că acum s-au cam rărit-răcit?).
3. Să am parte de o comunitate creştină dotată cu sistem imunitar viguros – în ortodoxie nimănui nu-i pasă dacă
mai vii sau nu la biserică, ori dacă mori potopit de păcate grave au ba. Nu există standarde morale obligatorii
decât cel mult teoretic. Nu există disciplină şi disciplinare, ca să nu cumva să jigneşti vreun curvar, vreo
gură-bogată, vreun serelist, vreo horoscopistă sau pe tantile vrăjitoare care dezleagă cununiile şi scoate argintul
viu cu magia albă şi harul lui dumnezeu.
Totul este lax.
Lax ca şi majoritatea mult prea largă a acestui popor „creştin de 2000 de ani”, care „a primit credinţa
cea adevărată de la Sfântul Apostol Andrei” şi care trăieşte sub binecuvântarea mioritică ce se revarsă idilic
peste această „Grădină a Maicii Domnului”.
Lax ca şi Rom, Rom, Telecomul.
„Zâmbiţi, vă rog, e o reclamă nevinovată!”
„Aşa-i că-i tare?”
„Băi, ce le merge capul la ăştia!”
Păi cum altcumva?
„Noi suntem români, noi suntem români,
noi suntem aici pe veci stăpâni!
şi-l avem de partea noastră, cel puţin o dată-n an, în noaptea de crăciun, pe însuşi dumnezeu-Românul!
p.s. Drept măritori români, din toate cultele, treziţi-vă!
Ar fi bine dacă ai mai scrie încă de 20 de ori acest comentariu , cu adevărat adevărat.
Toata stima. Multumim pentru explicatie.Musai trebuie sa-l recitesc si altadata cu ambii ochi desvhisi si poate cu permisiunea dvs. sa pot si prelua povestea, pentru diverse sublinieri crestine.
Nu pot spune ca sunt de acord cu aceasta abordare in a face reclama, insa consider si un pic hazardata abordarea „Noroc ca exista concurenta, ca avem la cine trece”. Sunt curios daca stiati cum ca o firma concurenta a interzis un post tv fara a oferi un motiv, insa legaturile cu lumea politica determinand aceasta pozitie, fiind un semnal de alarma subtil la adresa celor care nu sunt de acord cu hotararile luate de actualul regim si care apar la postul respectiv.
Numai bine.
PS: nu am avut in vedere sa ofensez pe cineva, daca asta s-ar putea deduce din comentariu de mai sus ;
Nu vad de ce pocaitii trebuie sa se simta ofensati (sau dezabonati) din cauza ca majoritarii isi iau in saga propriile valori. Eu unul, nu ma identific cu „dom, dom, sa-nalatam”, „colaci, nuci, cununi, sori si alte cele”. Cine se, sa se si… dezaboneze! 🙂
PS. Este Craciunul sarbatoare crestina? Capitol si verset! Si daca nu, cum ramane cu „Sola Scriptura”?
tocmai ţi-am explicat de ce am reacţionat. Miza este în altă parte decît într-o colindă care nici ţie nici mie nu-mi place, nici pervertită, dar nici în original.
Frate Marius, dumneavoastra ati ascultat cu atentie textul celor 2 colinde (in original)? Care este mesajul transmis de ele (cat ADEVAR contin) si de ce simtiti nevoia de a va angaja avocat pro-bono al traditiilor de sezon!?
Terminateologul,
1. Da, ştiu textul, nu textul acela este important. Este importantă ideea pervertirii unor simboluri.
2. De ce simt nevoia să mă fac avocat pro-bono? PEntru că niciodată n-am fost un bun afacerist.
Au fost alte lucruri care au contat dincolo de o atitudine „să le distrugă, bre, că şi aşa eu nu cred în ele”-
Dacă mîine cineva ar veni să doboare o biserică ortodoxă sau catolică sau dacă cineva ar dori să smulgă crucea de pe o biserică greco-catolică, acolo aş fi, chiar dacă nu îmi fac semnul crucii. Dacă cineva ar batjocori o icoană a Mîntuitorului, acolo aş fi, revoltat pînă peste poate, deşi sînt iconoclast.
Capisci?
Oricînd m-as alatura dumneavoastra pentru o asemenea cauza.
Nu, nu înţelege. Nu pentru că nu poate, ci pentru că nu vrea (sau, cum am auzit eu pe unul la TV, „pentru că nu se vrea”) 🙂
Am înţeles! 🙂
Mai in gluma, mai in serios:
http://www.evz.ro/detalii/stiri/scandal-la-constanta-radu-mazare-a-blasfemiat-comunitatea-musulmana-953130.html
Va bagati si pentru semiluna, sau se ramane doar la cruce? Bogdan Burghelea, te alaturi? Am inteles ca insusi presedintele Turciei a avut o luare de pozitie…
Domnule Terminateologul daca eu accept profanarea unor simboluri sfinte ale altora si altii vor accepta profanarea simbolurilor sfinte pe care eu le am, aceasta in baza legii dreptatii de paritate…
{De aceea daca Israelul ataca Iranul pentru ca Iranul este o teocratie musulmana, va fi si el atacat si desfintat ca stat … in momentul in care va incerca sa fie o teocratie mozaica…}
Corect, asta am spus şi eu puţin altfel
sa raspund eu? caci am vazut ca, nu se „merita” sa se raspunda la toate comentariile. NU, doar suntem o Romanie „crestina” si aparam crucea si simbolurile ce stau sub ea. Intrebarea mea este: ce cauta in aceasta lupta cei ce spun ca au iesit din lumea religioasa, care „au fost luminati odata” si „au gustat Cuvantul cel bun al Lui Dumnezeu” (Evrei 6:4-5) iar acum se intorc inapoi la ce au lasat? Ii regasim pe „acei” parinti crestini cu care ne laudam, sa fi aparat aceste simboluri? Au murit ei pentru acestea? … Adevarul este calcat in picioare si fiecare se faleste cu o minciuna.
Stimabile Historic, se merită răspuns la anumite comentarii, aşa cum aţi observat, nu la taoate.
scuze … aici am vrut sa postez. Sper sa nu se supere dragul de „Pomisor”
Domnul Historic Baptist: nu sunt atacat = nu ma supar. Cum de altfel consider ca este si situatia in acest caz.
Si in definitiv nu conteza prea mult supararea mea. Iar daca sunt nedraptatit am un Domn care printre alte atribute are si datoria sa ma apere… Ca daca El nu o face cine altcineva o va face?…
Bineînţeles că m-aş băga. Nu sînt islamofob, nu cred că musulmanii sînt soldaţii Satanei, dacă într-acolo băteaţi.
Cu toate că, în cazul prezentat, mi se pare mai curînd un abuz – identic aproape cu Cathedral Plaza din Bucureşti.
Da, mă bag şi pentru semilună. Dacă un grup de creştini s-ar apuca să dea semiluna jos de pe moscheea de acolo, aş fi acolo ca să apăr dreptul musulmanilor de a fi evanghelizaţi cu Vestea Bună şi cu Vorba Bună, nu cu paloşul şi spray-ul lacrimogen.
Mă cheamă Cruceru, dar nu sînt cruciat.
In plus, aveti pe linia genealogica un fost mergator la moschee 🙂
da, ienicer, fost român, fost musulman, fost ortodox, fost viu.
stimate frate marius,eu unul va inteleg si nu va dezaprob(si nu doar din cauzanui trecut usurel -ortodox-uneori)-eu unu m-as baga si sa apar o moschee(pe unde pribegesc eu e cazu’).nu sunt deloc incantat,(ba chiar ma deranjeaza satisfactia unor frati)de razboiul virulent si evident pe care de ceva vreme unele oculte il poarta in Romania(in mod masiv in mare parte din massmedia)contra ortodoxismului;eu il vad ca pe un razboi contra crestinismului si ca pe obuna metoda de transformre a poporului in populatie.Dar..fiind asta un subiect la care am meditat ceva vreme,..mi-a incoltit intr-un coltisor un gand:daca nu cumva ar fi posibil ca acest atac pervers la temelia „sfintelor traditii milenare romanesti etc., etc.,”dus de dusmani ai Domnului si ai omului nu etotusi ingaduit(chiar dorit) de insusi Bunul Dumnezeu!?,
Ce înțeleg eu că-l supără pe Marius e kitsch-ul care se strecoară inevitabil la toate nivelurile.
Omul își varsă năduful. Greu de crezut că cineva trecut prin școala elemenatră a bunului simț nu ar sesiza disproporția dintre mesajul original al colindelor și cel convertit din clipuri. Disproporția crează de obicei imagini comice care, odată ce sunt exagerate, dau în tragic.
Evident nu e nevoie și uneori nici posibil să scapi de condiția de spectator/victimă dar nici nu (te) poți minți.
Şi kitsch-ul, dar nu numai, îmi rezonează alături de Rom, Rom, Telecom, vrsurile originale… Domn, Domn, Să-nălţăm.
Acest fel de înlocuiri sînt la marginea blasfemiei.
Sam, îţi mulţumesc că i-ai explicat în acest fel şi lui Vali!
Era plictisitor să explic evidenţa.
Frate David, „margine blasfemiei”?! Faptul ca taranii (mojicii) de pe domeniu nu-l gasesc pe Dom’ acasa, prinsu’ de iepurasi?! Hai sa fim seriosi! 🙂 Ce spun versurile colindului?
