Criza limbajului evanghelic: „am avut harul”

Din cînd în cînd voi posta cîte o scurtă dumirire legată de criza prin care trece limbajul vulgar evanghelic. (A se citi „vulgar” în sens etimologic, adică „limba poporului”).

Din păcate expresia „am avut harul” s-a golit de sens printr-o proastă utilizare.

Spunem „am avut harul” …. să mă nasc într-o familie de credincioşi, să fiu sănătos, să am un profesor bun de matematică, să … găsesc un loc de parcare bun.

Dacă citim cu atenţie epistola Apostolului Pavel către Efeseni, observăm că Harul sau graţia lui Dumnezeu nu este chiar orice ni se întîmplă.
Trebuie să facem distincţia între binecuvîntări şi har. Sînt tot felul de binecuvîntări pămînteşti, dar şi cereşti, despre care Apostolul pomeneşte de altfel.

Efeseni 1:3: Binecuvîntat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care ne -a binecuvîntat cu tot felul de binecuvîntări duhovniceşti, în locurile cereşti, în Hristos.

A te naşte într-o familie de credincioşi este o binecuvîntare, dar nu are întotdeauna o legătură directă cu mîntuirea. Se pare că har, în concepţia fostului persecutor al credicionşilor, are legătură directă cu acţiunea salvifică.

Efeseni 1:7: În El avem răscumpărarea, prin sîngele Lui, iertarea păcatelor, după bogăţiile harului Său,

Harul este să fii răscumpărat, după ce vei fi fost rob, una dintre metaforele uzate de Pavel pentru mîntuire, să fii eliberat, să fii vindecat, înviat din moartea spirituală. Aceasta este o primă accepţiune a harului, după care urmează o a doua înţelegere … care are o dimensiune epistemică. Har înseamnă să ne bucurăm de apocalipse, descoperiri.

Efeseni 1:8: pe care l -a răspîndit din belşug peste noi, prin orice fel de înţelepciune şi de pricepere;
Efeseni 1:9: căci a binevoit să ne descopere taina voiei Sale, după planul pe care -l alcătuise în Sine însuş,

Un cîine poate fi legat şi eliberat. Dă din coadă, zburdă, şi gata.
Harul pe care noi îl experimentăm merge şi mai departe.

După ce sîntem eliberaţi ca robi, stăpînul nu ne lasă în pace, ci ne invită la masă, devenim prieteni, mai mult… fii, căci robul nu ştie ce face stăpînul, dar prietenul, da, iar fiului i se descoperă tainele împărăţiei, moştenitorului i se deschid cuferele cu secrete şi camera tainelor este descuiată.

Da, am avut harul să fiu răscumpărat, dar sînt acum invitat la masă, între strategii împăratului şi mi s-au deschis ochii inimii, ai minţii ca să pricepem adîncimile înţelepciunii lui Dumnezeu.

Harul este să îţi poţi aduce aminte ce ai fost şi de unde ai venit, să te uiţi cu groază în urmă la buza gropii din care ai ieşit. De aceea Apostolul îşi aduce aminte el însuşi tot timpul cine a fost şi ce a făcut (oare nu la fel face şi Petru, care nu se iartă pe sine pentru trădare, deşi fraţii l-au iertat, cum şi Dumnezeu l-a iertat … )

Har însemnă să ştii cine eşti, har înseamnă să întrevezi deja viitorul, cu descoperirea a ce ţi s-a pregătit, căci împărtăşit este. Iată rugăciunea Apostolului pentru har… Ce fel de har…

Efeseni 1:17: Şi mă rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatăl slavei, să vă dea un duh de înţelepciune şi de descoperire, în cunoaşterea Lui,
Efeseni 1:18: şi să vă lumineze ochii inimii, ca să pricepeţi care este nădejdea chemării Lui, care este bogăţia slavei moştenirii Lui în sfinţi,
Efeseni 1:19: şi care este faţă de noi, credincioşii, nemărginita mărime a puterii Sale, după lucrarea puterii tăriei Lui,
Efeseni 1:20: pe care a desfăşurat -o în Hristos, prin faptul că L -a înviat din morţi, şi L -a pus să şadă la dreapta Sa, în locurile cereşti,
Efeseni 1:21: mai pe sus de orice domnie, de orice stăpînire, de orice putere, de orice dregătorie şi de orice nume, care se poate numi, nu numai în veacul acesta, ci şi în cel viitor.

 

 

About Marius David

Soțul îngăduit al Nataliei și tatăl nedesăvîrșit al lui Neriah, Naum Lucas și Noah Cristofor
Acest articol a fost publicat în Greaca, Periegeza. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

74 de răspunsuri la Criza limbajului evanghelic: „am avut harul”

  1. Noi folosim expresia „Am avut harul …” in sensul de har comun (common grace). Cred ca este destinul formulelor mai mult sau mai putin inspirate ca dupa ce intra in limbajul comun sa devina „de lemn” prin extinderea uzului dincolo de acoperirea semantica prevazuta si valida si prin „abuz” de folosire.

    Avem deci datoria de a innoi in permanenta modul de exprimare a acelorasi idei (predania) in cuvinte/expresii moderne. Din pacate parca tocmai crestinii se intepenesc in formule prafuite refuzand creativitatea in exprimare. Iar eu cred ca refuzul creativitatii este un afront direct la adresa lui Dumnezeu. Suntem robii cu 10 neuroni care i-am pus la conservare ca nu cumva sa pierdem vreunul pe drumul anevoios al inovatiei.

