Iată ce am primit lunile trecute de la un prieten. Este legat de modul în care vieţuim în societate noi, cei care ne pretindem creştini neoprotestanţi sau protestanţi, rigorişti din punctul de vedere al moralităţii şi eticii, uneori cu prea puţină atenţie în zone în care promovăm compromisul fără să ne dăm seama:
1. Folosirea actului de donatie pentru a plati un bun sau un serviciu prestat de cineva in folosul bisericii sau a asociatiei/fundatiei ca institutie.
Exemplu frecvent: plata serviciilor catre fratele/sora care fac curatenie in cladirea bisericii, etc.
Aceasta modalitate de lucru a devenit atat de incetatenita incat frati care sunt economisti considera ca e perfect legal, ca asa se face in institutiile nonprofit. Judeca singur daca e corect asa ceva.
Conform dictionarului avem urmatoarele definitii: “DONÁȚIE s. f. act juridic prin care una din părți transmite celeilalte părți proprietatea unui bun fără a primi ceva în schimb. ◊ (concr.) bun transmis printr-un act public. (< fr. donation, lat. Donatio) “
“DONÁȚIE ~i f. 1) Act prin care o persoană transmite cu titlu gratuit și irevocabil un bun al său altei persoane. 2) Bun (sumă de bani, obiecte etc.) transmis astfel. [Art. donația; G.-D. donației; Sil. -ți-e] /<fr. donation, lat. donatio, ~onis “
2. Incalcarea legislatiei din domeniul constructiilor cand construim cladiri de biserici sau chiar casele noastre personale.
Exemple frecvente: construire fara autorizatie de construire sau executia lucrarilor fara a respecta proiectele.
Cauzele: asa face toata lumea, ne-am obisnuit probabil pe timpul comunistilor sa construim biserici in felul acesta pentru ca altfel nu se putea; proiectantii habar nu au, stim noi mai bine cum se face, chit ca nu avem nici o calificare in constructii, etc; de ce numai noi sa respectam toate legile astea cand altii le incalca?
3. Cumpararea unor bunuri/servicii fara a solicita chitanta.
Exemplu frecvent: cumpararea de bunuri/servicii de la frati
Cauzele: mentalitatea ca fratii trebuie sa se ajute intre ei; de ce sa mai dam 24% la stat ca si asa statul nu ne face nici un bine.
4. Evaziune fiscala
Exemplu frecvent: vanzarea de bunuri/servicii fara chitanta, acceptul de a primi o parte din salariu pe cartea de munca si o parte in mana la negru (evaziune indirecta).
Cauze: frica ca o sa ramanem fara loc de munca, frica ca nu o sa castigam destul sa traim……
5. Incalcarea regulilor din trafic.
Exemplu frecvent: depasirea vitezei regulamentare in conducerea auto, traversare prin locuri nepermise
Cauze: mentalitatea ca ce e ilegal nu e neaparat si imoral; amagirea ca putem “rascumpara vremea” mergand mai repede, chiar cu pretul incalcarii legii, etc.
Ai intalnit astfel de situatii? Ai fost in astfel de situatii?
Mulţumesc lui M.A. pentru sesizare.
Marius Cruceru 
Foarte bine ca se discuta despre aceste lucruri si mai sunt multe alte ilegalitati permise intre noi(poate din necunostinta, dar ma indoiesc ca in zilele noastre poate fi din nestiinta). Patroni – frati pot sa ne spuna mai multe.
PS O intrebare fierbinte: Patronul cu „evaziune fiscala” poate conduce o Biserica?
„Ointrebare fierbinte” Poti pune in colecta banii castigati pe nedrept?
Tu spui de patroni, oare noi, fiecare crestin la randul lui, poate „conduce” Biserica lui Cristos?
Ce usor e ca sa vezi paiul in ochiul fratelui tau si sa nu vezi grinda in ochiul tau.
S-a intamplat uneori cand am castigat un ban pe nedrept (in afara de salar) mi-am pus aceasta intrebare, oare acesti bani pot ajunge sa fie dati la biserica?
Inca o intrebare. Dintre crestinii de astazi, dintre cei pocaiti, mai sunt si din aceea care primeste un ban pe nedrept? (conform fiscului)
dar oare nu este clar cuvîntul? Banii de pe curvie, din prostituţie… pot aceştia onora pe Domnul?
oare vrea Dumnezeu mai mult jertfele noastre decît ascultarea noastră?