„Am plecat sa colindam
Domn, Domn sa-naltam
Cand boierii nu-s acasa
Domn, Domn sa-naltam
Si-au plecat la vanatoare
Domn, Domn sa-naltam
Sa vaneze caprioare
Domn, Domn sa-naltam
Caprioare n-au vanat
Domn, Domn sa-naltam
Si-au vanat un iepuras
Domn, Domn sa-naltam
Sa faca din blana lui
Domn, Domn sa-naltam
Vesmant frumos Domnuluï.
Domn, Domn sa-naltam”
Despre ce Domn e vorba?! Despe ce se vorbeste in colind? Da, stiu ati zis ca nu-s importante, dar atunci, care simboluri? Care blasfemie?! Nu-i vad pe ortodocsi avand reactii la fel de virulente, nu am vazut luari de pozitie ale ierarhilor, ale patriarhiei; asa ca nu pot sa nu ma intreb, de ce dumneavoastra? Asa ca raman nedumerit si aleg sa nu „capisci” mai ales ca nu am observat in clipuri doborari de cruci de pe lacasuri ortodoxe sau catolice cu atat mai putin greco-catolice, batjocoriri de icoane sau alte cele (!?). Reactia dumneavoastra ramne cel putin exagerata din punctul meu de vedere. Pe de alta parte nu am cunostinta ca dumneavoastra sa fi avut luari de pozitie (macar la fel de…) cu privire la rugile manuale si inchinarea la soare si sfanta fecioara a cruciatului Pustan, formatorul de opinie al tinerei generatii bapticostale. Poate ca indignarea era mult mai indicata in acest caz, iar in contextul actual… sa zicem ca nu va avantajeaza!
Salut si pe aceasta cale veleitatile de politician de care dati dovada in raspunsuri! Poate ca o sa va ajute candva… cine stie. 😉
Ps. Sper ca replica si neintelegirile mele sa nu va fi suparat! Multa binecuvantare! 🙂
Corect!
Terminatule, la acest fel de discurs nu răspund. Care-i legătura cu veleităţile mele de politician? pentru ce le-ai amestecat aici? M-au ajutat pînă aici https://mariuscruceru.ro/2011/03/05/declaratie-publica-cu-privire-la-implicarea-mea-in-politica-eclesiala-baptista/
în rest, nu prea angajez discuţi pe teme de folclor chiar cu oricine.
de asemenea, sper să nu te superi.
Ma asteptam la un asemenea raspuns, pe un asemenea ton, de la Pustan su Mircea Badea, dar nu de la fr. profesor Cruceru. Chestia cu veleitatile politice nu era decat un mic sarcasm (era o paranteza), asa ca nu merita tratata atat de amplu.
Dumneavoastra fiind CINEVA, incerc sa va inteleg si condescendenta fata de „oricine” pe teme de folclor. Cu toate acestea, se pare ca expertii in folclor cat si scrierile pe aceasta tema indica clar si fara putinta de tagada „crestinarea” riturilor mitraice (cultul soarelui) si legatura intrinseca intre COLINDELE TRADITIONALE, cultul solar, data de 25 decembrie (nasterea lui Mitra) si obiceiurile dacice ancestrale (paganism). Nu trebuie sa fi expert pentru a cunoaste aceste lucruri si eventual a le studia.
Eu cred cu tarie in libertatea de constiinta si religioasa a tuturor oamenilor. Ortodocsii, catolicii, sau altii, sunt liberi sa se inchine dupa bunul lor plac. Sunt liberi sa slujeasca la ce vor ei si la ce stiu ei, sa cante ce vor in onoarea cui vor. Eu insa, aleg sa nu ma identific cu felul lor de inchinare. Prefer sa nu colind mitraic. Prefer sa fiu persiflat pentru adevar, in loc sa fac parte din marele cor al laudatorilor internauti.
suntem (macar )in doi frate terminateolog(cel putin in cazul de fata).
termina… „sarcasmul este reacţia naturală a creierului în faţa prostiei”.
este o reacţie naturală. firească aş putea zice.
în rest bateţi cîmpii, dar destul de obositor.
Ştiu mai bine ca dvs. din cîte observ care sînt lucrurile păgîne intrate în creştinism. Ţin un curs de patristică în care am un curs special despre influenţa păgînismului în creştinism.
V-aş recomanda vreun raft de cărţi pe temă.
Prietenul meu prof. dr. Marius Ţepelea este specialist în acest domeniu şi v-ar umple cu lucruri pe care se vede că le ştiţi doar la a treia mînă.
În concluzie, nu port dialogul la acest nivel. Dacă doriţi să vă documentaţi serios, vă rog să mă anunţaţi şi vă dau la mînă argujmente zdrobitoare împotriva Crăciunului la 25 decembrie.
V-am ascultat preferinţa „prefer să fiu persiflat pentru adevăr”. Adevărul este că nu cunaoşteţi domeniul. Repet: vă pot indica bibliografie.
🙂 „NU TE SUPARA FRATE” – joc entru copii (soimi si pionieri).
„Sa nu obosim in facerea binelui; caci, la vremea potrivita, vom secera, daca nu vom cadea de oboseala.”
PS. „Nu te enerva” – Cantec al Corinei Chiriac ascultat de oamenii muncii (inclusiv la radio) prin anii 80
nu te supăra, frate, acolo cade virgula, că este vocativ.
“sarcasmul este reacţia naturală a creierului în faţa prostiei”. Ha, deci, terminateologule, d-aia aveai sarcasm?!
In acelasi sens, dle Cruceru, eu ma intreb care este reactia creierului in fata fuduliei. Sau oare stomacul e „responsabil” cu reactiile la acest capitol!?
Mesagerule, cum spunea cineva „nu pot fi mai smerit decît darurile naturale îmi permit” 🙂
în rest cu stomacul dvs. faceţi ce doriţi.
Cui nu-i place, nu mănîncă!
Dle Cruceru, problema e ca greata nu e musai conditionata de mancat. Iar smerenia se invata de la Domnul Isus, ea nefiind un ingredient al naturalului nostru. Si, da, este o conditie sine qua non a calcarii pe urmele Domnului Isus. Ce ziceti, sa aplicam si aici, in cazul dvs, celebra teorema a clestelui (avem 2 cunoscute si o necunoscuta)? Rezultatul s-ar putea sa fie interesant. Surprinzator chiar…
da, Mesagerule, dar smerenia nu se obţine la îndemul celorlalţi. Niciodată n-am văzut pe cineva smerindu-se la îndemnul „domnule, fii mai smerit un pic”.
Am văzut oameni smerindu-se în cu totul şi cu totul alte împrejurări.
Cei mai smeriţi oameni pe care i-am cunoscut? Oameni care ştiau enorm de multe lucruri şi care nu făceau paradă de o falsă smerenie.
Dumnezeu e roman, asa cum e si italian, francez, bulgar sau irakian…Ce face romtelecom e dezgustator. Felicitari pentru postare.
mulţumesc, aş fi preferat să nu am motive să o postez.
Voi fi doar tangenţial cu subiectul:
Nu consider că Pavel Stratan comite vreo greşeală folosind-o pe Cleopatra în reclamă şi nicidecum nu găsesc fundamentul afirmaţiei că-şi „vinde copilul”. Până la urmă, familia Stratan nu face altceva decât să-şi exploateze imaginea şi celebritatea într-un mod cât se poate de onest, departe de cerinţele publicităţii actuale: pornografie, băşcălie, prostie!
Cine a spus că îşi vinde copilul?
Să fie sănătos Pavel Stratan şi Cleopatra alături de el, cu toată familia lor.
Povestea asta mi se pare un compromis pentru un tip care părea că gîndeşte.
Poate că am avut eu prea multe pretenţii de la dînsul. Cine ştie.
Iata aici textul in original:
Am plecat sa colindam,
Domn, Domn sa-naltam,
Cand boierii nu-s acasa,
Domn, Domn sa-naltam.
C-au plecat la vanatoare,
Domn, Domn sa-naltam,
Sa vaneze caprioare,
Domn, Domn sa-naltam.
Caprioare n-au vanat,
Domn, Domn sa-naltam,
Ci-au vanat un iepuras,
Domn, Domn sa-naltam.
Sa faca din pielea lui,
Domn, Domn sa-naltam,
Vesmant frumos Domnului,
Domn, Domn sa-naltam.
E interesant cum de v-ati aratat intrigat de fatpul ca cineva a schimbat cuvintele unui colind care vorbeste despre iepuras, boieri, caprioare. Cu siguranta acest colind nu il glorifica pe Dumnezeu in esenta mesajului sau. Sincer aceasta varianta si cea a Romtelecom-ului nu sunt foarte diferite. Prima aminteste de traditie a doua face reclama. Initial am crezut ca au schimbat ceva text din Scriptura. Asta era intr-adevar blasfemie. Dar sa schimbi cuvintele unui cantec care vorbeste despre boierul care merge la vanatoare este la fel de grav ca si cum ai schimba cuvintele unei melodii de-a lui Adi minune care vorbeste despre bani si dusmani. Si apropo de zelul dumneavoastrad de a apara simbolurile romanesti, daca maine cineva va schimba una dintre melodiile lui Salam si Adi minune,le veti apara la fel de mult? Eu zic ca si acelea sunt simboluri ale societatii romanesti chiar mai relevante pentru vremurile in care traim.
bine zis anonimule – cred ca ar trebui sa ai curaj sa iti dai si numele …..
alt comentariu la care nu merită să răspund. Voiam doar să ştiţi cauza: nu merită!