    • cipriansimut spune:

      Problema e si mai simpla: suntem oameni, prin urmare, supusi multor probleme, printre care si cele de limbaj. A pretinde de la fiecare crestin un limbaj proaspat, elevat, elocvent, doct, sau cel putin ne-inlemnit, este exagerat si imposibil. Exista sansa cultivarii intelectuale, dar aceasta nu se face in biserica, sau cel putin nu exclusiv in biserica, ci si in familie si la scoala.

      • Sa pretindem atunci criteriul autenticitatii. Tatal meu nu este elevat, elocvent, doct, dar nu este inlemnit si este autentic (este ortodox practicant si teologhiseste manand calul si cosind fanul).

        Este de speriat ce sablonate ne sunt pana si rugaciunile. Nu este nevoie sa citim tratate teologice ci doar Scriptura. Sunt acolo la idei de rugaciuni de sa ne fie rusine.

        • cipriansimut spune:

          de acord, dar lipsește cultura biblica.

          • Cristian spune:

            De accord, pentru o traire autentica este nevoie de cultura Duhului si a Adevarului, scripturistica si liturgica.

            • nu degeba există formularea „trupul lui Cristos”, în acest trup primim învățătură prin cei care ne învață din Scriptură, noi, mădularele, în Duhul adevărului ne îmbărbătăm, nu purtăm unii altora poverile (nu smiorcăielile), ne mustrăm în dragoste și păstrăm unitatea prin Duhul.

              • ACIDUZZU spune:

                Cat de complet, cat de tintit, cat de aerisit in exprimare !
                Deci fara „smiorcaieli” ! Versetul „Bucurati-va intotdeauna si iarasi zic, bucurati-va” nu se interpreteaza prin jelanii de genul: „Plangeti si tanguiti-va si iarasi zic, plangeti si tanguiti-va” ci prin Romani 5:1-5. Pe care…”il stim” (dar nu-l traim asa cum se cuvine )!

        • Marius David spune:

          Îi rog des pe fraţii de la Aleşd să evite formulele de introducere şi de încheiere, lozincile uzuale… atunci rugăciunile devin foarte scurte şi ne rugăm toţi. Aproape 200 de oameni în 45 de minute

          • ACIDUZZU spune:

            Asa si trebuie !
            Ora de rugaciune „de la biserica” este timpul limitat in care ne adunam toti, toata Biserica Domnului Locala, si-I multumim Lui pentru Harul celor sase zile de rugaciune de-acasa, intr-o saptamana…Adica, „cinci cuvinte intelese in biserica…”
            Numai asa ne putem ruga toti, adica „aproape 200 de oameni (mai multi sau mai putini) in 45 de minute…”

    • ACIDUZZU spune:

      @Vasile Tomoioaga,
      .”Avem deci datoria de a innoi in permanenta modul de exprimare a acelorasi idei (predania) in cuvinte/expresii moderne. Din pacate parca tocmai crestinii se intepenesc in formule prafuite refuzand creativitatea in exprimare. Iar eu cred ca refuzul creativitatii este un afront direct la adresa lui Dumnezeu. Suntem robii cu 10 neuroni care i-am pus la conservare ca nu cumva sa pierdem vreunul pe drumul anevoios al inovatiei.”

      Am observat si eu si aici, acum, si oriunde aiurea in lumea evanghelica in speta, o armoniasa impletire dulce-amara a optimismului („Avem deci datoria de a innoi in permanenta modul de exprimare a acelorasi idei …”), cu pesimismul plin de intristare al constatarilor („Din pacate parca tocmai crestinii se intepenesc in formule prafuite refuzand creativitatea in exprimare….”)

      Totusi, constat ca…”cei zece neuroni” nu i-am pus la „conservare” ci, i-am folosit la o „remaniere novatoare” prin bisericile in plin sezon de…vara !

      Iata despre ce este vorba:

      ORA DE…VARA !
      Genesa 8:22;Fapte 2;46-47;
      Fapte 3:1; 5:20-21; 5:42;
      Fapte 4:31; Evrei 10:22-27;
      Psalm 23: 6; Psalm 27:4.

      Fără multă fandoseală
      Am acceptat ora de…vară;
      Rupţi, dar nu de oboseală,
      Naţie comunitară…

      C-am intrat în Europa,
      C-am intrat în Uniune;
      Ne-am grăbit şi…”hopa-tropa”
      Împlinim, ce ea ne spune !

      Prea în toate săritori,
      “Executăm” fără cârtire
      Noul; tot mai doritori,
      Plini de râvnă doar în…fire !

      Dacă două mii de ani,
      Multe veri calde-ndurând
      Nebogati; mai mult sărmani,
      Adunările umplând…

      De la Templu nelipsiţi,
      De la Sfânta-nvăţătură;
      Prin catacombe, prigoniţi,
      Urmăriţi de-o cruntă ură,

      Niciodată n-am scurtat
      Închinarea-n timp de vară;
      Nesătui de ascultat
      Duhul când vorbeşte iară…

      Niciodată n-am trecut
      La vreo oră ‘’mai târzie’’;
      Închinarea nu am vrut
      Scurtă, vara să ne fie…

      Niciodată n-am cântat:
      “Lăsaţi Duhul să lucreze…!”

      Când din timp am tot scurtat,
      Firea să ne-ngenuncheze…

      Imediat după potop,
      O poruncă a fost dată;
      Şi nu s-a schimbat un strop
      Nicio clipă, vara toată !

      “Căci cât va dura pământul,
      Vor exista frig şi căldură;
      Vara, iarna-i sfânt Cuvântul
      Împlinit peste natură !”