Legea Finantelor spune, chiar si cei care lucreaza cu ziua si aduc un venit trebuie sa plateasca un impozit, acesti bani se pot considera ca sunt din curvie? Nu mai spun ca faci o lucrare ocazional si esti platit pentru lucrarea aceea, este un venit.
Discutam cu cineva care da zeciueala la biserica in fiecare luna, el afirma ca are un salar de 1000 de lei 100 de lei pune in plic, cand l-am intrebat ca si din banii castigati din munca depusa dupaprogram da zeciueala, mi-a spus ca din aceea bani nu trebuie platita zeciueala.
Omult cat vrea sa fie de corect si totus ramane intr-o zona gri.
draga Sanyi, toate acete chestini sint reglementate,
se pot declara veniturile totale si aestea se impoziteaza anual.
Ah! numai Dumnezeu stie cat ma simt de apasata pentru una din aceste situatii si mai stiu si pe altii, frati si prieteni apropiati cu care am discutat de curand ca esti pus (la un control al uneia dintre institutiile statului) in situatia sa minti si nici macar ca sa te salvezi pe tine ci pe cel care te-a angajat.
M-am cutremurat intr-o zi cand ascultam un studiu al fr Beni Faragau si am auzit o interpretare a „semnului fiarei” ca fiind gandirea omenesaca, fireasca. I-am dat dreptate, nu poti vinde sau cumpara fara „artificii”(termenul e blind)
Concluzia…? … traim in pacat constant si uneori nici nu ne dam seama, alteori o facem in cunostinta de cauza…
Vremuri grele…
Domnul sa aiba mila de noi!
naomi, draga naomi,
daca in biserica s-ar face disciplinari pe aceste teme, ma tem ca, poate ar mai fi cate un conducator in fata dar nu stiu cati ar ramane in sala.
Postarea de astazi e un dus rece cel putin pentru mine.
Ah!, cate vulpi mici…cate vulpi mici… si frati cu uciderea, curvia si lte lucruri…
Ma simt groaznic in acesta dimineata
Conteaza cantitatea sau calitatea inaintea lui Dumnezeu? Un dus rece apoi unul cald, imbunatateste circulatia.
Pai atunci nu traim noi in zona gri? La pacat trebuie taiat in carne vie, „fara anestezie”
un mod fariseic de a strecura tantarul si a inghiti camila.
nu-i tantar, e vulpe… :)), 😦
Oare? LA ce te referi?
Fără să vreau să fiu răutăcios, sper că cel care a scris toate astea are măcar o firmă, cu care nu face nimic din ilegalitățile de mai sus și merge pe profit. Nu spun că e imposibil, dar sunt convins că mulți ar vrea să afle cum e posibil. Fără să plătească salarii la negru, fără să încadreze personalul cu salariul minim.
De cealaltă parte, dacă trebuie să cerem chitanță, trebuie cu atât mai mult să cerem ca salariul pe care-l primim să fie și scriptic real. Deci, ce face un om care nu vrea „griuri” morale într-o ipotetică (dar nu chiar atât de improbabilă) situație de acest tip. Dat afară din serviciu, pe la 45, 50 de ani, găsește de lucru, dar numai cu salariu minim pe foaie. În realitate, primește mai mult. N-are timp să umble prea mult să caute alte locuri, că cei 3-4 copii au nevoie de bani (unii prin liceu, alții pe la facultate), facturile nu așteaptă. Poate mai are (cum se întâmplă adesea) și vreun părinte bolnav în grijă, care are nevoie de medicamente. Refuză demn orice compromis? E oare chiar atât de ticălos dacă se gândește în primul rând la familia lui și încearcă să facă ce poate ca să le poarte alor săi de grijă? Nu știu, întreb. Îmi pare că terenul e foarte gri. Sau e doar o iluzie. Admit că e posibil și asta.
Și să le explice dumnealui celor care au PFA-uri și cărora tocmai li s-au mărit „normele de venit” (nu e cazul meu, deci nu mă strădui să-mi camuflez interesele p-aici) și contribuția la pensii, cum să facă să supraviețuiască. Nu de alta, dar oamenii și-au făcut PFA-urile respective tocmai din dorința de a lucra cinstit. Însă acum au de plătit vreo 4-5 mil. contribuții la stat, plus cheltuielile lor. Dacă nu au venituri de măcar 15 mil. pe lună, atunci nu prea le mai rămâne mare lucru.