Dragilor, sa fim seriosi… ce ati dori in tara aia? O gandire ateista cu bataie de joc la tot ce este in legatura cu crestinismul sau o tara a bunului simt? Eu prefer o tara cu credinta ortodoxa decat una comunista sau musulmana.
@ incaunanonim: „Dar sa schimbi cuvintele unui cantec care vorbeste despre boierul care merge la vanatoare este la fel de grav ca si cum ai schimba cuvintele unei melodii de-a lui Adi minune care vorbeste despre bani si dusmani. Si apropo de zelul dumneavoastrad de a apara simbolurile romanesti, daca maine cineva va schimba una dintre melodiile lui Salam si Adi minune,le veti apara la fel de mult?”
Nu, e oarcum pe dos, similar cu maneaua care încorporase „Eine kleine Nachtmusik” a lui Mozart. E, pur şi simplu, vorba de bună cuviinţă.
şi eu aş merge pe moneda buneicuviinţe mai degrabă decît să teologhisim acolo unde nu-i de teologhisit.
Domnule Cruceru marturisesc ca nu inteleg de ce v-ati enervat. In loc sa va bucurati ca, in sfanta sarbatoare de Craciun aveti cu doar 59 de lei telefon gratuit, 61 de canale si internet cu 100Mb… S-au straduit oamenii sa-i aduca pe Stratani sa va cante si dvs. ati ignorat complet mesajul esential 🙂
:))
da, chiar … îmi scăpase esenţialul? 59 spui?
dar, halatul, halatul cît costă?
Dincolo e mai ieftin 😛
dincolo… unde?
ACOLO? acolo unde nu-i nevoie de telefoane?
SItuatia arata (inca odata) ce a ajuns Craciunul astazi (si in Romania).
Cautati „craciun” pe google si vedeti ce imagini cauta algoritmii inteligenti ai motorului. Iesle? Calatori fara adapost? Nu. Au trecut 10 ani de cand am inceput sa folosesc internetul si pe vremea aia se gaseau inca simbolurile crestine. Sarbatoarea s-a secularizat si obiceiurile ei, ca niste tentacule seculare, au prins „bine” si printre evanghelici.
Ce pierd crestinii e mult mai mult decat niste simboluri aflate, din pacate, in bataia de joc fara menajamente a celor mai multi. Pierd momente in care ar putea ajuta semenii, pierd clipe in care ar putea sa primeasca un orfan in casa in care sa nu-si puna, macar de Craciun, prea multe bogatii trecatoare si sa se gandeasca cu multa seriozitate la „darul ceresc” despre care vorbim toti dar de care, de fapt, nu ne prea intereseaza…
cred ca aveam doar fo 5,6 ani cand a inceput sa ma irite craciunu;si nu pt ca ittr-o zi mi-am gasit viitorul cadou intr-un dulap,ci pt ce insira”ascultatoru „mai sus….Pai de ce adica doar intr-o perioada anume a anului sa ne comportam uman?nu zic crestineste-acest comportament (hai sa fim azi mai buni)e curata fatarnicie,pt mine ipocrizia e cel mai grav pacat al unui crestin(autentic).
Admirabila capacitate de analiza si sinteza la o varsta atat de frageda 🙂 Serios, 5-6 ani?
da serios.eram un copil normal,cu o copilarie destul de normala,incepeam sa deschid ochii(iar lumea incepea sa se strduie sa mi-i inchida.)nu vad ce-i de ras.la mijlocul frazei erau… .nu am spus ca la 6 ani am avut revelatii despre gravitate ipocriziei si a fatarniciei la crestini(le-am avut dupa ce m-am convertit la 26-cele mai dureroase pe propia piele),eu spuneam ca comportamentul asta ipocrit a inceput sa-mi „mirosa” de la 6 ani.
Fara suparare – mie mi se pare greu de grezut, dar daca tu (sper ca e OK „tu”) esti incredintat ca la 5-6 ani a inceput sa-ti miroase comportamentul ipocrit… sa fie cum zici tu.
Mie chiar mi se pare kitch ieftin fara nici un sens.Oare cei de la departamentul de marketing au ramas fara idei sau cum?? Crestini ar trebui sa fie ofensati de asa ceva si cel putin sa le raspunda celor de la Romtelecom.Daca nu eu imediat i-as fi lasat cu tot cu servicile lor.
Scârbos de-a dreptul.
„Conectat cu Mosu'” -titlu de intalnire de tineret in cadrul unei biserici (asa-zis) baptiste! Dupa ce citesti asa ceva, nu mai ai mari pretentii de la romtelecom, raoul s.a.
ups?????!!!!!
cum????
Mesagerul creştin, în postarea dvs. faceţi referire la mine fără să îmi fi înţeles demersul.
In raspunsul catre Terminateologul, spuneati ca daca o biserica ortodoxa ar fi in situatia de a fi daramata (abuziv), dvs. ati fi acolo pentru a protesta. La fel, daca o „icoana a Mantuitorului” (poftim?!) ar fi batjocorita, dvs. ati fi acolo pentru a va manifesta opozitia.
Analogiile sunt destul de simple, si, in ce ma priveste, cred ca le-am inteles. Insa, daca dvs. credeti ca mai sunt chestiuni de adaugat care sa intregeasca tabloul, fiti bun, va rog, si spuneti-mi-le. Personal sunt trist sa vad unde s-a ajuns, ca o sarbatoare prin excelenta pagana sa invadeze bisericile si constiintele crestinilor intr-un asa hal, incat ne dezabonam de la provider daca avem impresia ca s-a luat de ea!? Domnul Cruceru, vorba lui Terminateologul, dar cu Sola Scriptura ce facem? De ce mai tinem Biblia in maini, daca oricum facem ce credem noi c-ar fi de cuviinta?
Va salut!
Domnule Mesagerul si ceilalti, demersul pe care il face domnul Marius si pe care se pare ca foarte putini il inteleg se bazeaza pe principiul „Daca doresti sa distrugi o natiune desacralizeaza-i lucrurile sfinte!” si niste fapte istorice interesante:
– nazistii ca sa ajunga la putere au eliminat rand pe rand fiecare biserica BAZANDU-SE pe rivalitatile dintre ele si nepasarea generala… Cand era atacata una, celelalte se bucurau ca scapa de „concurenta” sau ca li s-a facut si lor la fel ca lor. Si astfel una cate una s-au stins…
– comunistii pentru a putea subordona bisericile au sporit si intretinut ura dintre diferitele culte, pentru ca daca este vre-o cale mai sigura si mai rapida prin care un om sa ajunga in starea umana cea mai decazuta posibil (=comunist) aceasta se numeste „URA”. Si puteti verifica aceasta…
Ura chiar indreptatita (dupa pararea unora, pentru ca in realitate nu este niciodata indreptatita) transforma pe cel care o traiesc dupa natura si asemanarea dracilor… care din asta sunt facuti… Nu zic ca in numele dragostei sa fie tolerate greselile si pacatele ba din contra zic ca este bine sa te separi de cei care le fac dar aplicand principiile lasate de Domnul Isus in Matei 18, si de asemenea zic ca pacatele facute vor fi platite si inca cu varf si indesat de catre cei care le fac astfel ca niciodata nu trebuie sa fie cultivata ura. Iertati si uitati pacatele care vi se fac pentru a va elibera pe voi, cei care le suferiti, pentru ca pe cat este de adevarat ca Dumnezeu este sfant si drept, pe atat de adevarat este ca cei care le fac le vor plati! Toti (adica inclusiv eu si dumneavoastra!) vor fi judecati pana si de orice cuvant nefolositor rostit!!! Cultivand ura va veti pierde… Puteti condamna pacatul dar nici macar in cazul lui nu trebuie cultivata ura pentru ca o ura puternica pe langa faptul ca va leaga de entitatea pe care o urati se poate transforma peste noapte intr-o iubire la fel de puternica. Cultivati lucrurile bune. Exersati-va ochii sa vada DOAR tot ce este bun si vrednic de lauda. Faceti doar binele ascultand de poruncile lasate de Domnul fara sa va intereseze daca si ceilalti le implinesc. Pentru ca fiecare va fi judecat dupa faptele lui! Definiti-va nu prin definitii de genul „Noi NU suntem X…” ci prin definitii de genul „Noi suntem Y…”. Si DOAR ASA puteti sa invingeti…
Adevarul este ca prin asemenea metode de desacralizare, foarte multe in ultima vreme si generalizate prin media, recunosc si cu ajutorul nepretuit al „cozilor de topor” (oamenii pacatosi care se declara crestini), finalul nu foarte indepartat va fi ATOMIZAREA COMPLETA a TUTUROR cultelor si bisericilor… Deoarece nimeni nu va mai putea avea incredere in nimeni… Si atunci se va vedea fiecare cum este cu adevarat…
Despre care „lucruri sfinte” este vorba draga pomisor…ule? Cine a sacralizat Craciunul? caci, despre el este vorba aici. Nu cred ca este vorba despre o desacralizare atata timp cat cei in cauza (spoturile publicitare) sunt romani si ortodocsi iar patronii lor chiar mai mult … mama ortodocsilor (eleni). Si daca ei se discrediteaza …. cine suntem noi sa le atragem atentia? Mai repede cred ca, asa zisa lumea evanghelica iesita din mijlocul acestor religiosi au luat cu ei si traditia si nu se poate dezlipi de ea. Au ajuns ca ei, cei care spun ca au fost „nascuti din nou” sa se lupte mai inversunat pentru „sacralitatea” lucrurilor preluate de la pagani.