      Oamenii-ndurând arşiţe
      Sau un frig ce crapă stânci;
      Inchinarea-i fără…fiţe…
      Ce-o să-mbraci, ce-o să mănânci…

      Doar de doi-trei ani încoace,
      Părtăşia s-a scurtat;
      De când firea veche coace
      Că-i sătulă de-nchinat…

      Trecem la ora de vară,
      Cu-n program mai scurt, frugal;
      Ne-adunăm puţini, spre seară,
      La un…”Amin”, spus banal…

      Căci sloganu-a fost lansat,
      Cum că…”Iarna nu-i ca vara !”
      De părtăşii ne-am săturat
      Astăzi, când în criză-i ţara…

      De aceea-mi vine-n minte
      Un îndemn mai inedit:
      “De tot am luat aminte
      Ce Bruxellu’-a poruncit,

      Să eliberăm, pe dată
      Cu…”Pacea Domnului”, grăbiţi,
      Adunarea saturată
      Pân’ la…iarnă, mulţumiţi !”

      ACIDUZZU, 03.09.2010

      Deci, iata-ne „novatori” in Har ! Noua „gaselnita cu…ORA DE VARA !
      Oare care este pretul…”neuronilor”…consumati ?
      O, dac-ar fi numai acesta pretul pe care-l platim pentru asemenea „extrapolare” de Har, irosit inutil !

    • Marius David spune:

      Da, Vasile, este un destin al formulelor hiperuzitate, de obicei se desuturează creierul de limbaj şi atunci, vorba românului… „ne trezim vorbind”. Este foarte plastică expresia a te trezi vorbind sau, mai avem una… „vorbeşte gura fără el”. Cam asta se întîmplă cu acest fel de expresii, ne vorbeşte gura fără ca noi să fim prezenţi în expresie.

  2. Cristian spune:

    Din lecturile mele din Părinții Bisericii, am înțeles că mila lui Dumnezeu și harul lui Dumnezeu ar fi același lucru. De unde expresia ‘varsă milele tale cele bogate’, pe care o rețin din slujbele bisericești.

    Iar harul, l-am înțeles a fi, iarăși, energiile necreate, sau lumina necreată pe care a văzut-o Pavel pe drumul spre Damasc, și apostolii la Schimbarea la Față a Mântuitorului pe Tabor. Har care ne este dat prin Mântuitorul Hristos („Harul Domnului nostru Iisus Hristos, și Dragostea lui Dumnezeu Tatăl, și…”), și în mod special prin Euharistie („Cel ce mănâncă Trupul Meu, și bea Sângele Meu…”).

    Cum bine subliniați, harul este sursa a multe: curățirea minții, luminarea inimii, vederea duhovnicească. Și în general al oricărui progres spiritual pe care îl facem în viața aceasta. Cum spune Apostolul Iacov, „toată darea cea bună de sus este, cobărând de la Părintele Luminilor”.

    • Cristian spune:

      De adăugat că lumina dumnezeiască, vederea duhovnicească este accesibilă, din câte am înțeles eu, celor despătimiți, celor curățiți de patimi. Lucru străin majorității, începând cu mine.

      • Marius David spune:

        apreciem smerenia, şi totuşi Dumnezeu spune că se descoperă celui dornic de El, pentru săraci în Duh şi pentru înfometaţi şi însetaţi de neprihănire, curvelor şi vameşilor, nu neapărat celor despătimiţi.

    • Livius spune:

      Cristian, faci o referire pe care nu o gasesc in Scriptura, si anume ca Schimbarea la Fata ar fi avut loc pe Muntele Tabor. Cred ca este o traditie neadevarata, care nu ne ajuta la nimic. Tu cum vezi aceasta?

      • Cristian spune:

        Valoarea de adevar a acestei traditii necesita o investigatie istorica, lucru care pe mine ma depaseste. Tu consideri ca este o traditie neadevarata fiindca este ‘traditie’, fiindca nu este mentionata in Sfanta Scriptura, sau ai motive istorice sa crezi altfel?

        Credinta mea este ca Sfanta Scriptura este insuflata de Duhul Sfant, insa Biserica lui Hristos este stalp si temelia a adevarului, deci indreptatita sa interpreteze Scriptura, fiind pastratoare a adevarului. Aceasta pastrare a adevarului, a adevarurilor Scripturii, in forma lor explicitata pentru viata de zi cu zi a crestinilor, eu o inteleg a fi Traditia Bisericii, predania. Credinta mea este ca Duhul Sfant, Mangaietorul trimis de Mantuitorul Hristos, a ajutat Biserica la interpretarea corecta a Scripturii si stabilirea dogmelor in toate secolele ce au urmat Apostolilor.

        In final, tine de discernamantul fiecaruia dintre noi sa alegem corect traditia in care ne incadram ca si crestini. Unii aleg ‘Sola Scriptura’, si au motivele lor.

        Tu cum vezi aceasta problema?

        • Livius spune:

