Se merită?

Hmmm, îmi lasă gura apă…

Parapante făcui, dar asta … nu cred că voi ajunge vreodată.
a propos… în noua creaţie credeţi că vom zbura?

via Petru Dragotescu

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Fabrica de barbati. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

22 de răspunsuri la Se merită?

  1. Bass player zice:

    „se merita” nu exista. cred ca stiti… aaa, a fost doar „o figura de stil”… ok, acum inteleg… 🙂

  2. Vaisamar zice:

    Iar aterizarea cum se face? Pe burtă? 🙂
    .
    Dar dacă tot aţi dat tonul, am şi eu ceva, un pic mai spectaculos. 🙂

  3. Paul Pantea zice:

    Mi s-ar parea plictisitor sa pot zbura. As prefera sa trebuiasca sa-mi construiesc singur avion 😛

  4. Alex Pop zice:

    Brrr! Prea riscant, nu se merita.
    Se poate trai o viata frumoasa si plina fara a experimenta astfel de senzatii tari.
    (Asta zic eu acum… desi gindeam total diferit in urma cu vreun sfert de veac :))

  5. Pomisor zice:

    „a propos… în noua creaţie credeţi că vom zbura? ”

    In acelasi mod ca ingerii.

    • Marius David zice:

      nu cred… în acelaşi mod ca Isus… vom fi ca El…

      • Pomisor zice:

        Si ce spuneti este adevarat. Eu ma refeream la acest fel de asemanare pentru ca este mai mult cunoscut, fiind descris in biblie (Daniel 12:5,6).
        Era un alt fel de a spune ca in lumea cea noua legile materiei (inclusiv legea gravitatiei) vor fi supuse…
        Sau altfel spus si merg si zboara dupa vointa…

  6. naomi zice:

    Am trait sa o vad si pe asta. Woow ce mi-ar place si mie.

    Daca vom zbura in noua creatie? O vreme si eu am crezut ca vom zbura, dar nu este asa. A zbura se poate spune atunci cand te poti deplasa in sus in jos, la dreapta, la stanga si iar in sus. Ceea ce vedem noi aici este plutire, pe cand atunci cand va veni vremea sa ne inaltam la cer va fi nevoie sa urcam. Eu cred ca va fi o atractie magnetica, putera Domnului Isus ne va atrage la El.

  7. Și mie îmi tânjește sufletul după zbor.
    Dar cred că am rezolvat parțial ecuația cu o motocicletă. 😀

    Că veni vorba:
    Polițistul către motociclist:
    -Știți de ce v-am oprit?
    -Pentru că mergeam prea tare?
    – Nu, pentru că zburați prea jos.

  8. mcosma zice:

    Prefer teleportarea, ceva in genul disparitiei lui Filip in intamplarea cu etiopianul. E mai eficienta chiar daca pierde din farmecul admirarii de sus a peisajului.

    Eu credeam, din predicile auzite, ca dupa moarte mergem in cer si adio spatiu-timp. Eventual un fel de zbor “spiritual”, platonic…

  9. ben zice:

    Zborul este incalcarea legii gravitatiei, a unei limite.
    In noua creatie vom avea cu siguranta alte, noi limite. (ex nu vom putea merge in iad)
    Toate acelea vor fi insa nimic in comparatie cu a fi langa Soare!

  10. ACIDUZZU zice:

    Cu putina bunavointa, aduceti-va aminte de anii inocenti cand visati ca planati prin aer, intr-o adevarata stare de imponderabilitate…
    Intotdeauna, dupa un astfel de vis, „faceam” amigdalita…

    PS.
    Unii evanghelisti mai „prozaici”, numai gandindu-se la cat de frumos este sa zbori, nu mai pot depune nicio marturie, cat ce cat…plauzibila !

  11. onetwo zice:

    da, pare foarte fain dar… mai bine nu 😀
    cand am vazut costumele alea speciale, m-am gandit imediat la veveritele zburatoare :))

  12. Pingback: Omul cu şase degete, Truth and stuff, Texte incomode, Superman « La patratosu

Lasă un răspuns la naomi Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.