Nu am vazut reactie la glumele facute in massmedie fata de Numele Domnului in atatea emisiuni porcoase si avem reactii fata de lucruri de nimic. Vai, vai …. unde s-a ajuns.
Judecati voi singuri si … nu ve-ti fi judecati.
Ok. Vom vedea evolutia lucrurilor in timp… Poate vom mai avea ocazia sa facem o analiza a fenomenului si peste doi ani…
@ Mesagerul: „Personal sunt trist sa vad unde s-a ajuns, ca o sarbatoare prin excelenta pagana sa invadeze bisericile si constiintele crestinilor intr-un asa hal, incat ne dezabonam de la provider daca avem impresia ca s-a luat de ea!?”
Să înţeleg că e greşit pentru un creştin (indiferent cît de sola-scripturist ar fi) să comemoreze – măcar – momentul naşterii Mîntuitorului? Şi că naşterea Sa şi evenimentele din preajma naşterii (aşa cum apar descrise în Evanghelii) pot fi subiect de şagă?
Bogdan, fiecare face in definitiv ce crede de cuviinta. Daca tu crezi ca trebuie sa tii Craciunului, e problema ta. Din punctul meu de vedere, ca unul care doresc ca Indreptarul invataturilor sanatoase sa fie punctul meu de referinta, practica aceasta este gresita. Alminteri, „ce bine stii sa-ti intocmesti caile cand e sa cauti ce iubesti”.
În primul rînd, aşteptam un răspuns la întrebarea mea directă şi fără vicleşuguri, nu o relativizare a chestiunii, pentru ca apoi să primesc un atac la persoană (continuarea versetului era: „Chiar şi la nelegiuire te deprinzi”).
De aici înţeleg că e greşit să comemorăm (celebrăm cu sobrietate) naşterea Mîntuitorului. Vă rog cu toată onestitatea să-mi explicaţi.
Bogdan, simplu spus, tot ce vine de la Dumnezeu este bun, in timp ce tot ce vine de la om este fals! Daca Craciunul vine de la Dumnezeu, atunci este bun si trebuie tinut. Daca nu, nu! Sincer, nu inteleg ce nu intelegi!?
Crăciunul nu vine de la Dumnezeu, Mesagerule, cine spune asta?
Cristot vine de la Dumnezeu. Asta spune Biblia!
Ok, in matematica tipul asta de rationament poarta nume de „teorema clestelui”. Vasazica, daca Hristos vine de la Dumnezeu, si daca consideram ca sarbatoare Craciunului reprezinta nasterea lui, atunci, voila, Craciunul e de la Dumnezeu. Of, of! Eu v-as propune sa ne ocupam cu latura ce determina relatia intre Craciun si Dumnezeu, respectiv intre Craciun si Scriptura, ca banuiesc ca amandoi suntem de acord ca sarbatoarea Craciunului nu are legatura cu nasterea Domnului. Asadar, aveti ceva argumente biblice?
draga MEsagerule, abordarea ta este superficială. Pui cuvinte şi argumente în gurile noastre ca să cîştigi disputa. Aşa nu voi continua o discuţie.
Apoi modul în care înţelegi „sola Scriptura” şi „argumentele biblice” este descurajant pentru o discuţie cît de cît cu sens.
bun, Mesagerule, care este practica corectă?
TE rog dezvoltă.
Practica corecta? Well…faptele bune pregatite mai dinainte ca sa umblam in ele(Efeseni 1), fapte accesibile aderand la voia lui Dumnezeu, cea buna si placuta si desavarsite (Romani 12).
da, am mai văzut tipul acesta de argujmentare, mitraliera de versete ne fereşte de actul dureros al gîndirii şi articulării gîndurilor în fraze.
Bun!
ce să mai spun?
Mitraliera de versete? Pe langa pitorescul exprimarii, imi place si felul in care puneti verdicte, adevarate judecati ultimative in fara carora argumentele sunt de prisos. Dle Cruceru, pentru ca mai sus pomeneati de o „discutie cat de cat cu sens”, va rog frumos, daca tot sunteti asa convins , dati-mi si argumentele de rigoare. Sau la anvergura dvs astea-s subintelese?!
„pentru ca castiga disputa”?? Va stiu un om delicios de glumet, asa c-o iau si p-asta ca atare.
da, expresia nu-mi aparţine, cred că este Steinhardiană.
hmmm, chiar mi s-a dus vorba că mă exprim destul de concis şi dau verdicte şi diagnoze rapid. Majoritatea adevărate, cu smerenie recunosc.
Tot nu înţeleg ce argumente aşteptaţi de la mine şi în dreptul cărei cauze? Că avem nevoie de tradiţie? V-am trimis la bibliografie. Recunosc, defect profesional. Nu-mi cereţi să vă rezum paginile de lectură. Puteţi găsi cartea indicată şi pe google books, pe verificatelea.
Dacă urmăriţi argumentaţia la acel nivel, discutăm şi despre necesitatea tradiţiei în ştiinţele exacte cu Michael Polanyi şi Kuhn (cartea lui Kuhn este tradusă în româneşte).
Nu glumesc absolut deloc cînd vorbesc despre necesitatea tradiţiei teologice şi despre necesitatea unui cadru hermenutic de interpretare.
Dar, cu toată sinceritatea … am impresia că nu doriţi să urmaţi parcursul descris, iar pentru un ping-pong de mici ciupituri prin comentarii chiar nu am chef.
Deci… argumentele mele nu se subînţeleg.
Dar, aşa cum îi mai spuneam recentissime unui domn care se băga în tot felul de subiecte nepregătit fiind: „cred că avem lecturi foarte diferite”
Mesagerule, Ce înseamnă SOLA SCRIPTURA pentru tine?
Te rog dezvoltă!
Inseamna sa nu ies din perimetru a „ce este scris” (1 Cor. 4:6), dar, mai mult, inseamna sa ma las calauzit de Duhul Scripturii. Alminteri, litera omoara (desi, paradoxal, naste traditie). Si, precum prea bine stiti, traditia si Scriptura + puterea lui Dumnezeu (Duhul Sfant), ne-a spus-o Insusi Domnul, sunt…disjuncte.
Or, Craciunul, o stie si nea Caisă de la tara, tine de traditie, nicidecum de realitatea Scripturii. Lucrurile mi se par destul de simple..
Mesagerule, eu cred ca daca l-ai intreba pe nea Caisa despre Craciun, ti-ar spune ca sigur apare in Biblie. Sau poate doar unii nea Caisa ar spune asta.
Corect, ca altfel n-ar mai fi …nea Caisa 🙂
sigur, ţine de tradiţie, ai ceva împotriva tradiţiilor.
Murim fără tradiţii, Mesagerule,
există tradiţii bune şi tradiţii proaste,
ai mai multe tradiţii decît ţi-ai fi imaginat vreodată
Îţi reocomand să citeşti Leslie Newbigin, The Gospel în a pluralist Society, (sper că am dat tilul corect), capitolul 4, cred, despre tradiţie.
Şi faptul că mănînci cu furculiţa este o tradiţie,
am spus eu cumva că nu-i tradiţie Crăciunul?
şi acum o dedicaţie pentru tine
Da, multesc de dedicatie. Numai ca aici nu vorbim de procesul de invatare, de educatie al copiilor nostri, ci vorbim de traditia religioasa, aia amendata drastic de Domnul Isus. A pune egalitatea intre „traditia” de a-l invata pe copil sa se spele pe maine, de ex, si traditia tinerii Craciunului, mi se pare total neavenita (v-am ascultat predica despre traditii si ma tem ca le bagati in aceeasi oale, desi concluzia este focusata exclusiv pe Domnul!? Interesanta coerenta..) Termenul folosit de Pavel are o directie bine determinata, referindu-se la modul de transmitere(oral) a evangheliei, nu la evanghelia in sine. Primul putea sa varieze(scris sau oral), functie de conjunctura in care se afla apostolului, insa ultima in nici un caz, alminteri te trezeai cu ditai imprecatia asupra ta (aia cu Anatema!). Or, evanghelia lui Pavel este sita prin care trebuie filtrata orice invatatura sau practica, inclusiv Craciunul.
PS: „you may ask: how did this tradition get started? I’ll tell you. I don’t know. But it’s a tradition.” Ha, ha, cumplit de adevarat. Aceasta fraza mi se pare a fi chintesenta discutiilor vis-a-vis de traditiile religioase. Superb punctat!
Corect, vorbim de tradiţie religioasă, teologică, hermeneutică.
sînt tradiţii şi Tradiţie.
Modalitatea în care înţeolegem scripturile sînt rezultatul unei pre-înţelegeri, a unei înţelegeri tradiţionale, datorată cercului hermenutic de care aparţinem.
Aşa că este cumva legătură între modul în care mîncăm la masă şi felul în care înţelegem anumite părţi din Scriptură. vă pot da nenumărate exemple.