          Cristian, Eu citesc Sfanta Scriptura. Ceeace imi ofera Cuvantul scris, consider ca are valoare, unde Cuvantul Scripturii tace, tac si eu, sau scornesc ceva si-i spun traditie.
          Nimic in lumea materiala, dar nici spirituala, nu ne ingaduie sa adaugam ceva la litera Bibliei. Ca un fapt divers, daca nu ai fost pe Muntele Tabor niciodata, iti sugerez cand si daca ai ocazia sa urci pe jos, dar nu pe drumul asfaltat, ci sa incepi urcusul sa zicem, dinspre nord, sau vest (Nazareth), si dupa ce ajungi sus, stai cat vrei tu, apoi cobori pe acelesi drum, cu gandul ca jos te asteapta ceva prieteni (ucenici). Dupa ce ai facut exercitiul acesta, poate imi vei spune daca Fiul lui Dumnezeu, a gasit intelept sa aleaga Taborul. Eu nu spun ca nu poate fi adevarat, dar sincer, nu-i vad rostul, mai ales ca Evangheliile vorbesc despre calatoria Domnului Isus impreuna cu
          ucenicii mult mai in nord ( vreo 60 Km) in tinutul Cezarea lui Filip (Banias), in acea perioada.
          Vad ca tu mergi pe traditia Bisericii Ortodoxe, daca eu as fi catolic ne-am certa o vesnicie ca nu acolo (cel putin nu unde spun ortodocsi), este locul adevarat. Atunci unde este adevarul? Sti ce zic eu, sunt o multime de lucruri scrise negru pe alb , iar noi nu ii invatam pe oameni adevarul, dar le turnam pe cos tot felul de bazaconii.
          Poate ar fi interesant sa purtam o discutie despre un alt topic mult mai „important” : Ducandu-si crucea spre Golgota, Domnul Isus a urcat, sau a coborat. Cum citesti in
          Scriptura, si cum ii inveti pe oameni?

        • Cristian spune:

          Livius,

          „unde Cuvantul Scripturii tace, tac si eu, sau scornesc ceva si-i spun traditie.” Nu ai decat. Nu asa functioneaza, insa, predania Bisericii lui Hristos. Faptul ca scrierile Noului Testament sunt cele insuflate de Duhul Sfant si nu altele (vezi sutele de scrieri aprocrife), l-ai primit de la cineva. Nu de la Apostoli, ci prin traditie, si accepti acest lucru.

          „Nimic in lumea materiala, dar nici spirituala, nu ne ingaduie sa adaugam ceva la litera Bibliei.” Traditia nu adauga nimic, ci expliciteaza, dezvaluie ce era ascuns in Scriptura. Scriptura spune ca era un munte intalt, deci un munte real care mai exista si astazi, si care cu siguranta are un nume. Ce nume are? E un detaliu putin semnificativ, numele muntelui, dar sa nu ne purtam ca si cum Evanghelia e o poveste fara legatura cu realitatea istorica si geografica.

          Daca as merge eu pe Muntele Tabor si m-as gandi la un lucru sau altul, mi-as folosi intuitia si as cadea in greseala de care vorbeai tu mai devreme, cea a scornelii (ereziei). Prefer sa ascult de Biserica. Daca Biserica mea va fi condamnata de Hristos ca eretica, Dumnezeu sa aiba mila. Prefer asta decat sa ma duc singur cu Biblia in mana la Hristos, si sa ii spun: „Iata Cuvantul tau. Ce am inteles eu, dupa mintea mea, asta am facut. Nu am ascultat de ce au zis altii, si nici nu mi-a pasat. Am ignorat orice Traditie, orice scorneala.”

          „Stii ce zic eu, sunt o multime de lucruri scrise negru pe alb , iar noi nu ii invatam pe oameni adevarul, dar le turnam pe cos tot felul de bazaconii.” Nu stiu exact la ce te referi. Este generic ceea ce spui tu. Unii invata minciuni, altii invata adevarul. Ce e bazaconie pentru unul, este adevar pentru altul. Si invers.

          Exista multe «topicuri interesante» in traditie. De exemplu ce s-a intamplat cu Lazar cel inviat din morti, sau cu Nicodim, sau cu Marta si Maria, sau Corneliu sutasul, si altii mentionati pasager in evanghelii. Iarasi, sunt ei doar personaje de poveste, sau oameni cu o existenta reala?

          Eu nu spun ca mai exista alta Scriptura. Nu! Dar sa nu punem intreaga lucrare a Duhului Sfant in Biserica mai prejos decat unul dintre rezultatele acestei lucrari, anume Scriptura.

          In momentul in care Duhul Sfant S-a coborat peste apostoli nu exista nicio litera scrisa din Noul Testament. Dar Biserica exista. Intelepciunea Duhului se varsa cu putere prin Apostoli si prin ucenicii lor. Biserica lui Hristos si-a inceput existenta istorica si din aceasta existenta, din nevoi practice si reale, s-au nascut si celelalte scrieri. Unde este scris negru pe alb, de mana apostolilor, care sunt cartile care trebuiesc sa intre in canonul Noului Testament? Unde scrie cate epistole si cate nu? Unde scrie cate trebuiesc scoase si cate nu trebuiesc adaugate? Nu cumva este scornit acest principiu al ‘neadaugirii la litera’ Bibliei? Nu cumva limitezi actiunea Duhului Sfant la litera? Uiti ca litera ucide, dar Duhul este cel care da viata?

  3. elisa spune:

    Nu am citit sa fi spus Pavel despre binecuvintari pamintesti, oare de ce?
    De multe ori se aude „binecuvintarile Domnului” si tot ceea ce auzi pare sa faca trimitere la cele fizice, de ce?
    Cind cea mai mare binecuvintare este sa fi avut parte de harul rascumpararii, de ce se aminteste atit de rar, ca si celelate spuse ale lui Pavel (de a vedea de unde am fost scosi, etc…)

  4. naomi spune:

    Eu am asociat cuvantul HAR cu cuvantul DAR si intradevar l-am folosit mereu … si acuma imi suna in minte versul cantarii: „Harul e darul nemeritat…” dar nu m-am dus mai departe cu gandul.
    Dar de acum am sa folosesc cuvantul DAR pentru cele firesti si HAR pentru cele duhovnicesti.
    Multumesc.

  5. michael spune:

    este adevarat ca se abuzeaza de aceasta sintagma, dar nu cred ca este atat de necesar sa folosim expresia doar intr`un sens limitat, soteorologic. uite, eu de pilda, constientizez valoarea harului de a avea nevasta potrivita.