Ridic o întrebare ce vizează o situație concretă și frecvent întâlnită. Ce faci în situația în care primești o amendă de la instituțiile abilitate (ITM, ANAF) cu toate că ai făcut tot ce a depins de tine să fii în deplină legalitate, însă nu ai fost informat cum se cuvine? Ce te faci dacă tocmai s-a inventat o lege despre care nu știe nimeni, dar care te „costă” vreo 20 mil, când tu abia dacă faci tot anul 50? Cine poartă răspunderea și cum se recuperează pierderea? Mie îmi pare tare gri situația.
Nu vreau să spun că ideile nu sunt bune, însă situația e prezentată simplist. Părerea mea…
Acest punct mi se pare absolut inutil: „Cumpararea unor bunuri/servicii fara a solicita chitanta.”. Solicit chitanță doar dacă pot deconta și/sau dacă mi se oferă garanție, altfel nu văd de ce aș fi „obligat” să umblu după chitanțe și bonuri. Mi-s completamente nefolositoare. Cred că obligația de a „elibera” chitanță/bon e exclusiv a comerciantului. Da, admit că poate fi un factor de presiune în vederea unor relații comerciale mai oneste, însă asta e cu totul altceva. Fiindcă atunci nu se pune problema în termenii unei obligații morale, ci în cei ai unei atitudini civice voluntare.
Sunt in mare parte de acord cu dv, dar se poate trai prin credinta si nu o spun numai sa sune.
Spuneti ca situația e prezentată simplist, oare nu asa ar trebui sa fie viata noastra, simpla?
Prin dorinta de a trai bine de multe ori uitam cine suntem si trecem cu usurinta peste „Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită.”
Răspund scurt. Dacă ar fi să nu ne ptrivim „chipului veacului”, poate că n-ar trebui să existe în biserică diferențe economice atât de prăpăstioase. Poate că puțin „comunism” nu ar fi chiar nebiblic.
Spiritul veacului zice ca fiecare să încerce să dobândească averi cât mai însemnate. Spiritul creștin pare să zică: da, de acord, însă să fie dobândite cinstit. Asta să fie singura deosebire? Nici urmă de compasiune? Fiecare cu mălaiul lui doar pentru că unuia „i-a dat Dumnezeu mai mult” iar altuia nu i-a dat mai deloc?…
Eu cred că suntem plini de spiritul veacului până în măduva oaselor și până în moștenirea genetică pe care o transmitem copiilor noștri. Ne preocupăm să dăm zeciuală din izmă și mărar…
Nu, zgarcenia trebuie sa fie indreptata spre noi nu spre alti, eu asa am invatat. Insa diferenta de avutii din Biserica nu o putem noi contabiliza, nu avem voie, fiecare sa dea seama de viata lui. Eu merg cu sloganul „daca dai ai!” In orice caz comoara noastra adunata trebuie sa fie in cer.
Ce bine ziceți…
Comentariul meu de mai sus este pentru domnul Teofil S.
Sunt de acord cu tine, „cel neprihanit va trai prin credinta” nu prin compromis, nu imprumutand metode lumestiNU stiu de ce, de cele mai multe ori traim prin credinta in lucrurile mari si in cele mici clacam. Poate nu ne putem imagina un Dumnezeu mare care se ocupa de lucruri mici…
Pentru ca suntem umani si uitam ca Dumnezeu este Tata care ne iubeste si se implica in toate problemele noastre, daca Il lasam.
Pentru ca uitam cate o data sa ne incredem pe deplin in El. Si daca am fi sinceri poate ca am recunoaste ca nu credinta, ca nu se poate implica in lucrurile marunte, este absenta, ci gandul pacatos ca putem omite „pacatelele”, vulpile mici.
cu dragoste Naomi
Teofil, nu că n-ar fi bine zeciuiala din izmă şi din mărar… Asta crezi că a condamnat Isus? Nicicum!
Ci faptul că erau neglijate altele mai importante.
de aceea spune…. şi pe acestea să le faceţi, iar pe celalalte să nu le lăsaţi nefăcute.
Detaliul nu trebuie să anuleze ansamblul şi preocuparea pentru perspectiva holistică nu trebuie să ne facă neglijenţi faţă de detalii. Vorba englezului, diavolul între izmă şi mărar îşi face loc, adică între detalii.