Fără să vă daţi seama sînteţi victima unei tradiţii interpretative. Sola Scriptura nu înseamnă tabula rasa, aşa cum unii cred (şi aici vă bănuiesc că faceţi parte din această tabără).
În acelaşi timp… nu putem fără o tradiţie interpretativă şi fără tradiţii care ţin de ethos.
întrebarea este dacă sîntem gata să conştientizăm ochelarii pe care îi purtăm, să îi curăţăm şi să îi punem la loc, conştienţi fiind de deformările pe care le suportăm.
Comunitate fiind avem tradiţii. Nu am rezista fără ele, aşa cum spune cîntecul invocat.
Problema este să ne alegem tradiţii cît mai bune şi care să funcţioneze ca stîlpi de aducere aminte pentru noi în sensul corect, în sens veterotestamentar.
Şi .. a propos. eu citesc TOATĂ scriptura, nu nujmai epistolele pauline,
dacă este aşa, atunci să îmi spuneţi cum trăiţi marile Sărbători creştine în spiritul pentateuhului.
Pomisor, in primul rand nu inteleg de ce tot invoci URA in depozitia ta. Crezi ca il urasc pe dl. Cruceru??
Stii ca ca mintile ilustre discuta idei, inteligentele medii discuta evenimente, iar mintile reduse ii discuta pe altii. Ura se regaseste in ultima categorie, categoria pigmeilor, cum ii zic eu. Nu-mi aduc aminte sa-l fi discutat pe domnul Cruceru, si, daca vei arunca o privire si la mine pe site, vei putea vedea ca am indemnat la o privire obiectiva asupra unei tendinte ce cuprinde si fenomenul Craciuniului, nu asupra promotorilor ei (cu intentie sau fara). Dar faptul ca aduc in discutie o idee care nu corespunde cu cea a interlocurorului, nu inseamna ca automat il urasc (pe interlocutor). Aa, ca unii se vor adevarati stalpi de referinta in domeniul teologic (sau in orice alt domeniu), si ca urmare orice contra-argument este perceput ca un afront, este strict in problema dansilor, nu a mea. Tine de-o anumita inteligenta si asta…
In ce ma priveste, un dialog constructiv presupune un duel obiectiv al argumentelor, iar in cazul nostru(al crestinilor), inseamna raportarea la unicul punct de referinta valid, si anume Cuvantul lui Dumnezeu. Deci nici vorba sa-l urasc pe dl Cruceru (ba din contra, l-am ascultat, mi-e simpatic si am ras copios pe seama unor expresii cu talc. In fine….). Daca ar fi asa, as fi din cel rau. Sau daca as vorbi impotriva dansului, as avea de-aface cu Legiutorul, nu (vezi Iacov 4:11,12)?
Acum, chestiunea despre natiune si distrugerea ei este in sine o ampla discutie. Ar fi de vazut mai multe lucruri, printre care:
-statutul actual al natiunii si in ce masura isi pastreaza ea identitatea.
-felul in care diversele simboluri religioase conlucreaza la soliditatea natiunii si, implicit, a identitatii ei.
– care este statutul crestinului si cum trebuie sa se raporteze el la natiune (cea romana, in cazul nostru).
Sigur e o discutie, dar mergand la baza, la Scriptura, chestiunea de mai sus se clarifica destul de usor (si repede). Dar dincolo de acest subiect, asa cum am spus, Craciunul nu-si are nicio baza scripturistica, ci, cum arata Terminateologul, este o sarbatoare pagana (una din multe altele). Iar daca spun asta, n-o fac ca sa am de ce sa ma iau de dl Cruceru, sa-l judec, sa-l acuz, sau ca sa-i demonstrez ura mea, nu, ci ,pur si simplu, pentru ca asa fac crestinii: discuta pe seama Scripturii. Pigmeii (sau, cum zici, cozile de topor) n-au decat sa-i discute pe altii (cu ura). Chiar asa, altceva ce sa faca? Sau mai bine zis, cu ce?
Salutare!
Domnul Mesagerul,
1) Eu nu am zis ca aveti ceva cu domnul Marius si nici nu vad a rasari acest lucru din mesajul meu. Lucrurile cu ura ca sentiment pur sunt mult mai complicate decat par. De fapt ura ca sentiment pur este o iubire cu semn schimbat. Sunt rude bune doar ca daca iubirea doreste binele entitatii fata de care se leaga, ura ii doreste raul. Dar ambele leaga la fel de strans! Si ca sentiment pur nu se regaseste doar la oameni mici. Ura fata de oameni se gaseste la oameni mici dar ca sentiment pur nu are asemenea limite. De fapt care este problema cu acest sentiment si de ce l-am adus in discutie? Pentru ca este foarte raspandita ideea ca pentru a lupta impotriva pacatului (oricare ar fi el) trebuie sa urasti pacatul. Ceea ce este foarte gresit pentru ca prin sentimentul de ura te legi de acel pacat si astfel oricum tot impreuna veti fi … Da este adevarat ca trebuie luptat impotriva pacatului si aceasta pana la moarte dar nu prin ura, nu vanand pacatele si pe cei care le fac, ci cultivand binele, iubind lucrurile bune. Pacatul nu este invins cand il urasti ci cand iti este strain ori prin ura (care leaga …) niciodata nu iti va fi strain. Va fi pacatul pe care il urasti. Astfel daca eu ca si crestin ma definesc in modul urmator: „Eu nu fac asta, aia, etc.”, ma definesc gresit pentru ca bun nu fac asta, aia etc. dar atunci ce fac? Concetrandu-ma pe a nu face anumite lucruri si luptand impotriva lor nu fac lucrurile care trebuie sa le fac si care ar trebui sa ma defineasca…
Aceasta parte este un alt mod de a vedea lucrurile pe care am dorit sa il arat.
2) Binele nostru al crestinilor de orice fel si tip depinde de binele societatii noastre. Daca societatii ii merge rau si noua tuturor ne va merge rau. Astfel ca nu este bine sa trecem nepasatori daca in societatea noastra lucrurile sacre ale ei (indiferent cum au ajuns sacre!…) sunt vandalizate, pentru ca va veni si randul nostru…
Ok, stim ca sarbatoarea de Craciun este imprumutata din paganism deci sa fie exclusa. Sarbatoarea Pastelui este luata de la evrei deci necrestina ca invierea o serbam in fiecare duminica, astfel ca o excludem si pe ea. Iar in fiecare duminica ar fi greu sa o facem o serbare frumoasa asa ca mai bine lipsa. Si tot asa ajungem sa nu mai avem nici o sarbatoare… Si cu ce se va deosebii rezultatul obtinut de rezultatul pe care il urmareau comunisti in Epoca de aur? 🙂 Doar ca de data asta ne distrugem noi cu mainile noastre… Pentru ca oricum nu vom ramane fara sarbatori doar ca acelea vor fi complet laice… Asta doriti?
Deci concluzia mea este: incetati cu actiunile demolatoare! Pentru ca vidul creat va fi umplut mai repede de alte forte care atat asteapta decat veti reusi sa inlocuiti lucrurile daramate cu ceva. Construiti mai bine ceva, ceva bun. Creeati valori proprii in mijlocul acestor compromisuri, care sa va defineasca.
Ma rog nu ma astept sa faca cineva ceva, deoarece tendinta si planul suveran al lui Dumnezeu este de a ingadui aceste demolari. Pentru ca inaintea venirii Domnului Isus crestinii sa nu vor fi organizati ci fiecare va lupta si va trebui sa invinga pe cont propriu. Ori la asta lucrati. Asa ca personal va doresc: Succes!
1. Pomisor, Scriptura ne spune asa: „nu te lasa biruit de rau, ci invinge raul prin bine”. Dar oare ce inseamna acest „bine”? Este oare acel „bine” dobandit ca urmare a pacatului parintilor nostri care, neascultand de porunca divina, au mancat din pomul cunostiintei binelui si raului? Nu cred! Eu cred ca este acel „bine” care se pogoara de sus, de la Tatal luminilor. Este, daca vrei, acelasi „bine” cu cel din Romani 8:28, care este, fara indoiala, „binele lui Dumnezeu”. Sau, mai precis, este vorba de „voia lui Dumnezeu, cea buna si placuta si desavarsita”(Romani 12).
Pe de alta parte, nu stiu de unde ai inteles tu ca pacatul nu trebui urat?! Da, pacatosul nu trebuie urat, dar pacatul? Pacatul aduce moarte, despartirea de Dumnezeu, asa incat…
Oare crezi ca indemnurile lui Pavel catre Timotei, ca „mustra, cearta, indeamna”, se incadrau in acest „bine”? Da, pentru ca erau potrivit voiei lui Dumnezeu. Asadar, iti inteleg ratiunea si in parte iti dau drepate, numai ca trebuie sa definim bine termenii. Care termeni, atentie, tot in Cuvantul lui Dumnezeu ii gasim explicati. Inapoi la Cuvant!!
2. Crestinul este cetatean al cerului (Filipeni 3), iar pe pamant este strain si calator(Evrei 11 de ex.). In afara de rugaciunea pentru autoritati si pentru binele cetatii, eu n-am gasit nimic altceva in Scriptura cu privire la o eventuala pozitie…sociala a crestinului. Asta pe langa faptul ca sarbatoare Craciunului nu cred sa aiba vreo legatura cu indentitatea nationala. Nu stiu ce urmarea comunistii, dar stiu ca n-au putut sa-i doboare pe credinciosi de pe piedestalul pe care stateau, si care este Insusi Hristos. Or, ce-i interesa pe crestinii de atunci, ar trebui sa ne intereseze si pe noi, nu tinerea unei sarbatori de sorginte pagana.