    @ Cristian „vederea duhovnicească este accesibilă, din câte am înțeles eu, celor despătimiți, celor curățiți de patimi.”

    despre ce fel de „lumina” este vorba? ce inseamna sa fii „despatimit” ? dar „curatit de patimi” ? si uite cum limbajul de o anume culoare denominationala isi face loc peste tot.

  6. Cristian spune:

    Michael, vorbesc despre lumina despre care se relateaza adeseori in Sfanta Scriptura. La Schimbarea la Fata a Mantuitorului, pe drumul spre Damasc, lumina despre care vorbeste Apostolul Ioan cand spune „Dumnezeu este lumina”. Nu cred ca este vorba despre o lumina fizica, formata din fotoni si emisa de atomii materiei. Din cate am inteles, este o lumina necreata. Nu s-ar putea spune despre Dumnezeu ca este lumina, daca lumina aceea ar fi creata.

    Un pacat care te stapaneste se numeste patima. Un om patimas este un om bolnav, sufera, patimeste. Un alcolic, un fumator, un desfranat. Exista, insa, si patimi mai fine, mai subtile: judecarea aproapelui, lenea, barfa si vorbitul aiurea, avaritia, mandria. De fapt mandria este sursa tuturor patimilor.

    Unii cred ca te poti vindeca de o patima peste noapte. Eu tind sa cred ca e nevoie de ani multi, si de multa pocainta cu lacrimi amare. Si de uitat, nu trebuie sa uiti niciodata, lucru foarte bine subliniat de pastorul Cruceru mai sus.

    Limbajul denominational face parte din viata noastra, ma tem. Acest blog si toate comentariile sunt pline de limbaj denominational.🙂

    • cipriansimut spune:

      a fi lipsit de patimi inseamna a nu fi om, dar a te lupta cu ele si a te pune constant la-ndemana lui Dumnezeu iti contureaza cel mai bine umanitatea si sfintirea.

    • stefan spune:

      Draga Cristian, am fumat peste 30 de ani câte 2 pachete pe zi, și în acești ani am încercat de multe ori sa ma las și n-am reușit mai mult de 6 luni, și am revenit „la normal”, dar m-am pus pe genunchi seara – deși eram un ateu pe atunci – L-am rugat pe Dumnezeu sa ma scape de aceasta patima, dimineața n-am mai poftit țigara, ba mai mult ma deranja foarte mult mirosul de fum, și de atunci a trecut aproape 5 ani!
      Sigur a urmat cotitura vieții mele, și de atunci Il iubesc pe Domnul și Mântuitorul meu.

    • michael spune:

      „Unii cred ca te poti vindeca de o patima peste noapte. Eu tind sa cred ca e nevoie de ani multi,”

      de la caz la caz. cunosc multe persoane care au scapat de patimi in mod supranatural, prin puterea lui Dumnezeu. teoria asta conform careia vointa omului este atat de importanta minimalizeaza lucrarea pe care o face Dumnezeu. prin sfortarile noastre asidue e mai greu, prin ajutorul dat de Dumnezeu infinit mai usor.

  7. cipriansimut spune:

    Oh, am inteles, scuze, nu am dat destule detalii. Am folosit termenul pentru ca defineste cat se poate de clar conceptia unora din randurile noastre de a pretinde ca omul poate sa nu pacatuiasca sub nici o forma.

    • Cristian spune:

      Chiar ma gandeam cum pot fi interpretate gresit cuvinte ca acestea: „Oricine este născut din Dumnezeu nu săvârşeşte păcat, pentru că sămânţa lui Dumnezeu rămâne în acesta; şi nu poate să păcătuiască, fiindcă este născut din Dumnezeu.” (I Ioan 3,9)

      Cred ca depinde cum pui accentul si cum intelegi teologic ‘nasterea din Dumnezeu’. Lucru deloc simplu, consider eu.

  8. ACIDUZZU spune:

    Deuteronomul 28:13-14: „Domnul te va face cap şi nu coadă; şi vei fi doar deasupra, niciodată dedesubt…DACA NU TE VEI ABATE…”

    Cateva observatii pe text, in contrast cu exprimarile noastre „vulgare” de genul „am avut harul”, „am avut cinstea”, am avut onoarea” (nici macar „ocazia”):

    1. Dumnezeu este cel care te face “sa fii cap, nu coada” si nu e doar rezultatul efortului uman. Este interventie divina!
    2. Dumnezeu te va face sa fii cap, nu coada DACA indeplinesti niste conditii:
    – daca vei asculta de poruncile Domnului;
    – daca le vei pazi si le vei implini;
    – daca nu te vei abate nici la dreapta nici la stanga de la toate poruncile…

    Acum se ridica problema urmatoare: Cum tinem cont de contextul istoric?
    Aceste promisiuni conditionate au fost facute poporului Israel. Noi suntem poporul Israel? Suntem cei care putem primii aceste binecuvantari?

    Raspunsul este DA. Daca l-am acceptat pe Domnul Isus Hristos ca Domn si Salvator. Iata explicatia:

    Efeseni 2:11 De aceea voi, care altădată eraţi Neamuri din naştere, numiţi netăiaţi împrejur de către aceia care se cheamă tăiaţi împrejur şi care sunt tăiaţi împrejur în trup de mâna omului:

    12 aduceţi-vă aminte că în vremea aceea eraţi fără Hristos, fără drept de cetăţenie în Israel, străini de legămintele făgăduinţei, fără nădejde şi fără Dumnezeu în lume.

