Itzhak Perlman cîntînd Klezmer

Perlman a devenit mai cunoscut publicului larg după Lista lui Schindler

Tot dînsul este responsabil pentru una dintre cele mai emoţionante interpretări ale Chaconnei din PArtita nr. 2 in Re m pentru vioară Solo.

Puţini dintre noi bănuiam, deşi ştiam despre originile sale evreieşti, că ar putea interpreta astfel Klezmer cu influenţe din spaţiul carpato-danubiano-pontic.

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Muzica, Schimb de iutuburi. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Itzhak Perlman cîntînd Klezmer

  1. frandes dorin zice:

    Iata o dovada superba a „circulatiei unui mesaj in mediul virtual”
    Zilele trecute am gasit acest clip pe facebook-ul meu re trimis de cineva din Israel. E o pianista care a fost colega cu tatal meu la Liceul de muzica din Cluj. Eu, ca un bun raspindac l-am propus spre audiere cu intrebarea „ce zici de asta”. Majoritatea adresantilor mi-au raspuns ca Perlman e un mare violonist, interpretarea lui…..
    Inca nu am primit nici o reactie care sa-mi lamureasca surprinderea mea (stirnita la aproape orice contact cu muzica evreeasca) cu privire la strania asemanare a acestei muzici cu cea din multe parti a teritoriului actual al Romaniaei. Daca inchizi ochii si asculti doar muzica acestui clip crezi ca te afli undeva pe teritoriul transilvan poate chiar si moldovean. Cind deschizi ochii vezi niste domni imbracati in costume europene, avind cele mai celebre nume din domeniul fiecaruia. Apoi, sau inainte citesti titlul „Muzica Klezmer” Pentru ca in invatamintul nostru de specialitate nu invatasem despre aceasta muzica am tastat pe cautatorul din Google si am gasit la o comunitate din Toronto ceva care mi-a dat un fir: „Muzica klezmer este o muzica de rugaciune si a pornit in secolul 19 din Basarabia. Tot repertoriul actual este bazat pe ceea ce s-a compus acolo. Cantaretii de klezmer musik desi muzica era religioasa, bazata pe canturi din sinagoga, nu erau priviti bine de rabini pentru faptul ca artistii erau tot timpul in miscare si se asociau de multe ori cu populatia Roma- lautari.
    Dmitri Shostakovich admira aceasta muzica si s-a inspirat din aceasta muzica dat fiind ca avea in ea raset si planset, sentimentele urcau si coborau ” Asa ca acum imi explic cum a ajuns Perlman in zona spiritualitatii de pe la noi. Nu sunt sigur ca el stie asta dar nu-i scade din genialitatea interpretarii proprii si a spiritului de integrare in ansamblu.

    • Marinel zice:

      Dorin dragă,
      Mulţumesc tare mult pentru lămuriri. Habar nu aveam despre aceste informaţii deşi, vorba ta, dacă închizi ochii… N-aş vrea să „pedalez” pe ideea „Cantaretii de klezmer musik desi muzica era religioasa, bazata pe canturi din sinagoga, nu erau priviti bine de rabini pentru faptul ca artistii erau tot timpul in miscare si se asociau…”, dar nu pot să mă abţin să remarc faptul că mai sunt şi astăzi dintre cei pentru care anumite asocieri sunt inacceptabile doar pentru că sunt… asocieri! 😉 Şi doar fiindcă îmi amintesc de muzica din „Fiedler on the roof”, aş fi curios ce sorginte are muzica de acolo. Nu de alta, dar să ştiu CE îmi place atât de mult!

    • Hmmm... zice:

      hunt convins ca stie ce inseamna „klezemer”
      evreii isi cunosc mult prea bine radacinile si cultura
      mai ales un super-specialist ca Itzik Perlman =)

    • em zice:

      klezmerul are multa legatura cu muzica populara romaneasca, si cu Basarabia, si cu Bucovina, cu locurile noastre… sunt chiar melodii din repertoriul klezmorim care sunt intitulate „doyna” sau „bessarabya” sau chiar „mitoka dragomirna” (http://www.myspace.com/aviavital/music/songs/mitoka-dragomirna-17427954 – Mitocul Dragomirnei este o localitate din judetul Suceava…)

      • em zice:

        legatura intre mitoka dragomirna si klezmer nu e in cazul asta decat Avi Avital, care canta si mult klezmer 🙂
        Anyway, chiar ma bucur ca ati pus asta pe blog si ca mai aude lumea de felul asta de muzica. De mai multi ani ascult klezmer si aproape intotdeauna am fost privit cu suspiciune de cei care stiu asta… 😛
        Ce-mi mai place, pe langa Perlman si Avi Avital: Giora Feidman (clarinet) si Budapester Klezmer Band… cred ca sunt cei mai buni.

    • Marius David zice:

      Da, excelent, cred că şi de la dvs. l-am primit! Nu-i aşa?

      Pe mine tocmai asta m-a suprins prima dată, asemănarea cu muzica din spaţiul carpato-danubiano-pontic.
      din nou mulţumesc de informaţii!

  2. Pingback: Klezmer, Mituri despre căsnicie, Pau, El ultimo cancion, « La patratosu

Lasă un răspuns la Hmmm... Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.