Iar pentru ca vad ca-ti pasa foarte mult de sarbatori, nu uita ca cel credincios este chemat la o sarbatoare continua. E partea si paguba noastra ca ne agatam de obiceiuri pagane in detrimentul „vietii din belsug”(Ioan 10), si asta …in numele sarbatorii.
In
1. Desi constructia argumentului lasa de dorit (pe alocuri cuvantul „bine” desemneaza notiuni care nu pot fi luate sub acelasi raport, de exemplu in Romani 8:28 „bine” desemneaza faptul ca Dumnezeu prin actiunile Lui suverane foloseste greutatile vietii astfel incat in final sa avem un sfarsit bun iar in Romani 12:2 sensul se schimba spre principii care trebuiesc ascultate) pot vedea totusi ca tintiti spre a demonstra ca binele prin care trebuie invins raul este ASCULTAREA de voia lui Dumnezeu, ceea ce este corect cu sublinierea facuta si cam ceea ce am spus si eu.
Pacatul nu trebuie urat pentru ca ura te leaga de pacatul pe care il urasti. Astfel il vei avea mereu aproape si cum inca nu cunosc omul (in afara de Domnul Isus) care sa fie superior ca forta pacatului rezultatul va fi infrangere dupa infrangere… Dumneavoastra ce credeti: cei dominati de vrun viciu il iubesc sau il urasc?
Mustrarile, certurile si indemnurile sunt si ele necesare in anumite proportii.
2. Ok, face fiecare ce doreste. Tinerea sau netinerea unei sarbatori, a unui ritual sau a unui altfel de obicei ori mancarea sau abtinerea de la a manca un anumit fel de lucruri nu trebuie sa fie un motiv de conflict (Romani 14). Totusi veti putea vedea ca … inca traiti in lume, unde aveti o viata, o pozitie sociala, un locusor si ceva vecini…
Pomisor, regret ca traduci Romani 8:28 prin prisma umanismului. Or, cred ca tocmai tendinta asta de a interfera divinul cu profanul, aproape intotdeauna in favoarea ultimului, lasa mult loc de miscare omului. Iar in libertatea asta, a spune ca sarbatoare Craciunului nu e ok e de-a dreptul hilar. Problema este tocmai asta, ca Scriptura nu acorda aceasta libertate, si asta dintr-un simplu motiv: omul nu exista in ecuatie!
Binele din Romani 8:28 nu inseamna ca Dumnezeu, dupa ce vom trece prin necazuri si nevoi, va face cumva sa „rasara soarele si pe ulita noastra”, cum zice romanul. Mai concret, nu inseamna ca daca am fost sarac pana acum, Dumnezeu va face ca, intr-o buna zi, sa ma lafai intr-o vila si sa mananc numai delicatese. Nu, nici vorba, este binele Lui, asa incat, Pavel, in timp ce scria epistola catre Filipeni, desi era in inchisoare, in lanturi, bucuria Lui era deplina. Si nu doar atat, dar ii indemna si pe altii sa i se alatura in bucuria lui. Din punct de vedere uman(ist), Pavel era vrednic de compatimire. Din punct de vedere spiritual, era de invidiat. Intelegi diferenta dintre cele 2 planuri, respectiv intre binele nostru (repet, capatat ca urmare a pacatului parintilor nostri – Pomul cunostiintei binelui si raului) si binele pe care il lucreza Dumnezeu?
A invinge raul prin bine inseamna, asadar, a adera la voia lui Dumnezeu (contextul lui Romani 12, nu?), a privi lucrurile cum le priveste Dumnezeu, a te raporta la rau cum se raporteaza El. Or, cum priveste El lucrurile? Aflam din Scriptura, prin Duhul Sfant! Si, iata, am ajuns de unde am plecat, la… Sola Scriptura. Vezi cata polologhie inutila, cand putem sa mergem direct la Scriptura!? Dar oare de ce crestinii au ajuns sa imprumute traditii pagane, in loc sa se tina strans de Capul (Coloseni 2)? Fiecare sa-si raspunda in dreptul sau…
1) Omul nu exista in ecuatie? Ba da exista in ecuatie… Pentru ca simplu spus exista ca entitate reala are vointa proprie si deci TREBUIE luat in ecuatie asa cum este. A nu il lua in ecuatie este principial gresit. Si realitatea arata in plus ca chiar are destul de multa libertate de miscare… Ca o limitati dumneavoastra prin vreo ecuatie foarte stricta nu inseamna ca si realitatea este asa chiar cum credeti.
Daca se poate reprosa ceva sarbatorii de Craciun este ca se suprapune ca data peste o sarbatoare pagana, si din cauza aceasta unii nu stiu ce serbeaza, asa ca in loc sa se gandeasca la faptul ca se serbeaza nasterea Mantuitorului, se gandesc la alte lucruri…
2) Alta eroare… Si chiar ce spune Romani 8:28? Eu cred ca spune tocmai lucrurile pe care le-am zis: ca Dumnezeu lucreaza prin evenimentelesi circumstantele din viata placute sau neplacute astfel incat in final (in cer) cei chemati dupa planul Lui (si care au calitatea distinctiva ca asculta de El) sa ajunga bine.
3) Ok. Verificati si vedeti…
Draga Pomisorule, mai spunea cineva pe aici, praxisul trebuie sa decurga din doctrina, nu invers. Ma uit la post-ul tau si, iarta-ma, nici urma de doctrina. Asa cum i-am spus si lui Bogdan, iti spun si tie: daca tu crezi ca trebuie sa tii Craciunul, tine-l. Faceti ce vreti! Eu nu-l tin, pentru ca n-am vazut asa in Scriptura si pentru ca…nu vreau sa fac ce vreau. 🙂 Simplu, nu?
Dar Sfînta Treime o ţii?Nici aceastaq nu este în Scriptură, este pură tradiţie. Dar în uniunea ipostatică în Cristos crezi? Nici asta nu este în Biblie? Dar Perichoreza intratrinitară? Nici asta nu-i în Noul TEstament!
Cu asemenea gîndire, Mesagerule… n-ajungem departe.
Înapoi la tradiţie (predanie) şi mergi mîine şi ia un brad în timp ce te gîndeşti la aceste lucruri.
A propos, eu nu am brad! N-am făcut! Din convingere. Nu ţin Crăciunul ca ceilalţi.
Ne-am înţelege de minune noi doi, numai că nu sînt de acord cu aparatul de argumentaţie pe care îlfoloseşti pentru a-ţi apăra ethos-ul.
Ethos-ul e gros. Aparatul argumentativ, subţire.
Pai dupa cum si apostolul Pavel remarca in Romani 14:5 si dupa cum si eu mai demult tot pe acest blog spuneam, aceste lucruri care tin de obiceiuri, sarbatori si ritualuri nu au in spate o doctrina cel putin sigur nu una clara, pentru ca inca nu a stabilit-o nimeni. Deci toate aceste lucruri oricum sunt lasate la alegerea fiecaruia sa le faca sau nu dupa cum crede. Insa apostolul pune conditia ca tot ce se face sa fie facut pentru Domnul si in completa incredintare.
Totusi ceea ce a pornit intreaga discutie este actiunea unor oameni care au incercat sa desacralizeze deturnand in scopuri comerciale o entitate pe care unii crestini considera a fi ceva sfant (pentru ca ei sarbatoresc Craciunul pentru Domnul). Ori aceasta este o lovitura data unor crestini (frati mai diferiti de noi) si asta ar trebui sa ne intereseze si pe noi. Si aceasta a fost motivul pentru care s-au uzat atatea tastaturi…
Ingaduinta crestina tine de constiinta proprie si personala, nu de obiceiuri traditionale. Daca constiinta este dictata de traditie….avem o problema, nu? Sau nu? Apoi vorbesti de desacralizare. Stii ce inseamna a fi sfant?
Ingaduinta crestina tine de o convingere „proprie si personala”, pe de o parte, si nu trebuie sa fie dicatata de traditie, pe de alta. Spui ca Romtelecom a desacralizat ceva. Ce inseamna a fi sfant?
Sensul propriu al cuvantului „sfant” in materie de religie este „separat”, „luat si pus de-o parte” (pentru a fi cinstit sau pretuit). Aceasta stare a unei entitati poate rezulta ori din initiativa lui Dumnezeu (lucrurile pe care El le sfinteste sau considera sfinte) ori a unui om (de exemplu darurile de buna voie erau considerate si tratate ca sfinte: Levitic 22). Astfel in general se poate considera ca fiind sfant ceva pe care un om il face de bunavoie fata de Dumnezeu. Si consider ca si sarbatorile pot intra in aceasta categorie.
Este interesant ca Domnul Isus a respectat traditiile evresti. De exemplu paharul cu vin care se servea la cina pascala si care ulterior impreuna cu azimile hotarate prin lege au devenit ceea ce numim Cina era adaugat de traditia evreasca la ceremonial…
Dar am mai spus ca crestinii se impart in 7 mari grupuri ideologice. Dintre acestea un grup (numit de mine „Misticii” reprezentat prin Biserica din Tiatira Apoc. 2:18-29) este foarte atasat de tot ce tine de sarbatori, ritualuri etc. Daca nu faceti parte din acea categorie (mult prea evident ca nu), puteti sa ii lasati in pace pentru ca ei isi fac slujba lor fata de Domnul. Si vor da socoteala de ce fac si cum fac inaintea Domnului.