    13 Dar acum, în Hristos Isus, voi, care odinioară eraţi depărtaţi, aţi fost apropiaţi prin sângele lui Hristos.

    14 Căci El este pacea noastră, care din doi a făcut unul şi a surpat zidul de la mijloc care-i despărţea,

    15 şi, în trupul Lui, a înlăturat vrăjmăşia dintre ei, legea poruncilor, în orânduirile ei, ca să facă pe cei doi să fie în El însuşi un singur om nou, făcând astfel pace;

    16 şi a împăcat pe cei doi cu Dumnezeu într-un singur trup, prin cruce, prin care a nimicit vrăjmăşia.

    17 El a venit astfel să aducă vestea bună a păcii vouă celor ce eraţi departe şi pace celor ce erau aproape.

    18 Căci prin El şi unii şi alţii avem intrare la Tatăl, într-un Duh.

    19 Aşa dar, voi nu mai sunteţi nici străini, nici oaspeţi ai casei, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii, oameni din casa lui Dumnezeu,

    20 fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi prorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos.

    Concluzia: Ascultati de Dumnezeu si El va va face cap si nu coada!
    Atentie: Acolo unde vrea El!

    Si acum, draga frate Marius, ingaduie-mi inca o poezie care reda falsul din aprecierile prea-neprihanite ale unora (si sunt din ce in ce mai multi in ultima vreme):

    editat de moderator

    • naomi spune:

      Doamne, da’ de unde le scoateti?🙂

      • ACIDUZZU spune:

        Sora Naomi,
        Traim printre oameni (in inteles general, „prozaic…”), nu ?
        Printre ei, inconjurati de ei, dar nu ca si ei… Intelegeti ce vreau sa spun?

    • Ioan C. spune:

      Si mie mi-o placut mult poezia lu’ domnu’ Aciduzzu!
      ” Căci, oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa.” ( Luca 14: 11).

    • Prince spune:

      ACIDUZZU,
      „2. Dumnezeu te va face sa fii cap, nu coada DACA indeplinesti niste conditii:
      – daca vei asculta de poruncile Domnului;
      – daca le vei pazi si le vei implini;
      – daca nu te vei abate nici la dreapta nici la stanga de la toate poruncile…”

      nu stiu daca am intales bine darul nu este o rasplata!
      cand primesti un dar nu ti se spune pentru ca ai facut asta sau asta. nu un dar este un dar fara nici o conditie. ce sugerezi tu aici mie mi se pare o rasplata si nu un dar.

      Harul = Favoare Nemeritata punct!
      daca meriti Harul nu mai este har este rasplata.

      ce zici de asta?

      • ACIDUZZU spune:

        @Prince,
        Ce sa zic ?
        M-am exprimat corect atat in contextul istoric al versetului din Deuteronom (daca ai remarcat) cat si in contextul epistolei catre Efeseni 2:11-20.

        „Acum se ridica problema urmatoare: Cum tinem cont de contextul istoric?
        Aceste promisiuni conditionate au fost facute poporului Israel. Noi suntem poporul Israel? Suntem cei care putem primii aceste binecuvantari?
        Raspunsul este DA. Daca l-am acceptat pe Domnul Isus Hristos ca Domn si Salvator. Iata explicatia:…”;
        urmand apoi referinta din Efeseni 2:11-20 si concluzionand cu:
        „Concluzia: Ascultati de Dumnezeu si El va va face cap si nu coada!
        Atentie: Acolo unde vrea El!”

        Sau, ce-ai vrea ? „Sa pacatuim mereu ca sa se inmulteasca Harul ?…Sa pacatuim pentru ca nu mai suntem sub Lege ?” (Romani 6:1- 23).
        „Darul (Harul) fara plata este viata vesnica in Isus Hristos !” (Romani 6:23)
        „Si viata vesnica este aceasta; sa te cunoasca pe Tine singurul Dumnezeu Tatal si pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu ”
        Deci, „darul” este intr-adevar nemeritat, dar conditionat de implinirea voii lui Dumnezeu.

        Sau, ce vrei ? Sa primesti in mod egoist totul dar fara „sa misti un deget ” ? Ca odata ce ai fost mantuit „prin har” nemeritat, poti sa traiesti cum vrei ca nu mai poti cadea din el ?
        Sau, „sa pacatuim mereu ca sa se inmulteasca Harul ?”, fortand astfel, Mana lui Dumnezeu pentru a ne da „din plinatatea Lui si Har dupa har”?
        Fii bun si citeste Efeseni 1:2-7, adica despre toate binecuvantarile care ni se dau „in El” si niciuna fara El !

        Tema propusa spre dezbatere aici pe acest blog nu este „indreptatirea noastra prin Har sau datorita Harului, ci vulgarizarea, desacralizarea quintesentei Harului, dterminat de ispita si ispititorul ca prin Har si datorita acestuioa sa te consideri mai presus de semenii tai, „avand despre tine pareri mai inalte decat se cuvine”, sa te vezi superior celorlati confrati intru mantuire prin Hristos, prin harul Sau; sa te consideri pe o treapta ierarhiva functionala mai inalta; sa-i privesti de sus pe ceilalti…

        Cam despre asta vorbea atat fratele marius, cat si poezia postata, si, uita-te la ceilalti comentatori. Tu, doar voiesti „sa ai harul de a fi deosebit”, sa arati ce poti; sa atragi privirile spre tine (ti-am mai spus-o parca si altadata) si sa exclami: Uitati-va la mine ! Eu nu sunt ca voi…”
        Zic bine, Prince ?