Draga Teofil,
1. Da, are o firmă şi se chinuie cumplit cu ea. Întrebările şi frămîntările îi vin din contactul nemijlocit cu viaţa.
2. chiar nu merită admonestat cu tonul oarecum uşor ironic şi aproape dur pe alocuri. Mi-a scris acest email personal, frămîntîndu-se cu problema şi eu i-am cerut să îl lăsăm în public că poate vom găsi amai multă înţelepciune, sau măcar, dacă nu, solidaritate.
Eu, neavînd experienţa unei afaceri, şi sper să nu o am vreodată, nu am cum să îl sfătuiesc.
3. Şi care este totuşi propunerea ta, Teofil?
Statu e rău, noi încercăm să trăim.
Dacă e rău şi noi „ne descurcăm” cumva?
4. Referitor la „informare”. Pentru asta există consultant juridic, pentru asta îl plăteşti şi, dacă nu te-a informat corect, prin contract prevezi să plătească el acolo unde trebuia să ştii ceva, ai fi luat măsuri, dacă ştiai, dar nu ai avut informaţia corectă şi la timp.
5. Spui că situaţia este prezentată simplist. Bun! S-o prezentăm complex. Be my guest! Poate că sînt eu iritat puţin acum pentru că identific o situaţie similară în care am fost acuzat că tratez foarte simplist problema, dar nici conlocutorul meu nu s-a silit să pună mai mult efort în a clarifica lucrurile şi mai bine.
Să încercăm să îl ajutăm pe om. Nu vine cu atitudinea de sfînt care nu are ce-şi reproşa. Dimpotrivă, vine cu atitudinea unui om împovărat care are nevoie de ajutor., Practic! Iar, dacă nu i-l putem da, măcar a avut cui să se plîngă.
6. Nu cer chitanţă la piaţă, cînd cumpăr ouă dela ţărani şi altele de genul acesta, dar cred că şi eu şi tu ştim la ce se referă autorul textului.
„dacă nu te-a informat corect, prin contract prevezi să plătească el ”
Da, dupa n-spe ani de judecata…
Dar e bine si asa, nepotii vor beneficia de aceste despagubiri. 🙂
păi aşa, dacă lucrurile ar fi simple… am pierde toată distracţia!
@ Marius David
Dacă v-a scris dvs., poate că nu era un email de propagat. Sau dacă asta a cerut… atunci se expune și riscurilor unor ironii. Totuși, n-am intenționat să fiu răutăcios, însă tonul mi se părea cam dăscălos. Greșeala îmi aparține, dacă n-am interpretat corect stilul.
Problema nu o pot pune în toată complexitatea ei decât cei care o trăiesc pe cont propriu. Există o secție de management în cadrul UBEO, așteptăm să intre în dialog și cu cei care nu participă la seminarii și sesiuni, să dea niște soluții biblice, realiste, încercate!
Chestia cu jurist-consulutul e utopică. Credeți că o firmă care abia își permite doi angajați și un contabil mai poate da bani și pentru consultanță legislativă? Nu vă spun cât de complicat poate fi și să găsești un contabil responsabil. Ia vedeți, întrebați pe blog câți contabili sunt dispuși să semneze un contract prin care se obligă să semneze orice amendă datorată documentelor fiscale ale unei firme a cărei contabilitate o țin ei. Și rugați-i să răspundă doar pe contabilii evanghelici sau pe cei care sunt cu frică de Dumnezeu. Nici măcar ei nu sunt siguri că au înțeles legile care intră în vigoare. Metodologiile sunt în așa fel concepute încât foarte puțini pricep cu adevărat care-i mișcarea.
Niciodată n-am crezut că detaliile sunt neimportante. Tocmai din detalii se compune viața noastră în marea ei majoritate. Însă mizele trebuie puse corect. Mizând pe detalii, rămânem cu izma și mărarul. Cred că detaliile trebuie puse într-o anume perspectivă și accentele corect marcate (atât cât ne duce capul, morala și credința – sperăm să creștem mereu și la anul să fie mai bine).