Imparatia Domnului are nevoie de toate aceste 7 grupuri pentru a fi intreaga.
Dle Cruceru, imi permit sa spun ca faceti analogii anapoda. Sfanta Treime nu apare nicaieri in Scriptura, si, nu, nu trebuie tinuta (chiar asa, cum se tine asta?!). Daca va referiti, insa, la Dumnezeu triunic, la cele 3 Persoane divine, Ele apar explicit in Scriptura. Si trebuie sa ne raportam la Ele EXACT cum spune in Scriptura (Duhul Sfant nu este adorabil, de exemplu!). Despre dubla natura a Domnului Isus, la fel, apare clar descrisa (si asta se tine?!). Despre Perihoreza, la fel (Ioan 17).
Craciunul nu este doar exclus prin lipsa lui din Scriptura, dar tinerea lui contravine Duhului Scripturii, pentru ca cel credincios este chemat sa traiasca dupa legea Duhului de viata, nu dupa mersul lumii acesteia. Jonglati cu termeni teologici, dar n-ati inteles ca lume si a ei obiceiuri n-au nimic comun cu dragostea Tatalui.
Inapoi la traditie sau predanie? Sa fim seriosi, Pavel vorbeste de cu totul alteva cand foloseste termenul original. Iar faptul ca nu v-ati luat brad de 2 ani, nu-mi spune absolut nimic. Daca va incalzeste cu ceva, aflati ca eu n-am luat niciodata brad.
Draga Mesagerul, confunzi chestiuni şi faci eisegeză.
Sînt termeni teologici şi concepte care nu apar aşa de explicit în Scripturi cum ne-ar fi plăcut nouă. De aceea creştinii au mai inserat prin 1 Ioan cîte un text trinitar, dar mă tem că ajungem la alte discuţii dacă mergem acolo.
Da, înapoi la tradiţie, dacă vă interesează Pavel chiar foloseşte termenul tradiţie.
Bravo, chiar dacă nu gîndim la fel, facem parte din aceeaşi sectă, a celor fără brad 🙂
Iertati-ma, aceleasi verdicte ultimative. Ce anume confund, dle Cruceru? La ce „eisegeza” va referiti? Mi-ati dat 3 exemple de concepte teologice care, in viziunea dvs, nu apar explic in Scriptura. Ma rog, parerea dvs, nu si a mea. Din punctul meu de vedere, incercati sa faceti un paralelism intre „implicitul” termenilor prezentati si „implicitul” Craciunului. Nu doar ca primele nu sunt implicite, dar nu vad nici „implicitul” Craciunului. Va rog, din nou, detaliati, nu va multumit cu mitralierea (sic!) cu judecati ultimative lipsite de orice probatoriu.
tocmai v-am răspuns în celelalte comentarii
Pomisor, din nou faci aceeasi eroare: raportezi cuvantul „sfant” (si) la om. Adica, crezi tu, eu ca om pot sfinti ceva?
Citeste cu atentie Scriptura si vei vedea 2 lucruri mari si late:
1. nimic bun nu locuieste in om. In sensul acesta, Domnul Isus ne-a spus clar ca „despartiti de Mine nu puteti face nimic”(Ioan 15). Pavel, in epistola catre Romani, detaliind procesul mantuirii (vezi primele 8 capitole), vorbeste pe de-o parte de depravarea totala a omului, pe faptul ca nimic bun nu locuieste in el, in firea pamanteasca (vezi, acelasi „nimic” ca cel folosit de Domnul), si pe de alta parte de harul lui Dumnezeu (vezi si Efeseni 1 si 2). A spune ca omul, cu de la sine putere, poate sa sfinteasca ceva, inseamna a nega mesajul Scripturii. Nu, omul vechi trebuie sa moara, Hristos fiind sortit sa domneasca(Galateni 2:20, 1 Petru 3:15)!
2. Orice lucru bun si orice dar desavarsit vine de sus, de la Tatal! (Iacov 3). Precum probabil stii, harul are 3 aspecte, respectiv harul manifestat in mantuirea duhului (sau primirea mantuirii), harul manifestat in manuitrea sufletului (trairea mantuirii) si harul primit la aratarea Domnului, respectiv mantuirea trupului. Ei bine, daca te uiti in Tit 3, vei vedea ca mantuirea sufletului se traieste prin prisma faptul ca harul lui Dumnezeu ne invata. Mai stim ca Dumnezeu a inceput o lucrare, pe care o va duce la bun sfarsit (Filipeni 1). Daca vrei, toti copiii lui Dumnezeu sunt (trebuie sa fie!) calauziti de Duhul, alfel ramand alternativa poftelor (vezi Romani 8, Galateni 5 etc).
Asa incat, omul nu are initiativa in viata de credinta, din aceasta cauza am spus ca el nu exista. Sigur, el este subiectul mantuirii, dar totul este facut de sus, nimic de jos!
1) Da, puteti ca om sfinti lucruri dar de regula nu direct. Si asta pentru ca de exemplu un lucru pe care il oferiti lui Dumnezeu este sfintit prin legatura acelui lucru cu Dumnezeu. 🙂 Pentru ca din moment ce a fost oferit lui Dumnezeu ii apartine Lui si cum Dumnezeu este sfant asa sunt si lucrurile care Ii apartin. 🙂 Simplu…
2) Confundati termenii sfant cu termenul de perfect sau curat. Un lucru sfant nu inseamna automat ca este si perfect sau curat. Un exemplu: intaiul nascut al unei pisici in Israel era sfant dar nu si curat sau alte cazuri asemanatoare. (Levitic 27:26-29) Un lucru sfant inseamna ca apartine lui Dumnezeu, atat.
Discutia despre liberul arbitru si predestinare sau cine realizeaza mantuirea Dumnezeu sau omul a mai fost: https://mariuscruceru.ro/2010/07/06/evrei-6-apostazia-si-siguranta-mintuirii-in-evrei-6-guest-post/
Concluzia mea este ca atat Dumnezeu cat si omul au cate ceva de facut si sunt responsabili de ceea ce fac.
Ti-am zis inca de la inceput, ai a abordare cvasiumanista. Daca tu crezi ca si omul trebuie sa faca ceva pentru mantuire, ma rog, problema ta, eu n-am gasit asa ceva in Scriptura.
Spui ca fac o confuzie intre sfant si curat. Vezi exercitiul la care este supus Petru, in perspectiva intalnirii cu sutasul Corneliu. Oricum, ceea ce spuneam eu este ca daca este ceva bun, acela este de la Dumnezeu.
Dar, repet, cu o retorica umanista nu ajungem nicaieri.
Fapte 10:15b „Ce a curatat Dumnezeu, sa nu numesti spurcat.”
Nu apare termenul sfant ci cel de curat.
Fapte 10:34-35. Atunci Petru a inceput sa vorbeasca si a zis: „In adevar, vad ca Dumnezeu nu este partinitor, ci ca, in orice neam, CINE se teme de El si lucreaza neprihanire este primit de El.”
Unde pica accentul: pe om sau pe Dumnezeu?
Realitatea (Cuvantul infaptuit) si Biblia (Cuvantul scris) sunt mai complicate decat o ecuatie monergica…
Felicitări pentru postare! Românii, se pare, traversează în această perioadă o mulțime de crize…numai la capitolul prostie, nu se plânge nimeni…prostia este la noi în floare… Ai Doamne milă…
precum spui, la prostie nu sîntem în criză. nici la bădărănie.
Mă alătur şi eu felicitărilor! Deşi, Doamne, ce bine era să nu fi fost cazul de o asemenea postare! Am fost şi eu absolut oripilat de kitch-ul acesta al Romtelecom-ului. Ce bine că nu sunt abonatul lor! Cât despre prostie… cred că cea mai mare prostie la noi este că nu ambalăm şi exportăm prostia şi bădărănia! Ne-ar scoate din criză asta! 😉
Ai TERMINAT TEOLOGULe tot din MESAGERie ?
Că poate vrea și Ion să spuie ceva că și el e om. Și are și el o (altă) părere. Să nu zici că nu-l oprește nimeni să spună, da trasul ăsta cu mitraliera asurzește poporul de nu se mai aude baptist cu ortodox.
Dacă scrii mult ți se cere mult. În plus contribui la creșterea traficului și asta ar însemna să pui umărul la ceea ce combați
Moș, Ion și Crăciun
@Marius David
„A propos, eu nu am brad! N-am făcut! Din convingere. Nu ţin Crăciunul ca ceilalţi.”
https://mariuscruceru.ro/2011/12/05/cum-ne-putem-distruge-sarbatorile-scurt-ghid/
„De doi ani n-am luat brad”
Cand a aparut convingerea asta?
poate că sînt deja mai mult de doi ani,
Cum a apărut convingerea asta?
cînd am cercetat puţin… îi promiteam Terminateologului o bibliografie despre originile bradului, ouăle roşii, cozonaci, porcul, anumite obiceiuri care ne umbresc sărbătoarea.