  9. Marinel spune:

    „El ne-a mântuit, nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt, pe care L-a vărsat din belşug peste noi, prin Isus Hristos, Mântuitorul nostru; pentru ca, odată socotiţi neprihăniţi prin harul Lui, să ne facem, în nădejde, moştenitori ai vieţii veşnice” (Tit 3:5-7)

    Se spune că, privit din groapă, cerul se vede tot albastru, dar mai mic…
    Poate că aşa este… Dar, când ai fost scos afară din groapă, cu siguranţă este mai aproape!
    Iar lumea mai departe…
    Asta înţeleg eu prin har.

  10. un milog spune:

    Daca am inlocui expresia „am avut harul …” cu „am beneficiat de mila …”, sigur am fi feriti de folosirea ei abuziva.

  11. Rodica Botan spune:

    Am folosit cuvintul „harul” de multe ori ca sa ocolesc cuvintul „noroc” in care nu cred. De pilda fraza de la inceput a articolului. Am avut „harul”( – nu norocul ) sa ma nasc intr-o familie de credinciosi- nu una de musulmani…

    Si imi amintesc perfect de bine cind am inceput sa gindesc asa. Fusese o mare inundatie in Romania si scapase un taran si purcelul lui cocotati undeva pe un acoperis. Cineva discuta scena si spunea ca omul a avut harul sa scape cu viata- dar purcelul lui… a fost …norocos.

  12. Narcis spune:

    Pro 18:22 Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care-l capătă de la Domnul.

  13. Narcis spune:

    Dupa propriile cuvinte, ACIDUZZU, harul e de mai multe feluri. A se vedea si intelesul din Luca 1:28. Cu siguranta Maria nu a fost mantuita prin nasterea Domnului.

    PS: Harul nu se transforma in Calvar, daca e har!🙂

    • ACIDUZZU spune:

      Cu siguranta ca nu Harul se transforma in calvar ! NOI il transformam ! M-am exprimat bine ? Asta-i un altfel de har. Si-aici m-am exprimat destul de aerisit. N-are rost sa mai insistam pe…”scarpinarea nasului da sange…” (Proverbe 32:33; I Corinteni 11:16; I Timotei 6:4-5;1:6-7; II Timotei 2:14-16; 3:7-8; Tit 1:10-16; II Petru 2:1-3).
      Dragul meu, postarea temei este una si comment-ul tau este altul…
      Iata ca ti-am raspuns ! Sper ca multumitor pentru tine !

  14. Prince spune:

    ACIDUZZU,
    zici tu ce zici….
    dar cand azungi sa conditionezi harul. defapt il faci void. harul este exact asta: pentru ca nu meriti!
    si apropo atunci cand pacatuiesti oare unde cazi? nu tot in Har? daca nu cazi in Hara cum mai esti restaurat? daca Harul nu este mai mare decat pacatul, atunci nu ai nici o sansa sa fi restaurat sau adus inapoi la viata. linistestete si bucurate pentru ca Harul este cel care tea ii sau tcevaalmantuit si nu alte condit!. atunci cand intalegi ca prin moartea Lui esti facut neprihanit poti sa te bucuri! nu este nici un efort din partea ta!. singurul efort este sa ramai in har! si sa nu cumva incerci sa meriti acest Har, facand ceva pentru el!!!
    si nu te mai agita cind imi vezi prezenta pe aici. relax!🙂
    si apropo: toate bincuvantarile sunt ale tale din cauza Celui care a murit in locul tau! Aleluia!!!

    • ACIDUZZU spune:

      @Prince,
      „si nu te mai agita cind imi vezi prezenta pe aici. relax! :)”

      Stai linistit ! Nu ma agit din cauza ta ca persoana ‘in transit” p-acilea ! Ci din cauza bazaconiilor regurgitate de tine ! Bazaconii si agramatisme. Ca de ortografie elementara nici nu mai poate fi vorba!
      De exemplu, ultima (bazaconie cu pretentie de…”alta evanghelie, desigur!):
      „apropo atunci cand pacatuiesti oare unde cazi? nu tot in Har? daca nu cazi in Hara cum mai esti restaurat? daca Harul nu este mai mare decat pacatul, atunci nu ai nici o sansa sa fi restaurat sau adus inapoi la viata. linistestete si bucurate pentru ca Harul este cel care tea ii sau tcevaalmantuit si nu alte condit!”

      Canta te rog, la alta…masa!
      Tu esti cel chinuit de ‘mania persecutiei” si daca nu, atunci de foamea de popularitate, de a iesi din anonimat, tot esti ! Porverbe 1&:28:”Chiar si un prost ar fi socotit intelept,daca ar tacea si priceput daca si-ar tinea gura. …”

      • ACIDUZZU spune:

        @Prince,
        „…daca nu cazi in Hara cum mai esti restaurat?”
        Poate in Hari Crishna…vei mai fi restaurat. Sau, nu despre aceasta voiai sa te „esprimi ?”

      • Prince spune:

        pote ti am mai spus asta: fiecare da ce are!

        • Prince spune:

          atacul tau care este personal nu are nici o justificare. nu cred ca este cazul sa te dai la mine. nu ma poti musca🙂 vezi-ti de temele despre care se vorbeste nu fi un atacator cu versete si citate. cel putin, nu cu mine!. nu am vorbit urat despre tine si nu am de gand.
          daca ai ceva de impartasit pentru zidirea mea sau a ma ajuta sa intaleg acest Har minunat, do it. daca nu, merci de criticile tale acide. nu cred ca este cazul. nu cu mine.
          corect?
          be bless now🙂

  15. Corneliu Olan spune:

    Este adevărat că mulţi, dacă nu foarte mulţi din fraţii care ajung la amvon, în timp ce predică se refugiază din când în când în câteva clişee ligvistice. Îmi amintesc un frate care a repetat expresia „slăvit să fie Domnul” de peste 15 ori în timpul unei predici de 25 minute. Cred că fiecare a plătit tributul în felul acesta. Mai mult fiecare are o serie de cuvinte favorite pe care le înţelege mai bine, cu care s-a familiarizat în timp şi în lipsă de altele mai potrivite le foloseşte aproape în mod obsesiv.
    A observa aceste crize de limbaj şi a le explica este binevenit. Însă presupun că această postare şi cele viitoare pe această temă sunt intenţionate ca ajutor celor care au nevoie.