Noi am facut brad – iar copiilor le-am explicat ca nu exista Mos Craciun, ci eu si sotia vom pune niste cadouri sub brad pentru ei. Oricum, sunt foarte entuziasmati de globuri si luminite, iar sotia e bucuroasa de mirosul de brad. Pe masura ce vor creste mai mari, entuziasmul se va risipi. Eu pe la 10 ani ma cam plictisisem de brad – cadourile erau importante 🙂
Corect, cred că aţi procedat corect! Acum, că spui de miros, cred că fac şi eu rost de o creangă de pe undeva.
Oricum Crăciunul, sărbătoare a Vieţii, este plin de cadavre. Cadavrul de porc, hăcuit şi devorat tot, cadavrul de copac, tăiat şi batjocorit cu împodobeli chicioase şi alte mortăciuni.
@Mesagerul
Renuntand la traditie luata ca intreg pentru motivul ca este traditie si nu text sfant, nu veti face decat sa repetati greselile inaintasilor nostri, ca sa puteti invata din ele… Ca traditii au aparut tocmai ca o intelepciune populara (folclor crestin) rezultat din chiar aplicarea practica a textului sfant.
Modul acesta purist pe care il sustineti nu este atat de nou in istorie. Si puteti observa ca cei care l-au sustinut au avut probleme serioase in:
– a tine o grupare unita;
– a mentine o stare a lucrurilor care sa dureze mai mult de 3 generatii.
Fiti fara grija, domnule Pomisor. Dragostea lui Hristos ne constrange, asa incat, n-am niciun motiv de teama. Cat despre textul din Fapte, eram convins ca veti apela din nou la umanism in traducerea lui. Accentul cade pe Dumnezeu, cel care aduce viata (vezi Efeseni 1). Fara aceasta viata, fara o lucrare in prealabil facuta de sus, Corneliu n-ar fi fost niciodata in stare sa-L caute pe Dumnezeu.
Sanatate!
Nu stiu ce ma face sa cred ca exact aceleasi lucruri le-au spus si: puritanii, metodistii, fratii moravieni si multi altii… Unde sunt acum?…
Multumesc la fel!
Nu stiu ce spun altii, stiu ce spune Scriptura. Insist pe ce v-am mai spus, practica trebuie sa recurga din doctrina. Ei bine, vezi doctrina mantuirii explicata detaliata de Pavel, si apoi vei putea traduce usor ce s-a intamplat in cazul lui Corneliu. Cu alte cuvinte, vei putea observa ca nimic bun nu rezida in om, si ca Dumnezeu ne-a dat totul in ce priveste viata si evlavia. Or, daca e tot, tot sa fie….
Poate cunoasteti cumva si proverbul: „Dumnezeu da, nu pune insa si in traisata”. Evident ca El intradevar Isi face partea Lui. Dar mai este o parte care tine si de om: sa accepte si apoi sa asculte de legile pe care Dumnezeu le-a lasat. Ori aceasta parte oricat de mult doriti dumneavoastra sa o anulati, ea chiar exista. Si de altfel chiar dumneavoastra spuneti: „A invinge raul prin bine inseamna, asadar, a adera la voia lui Dumnezeu (contextul lui Romani 12, nu?), a privi lucrurile cum le priveste Dumnezeu, a te raporta la rau cum se raporteaza El.”. (?) Va vedeti inconsecventa? Cel putin eu spun din capul locului: Dumnezeu Isi face partea Lui, omul pe a sa…
In insiruirea de nume de grupari protestante am dorit sa arat ca eliminarea fenomenului de traditie are efecte nu foarte placute (cazul puritanilor care au disparut) sau al fratilor moravieni care au avut serioase probleme. Pe metodistii i-am trecut din greseala desi ar fi buni ca exemplu pozitiv ei fiind o grupare care s-a bazat destul de mult pe traditie, si unele efecte s-au vazut.
Nu puteti trai atatea vieti cate au trait crestinii dinaintea noastra. Deci nu putem face atatea greseli si sa putem invata din ele. La aceasta este buna traditia. Nu este litera sfanta dar scuteste de a merge pe drumuri umblate si inchise.
Iar vorbesti de efecte fara sa cunoasteti cauza (aidoma ca in cazul lui Corneliu). Cand am spus ca trebuie ca omul sa-si insuseasca voia lui Dumnezeu, am subinteles ca stii (con)textul care vorbeste de o innoire a mintii prin Duhul. Pomisor, nu uita: orice indemn din Noul Testament este adresat omului nou, nu celui vechi! Daca intelegem asta, vom fi scutiti de multe confuzii…
Cat despre denominatiuni si culte, crezi ca tinerea unor traditii te mentine in viata? Strainii si calatorii din Evrei 11, acesti frumosi nonconformisti, din ce cult or fi facut parte?
Fii fericit!
Eroii din Evrei 11 nu apartin bisericii deci nici unui cult. Totusi daca Dumnezeu va va ajuta si reusiti ca calcati pe urmele unuia dintre ei, va promit felicitari publice.
Ok. Dumnezeu va dovedi in timp cum este lucrarea fiecaruia… Si zicand aceasta ma retrag dintr-o discutie fara final.
Multumesc la fel!
Da, ai dreptate, n-apartineau Adunarii, dar principiul ramane acelasi (vezi si Evrei 12 si 13). Nu cultul da stabilitate, ci privirea la Domnul.
Ok, ma retrag si eu.
Multumesc de decenta si rabdare. Har!
Mesagerul, şi cum se poate aţinti privirea la Domnul, eu cred că n-ar trebui să părăsim adunarea cum au unii obicei, pentru că tocmai adunarea-Trupul ne ajută să ne ţinem privirea spre Cap.
Dragă Mesagerule, ţi-am urmărit mesajele cu suficientă atenţie şi pot să afirm că abordezi o teologie destul de sănătoasă din care ai desprins idei cu care, în cea mai mare parte a lor, sunt de acord.
Şi totuşi, nu înţeleg de unde vine toată această înverşunare cu privire la sărbătorirea Crăciunului.
Nu am de unde să cunosc ce se petrece în bisericile pe care le frecventezi dumneata cu ocazia sărbătorii Naşterii Mântuitorului (na, poftim, ca să nu-i mai spunem Crăciun), dar în cele pe care le frecventez eu, de Naşterea Domnului se cântă (se colidă) mesaje profund creştine, se predică despre Isus Cristos (nu despre Moşi, nu reni, nu brazi, etc) şi oamenii se închină în duh şi în adevăr numai Dumnezeului Triunic. Este aceasta ceva atât de grav şi de nebiblic încât să merite o asemenea înverşunare?
Nu, draga Claudiu, nu sunt inversunat impotriva Craciunului (de altminteri am si spus, fiecare e liber sa faca ce vrea), ci pentru apararea Scripturii. Ma rog, nu ca asta ar fi menirea mea, dar am fost uluit sa citesc ca dl Cruceru vrea sa se dezaboneze de la Romtel pentru o stupizenie care nu are nicio implicatie biblica. Si-ti mai spun ceva: sunt neplacut surprins de incoerenta in lucrurile biblice de care dau dovada multi crestini in zilele noastre. Paradoxal, nu netinerea unei traditii te condamna la disparitie (cum spune dl Cruceru), ci chiar tinerea ei, in detrimentul spiritului Scripturii. Diluarea asta generala, relativismul asta asumat cu senitate, stergerea oricaror linii de demarcatie, nu uita, sun o caracteristica a vremurile noastre. In sensul acesta, vezi Laodiceea (Apocalipsa 3). Sa ma intristez? Sa ma bucur? Tu ce zici?
Marius David says:
decembrie 20, 2011 la 8:51 pm
Mesagerul, şi cum se poate aţinti privirea la Domnul, eu cred că n-ar trebui să părăsim adunarea cum au unii obicei, pentru că tocmai adunarea-Trupul ne ajută să ne ţinem privirea spre Cap.
Ee, aici aveti perfecta dreptate! Dar, intreb, de ce nu aplicati acest adevar si in practica? 🙂 Pentru ca, nu-i asa, trupu-i unul si este marcat de o unitate (organica) data, asa cum spuneti, de Cap. Bun, ce facem cu tendinta asta centrifuga de a ne separa in caprarii(aka culte, denominatiuni, miscari etc)? Sau si asta este o traditie….buna? In fine, deja suntem offtopic.
oare ce crezi, aplic în practică acest lucru?
predic Evanghelia de 26 de ani, anul ăsta, sînt pastor de 17 ani, anul următor şi cei care mă ştiu îmi ştiu apucăturile .
toate discutiile au pornit de la cele 3 mos(n)stre de prst(ie) gust,nu?cred ca suntem toti de acord ca sunt varful unui aisberg pervers.dar in ceea ce priveste reactia (solutia):” hai sa-i boicotam ca fratii si sa ne-abonam la altii”..daca cineva crede ca printre faptele unei vieti crestine ar trebui sa se numere si boicotul(si eu cred asta),atunci va-s recomanda niste tinte mai serioase,cum ar fi o seama de multinationale(nu sariti frate- Marius nu mai sunt comunist) bine infipte si prin Romania,de exemplu din acelea care distrug habitate,culturi,exploateaza copii,jefuiesc natiunii,otravesc pamanturi-oameni-minti,etc,etc…
de acord cu boicotul 🙂
aşteptăm lista multinaţionalelor. 🙂
va voi oferi bucuros una (motivata)imediat ce imi fac ceva timp.