    • ACIDUZZU spune:

      Bineinteles !
      Vorbirea noastra nu trebuie sa fie sufocata de slogane si sabloane stereotipice sterile prin continut, desacralizate chiar, ci, „cu har si dreasa cu sare” (daca este din partea Domnului). altfel banalizam atat inspiratia cat si mesajul in sine. Adica, suntem in pericolul de a vorbi doar „din ale noastre”… Oare nu acesta este si scopul deavolului ? De a denatura mesajul prin banalizare, aducand doar o stare de plictiseala ?

    • Marius David spune:

      Da, vom continua, pe de altă parte… iertaţi-l pe fratele cu „slăvit să fie Domnul”, fiecare face pauze de gîndire cum se pricepe.
      Uneori se întîmplă ca gura să meargă mai repede decît cursul gîndurilor şi atunci se întîmplă asta.. în aşteptarea gîndurilor.

  16. Ice spune:

    Da aia de la penticostali o stiti? „A fost har in adunare in seara asta!”🙂

    • ACIDUZZU spune:

      @Ice,
      “A fost har in adunare in seara asta!”

      Este un limbaj comun, frecvent utilizat deopotriva de cei nascuti din nou dintre „penticostali”, „baptisti”, „crestini dupa evanghelie” si altii care iubesc viata si partasia spirituala.
      Din exprimarea de-aici, observ ca esti cam…strain de toti nu numai de partasie…

      • Ice spune:

        @ ACIDUZZU
        Si din raspunsul tau „observ” ca suferi de boala unuia care sta numai pe bloguri, si anume ca poti face profilul unui om pe care nu l-ai vazut niciodata bazandu-te pe 2-3 fraze. Nu sunt deloc „strain de toti”, ci dimpotriva. Dar parerea mea (bazata pe experienta personala) este ca respectiva expresie e intalnita preponderent in mediul penticostal, nu neaparat la toti cei care „iubesc viata si partasia spirituala”. Si daca esti de acord cu argumentele exprimate de autorul articolului, cred ca si expresia amintita de mine o putem cataloga drept gresita.
        Imi pare rau daca te-am ofensat cu ceva, dar consider ca raspunsul tau nu este justificat si ai face bine sa-ti mai temperezi pornirile psihanalitice. Multumesc!

        • ACIDUZZU spune:

          @Ice,
          „Nu sunt deloc “strain de toti”, ci dimpotriva. Dar parerea mea (bazata pe experienta personala) este ca respectiva expresie e intalnita preponderent in mediul penticostal, nu neaparat la toti cei care “iubesc viata si partasia spirituala”. Si daca esti de acord cu argumentele exprimate de autorul articolului, cred ca si expresia amintita de mine o putem cataloga drept gresita. Imi pare rau daca te-am ofensat cu ceva, dar consider ca raspunsul tau nu este justificat si ai face bine sa-ti mai temperezi pornirile psihanalitice. Multumesc!”

          Nu sunt deloc porniri psihanalitice „pornirile mele” dar, intrucat in ultima vreme prea multi „bantuie” blogurile dandu-si cu presupusul, fara sa stie „nici ce vor, nici ce urmaresc” (vezi I Timotei 1:6-7), si pentruca „vorba ii da de gol” pe multi, am aceasta „predispozitie” de a fi intr-adevar „mai acid”.
          Si, tot „intr-adevar” acum ca te-ai exprimat completitiv, imi cer iertare cu scuzele de rigoare, dar stii cum se zice in popor: „mai bine dormi intr-un culcus de urzici, decat sa suferi de reumatism.” Iarta-mi te rog aciditatea din exprimare dar, suntem pe un blog in care jumatatile de adevar exprimate risca sa fie catalogate ca…minciuni sadea.
          „Ice”, (rece pentru mine), daca ai fi incercat sa te exprimi ceva mai calduros (si nu asa lapidar) crede-ma, sincer iti spun, nu as mai fi pus la indoiala capacitatea ta de a fi in partasie cu cei nascuti din nou si nici nu te-as fi
          catalogat ca…”strain” ! Iata ca ti-am facut dovada unei temperari, a unei „corectari din mers”. Si eu ti multumesc pentru ca acum mi-ai inteles atitudinea ataaat de „acida”, dar cel putin ne determina la un nou inceput. de partasie, desigur. Cu binecuvantari sfinte,
          .

  17. catalin spune:

    „Dumnezeul oricărui har, care v-a chemat în Hristos Isus la slava Sa vecinică, după ce veţi suferi puţină vreme, vă va desăvîrşi, vă va întări, vă va da putere şi vă va face neclintiţi.” 1 Petru 5:10

  18. Corneliu Olan spune:

    ”Un cîine poate fi legat şi eliberat. Dă din coadă, zburdă, şi gata.
    Harul pe cre noi îl experimentăm merge şi mai departe.”
    Frate Marius, frumos articol clar și obiectiv.
    Te rod corectează al treilea cuvânt din a doua propoziție, cred că este ”care”.
    Nu merită un așa articol nici măcar o literă lipsă!🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s