Unor colegi de generație care erau la secția de management a UBEO li s-a spus de către unul dintre cei care le predau să nu îl întrebe cum a făcut primul milion (de $). Pe mine asta-i partea care mă interesează cel mai tare! Fiindcă niciodată nu voi face un milion, dar mă voi zbate mereu cu decizii etice într-un stat fără etică, fără scrupule și cu legi date strâmb (în mod evident și voit strâmb), în folosul unor pungași.
draga Teofil,
omul mi-a dat permisiunea de a dat emailul din pricina faptuuli ca este framintat de exact aceleasi temeri ca si tine, ca si mine,
niste prieteni m-au luat ca pastor al lor sa ii sfatuiesc cum si ce sa faca cu firma si uneori nu pot decit sa ma rog pentru ei, ca nu am solutii la ce probleme complexe au
ideea era sa inercam sa ne purtam sarcinile unii altora.
nu cred ca e mare problema cu ironia,
sa trecem peste asta.
tonul dascalos ne poate ispiti pe oricare.
există astfel de seminarii de etica in afaceri, exista casete inregistrate,
colegul si prietenul meu SEbi Vaduva face o chestie excelenta in acest domeniu.
Da, s-ar putea ca aceasta chestie cu consultanta sa fie utopica,
V-am spus, nu sint bun afacerist.
nu stiu pe nimeni care sa fi predat la noi la Management si sa fie milionar in dolari, pe absolu niciunul, anuntati-ma cind vine 🙂
gluma apartine altcuiva, mi se pare ca unui miliardar american inca in viata sau regelui petrolului… cum îl chema, na, ca am uitat..
apropo de amenzi din partea statului. Nu te poate amenda chiar din prima. se da o somatie, avertisment cu timp de rezolvare 30 de zile, 60 de zile. In constructii cu noile legi multe spatii publice trebuiesc regandite. nu le poti face de azi pe maine. In momentul cand ai respectat proiectul intocmai dupa toate avizele, sanitare, electrice, tehnice n-ar trebui sa-ti mai fie frica. unele sanctiuni intra in categoria de abuz in serviciu spune prietenul meu avocat.
despre plata in biserici, in unele se umbla cu doua masuri. pastorii au carte de munca (unii) iar ceilalti gen femeie de servici nu. ori ii platim pe toti la fel ori nu platim pe nimeni.
6. Legalizări subtile a pornografiei, drogurilor și homosexualității, stingând conștiința sănătoasă luminată de Dumnezeu.
Exemplu frecvent: internet, televiziune, chioșcuri de ziare și mai nou „căsătorii” homosexuale în unele „biserici”.
Cauze: „Libertate și pace” voință și minte blestemată (Romani 1).
7. Poftă, curvie, adulter, desfrânare, căsătorii- divorțuri și recăsătoriri frecvente.
Exemplu frecvent: lumea și mai nou în biserici chiar și la amvoane.
Cauze: „evanghelia” prosperității, biserici oarbe spiritual, voință și minte blestemată, lipsă prevenție-mustrare-sancțiuni pe măsură, interpretări greșite ale Scripturii, ignoranță, lipsă de pocăință autentică, lipsă credință, împietriri temporare sau totale ale inimii, învățători-profeți falși, fuga de responsabilitate, etc.
Oare Scriptura (BIBLIA) nu e clară în aceste subiecte? Sau nu vrem să aplicăm ce e bine cu adevărat?
Ar fi bine dacă ați putea fi mai explicit. Statul laic nu are cum să oprească legalizările a fel și fel de „vicii”, fiindcă tocmai de aceea e laic și tocmai de aceea biserica baptisă propovăduiește separarea bisericii de stat.
Biblia e foarte clară, dar, surprinzător, e interpretată în mod diferit de grupările (numeroase) penticostale, de grupările (mai puțin numeroase) baptiste etc. Deci nici măcar confesiunile mai recente nu se pot pune de acord cu tot ce spune Biblia. Plus că aceste chestiuni sunt deosebit de sensibile și adesea iese în față mai degrabă veninul unor oameni care reacționează violent când aud de homosexuali, de pildă, în loc să iasă în față înțelepciunea blândă care distinge între păcat și păcătos și care încearcă să înțeleagă înainte să dea verdicte. E limpede că homosexualitatea trebuie considerată păcat de către biserică, însă homosexualul e un păcătos ca oricare altul, pentru care se zice că biserica ar trebui să aibă dragoste și să-l îndrume pe calea mântuirii.
Să vă întreb următorul lucru: ce facem cu un homosexual abstinent? Poate el să facă parte din biserică?
Depinde despre ce biserica este vorba
Care e diferenta intre homosexualul abstinent si necasatoritul abstinent?
vrea sa insinueze cineva ca n-ar fi nicio diferenta?
teofil, diferenta dintre un pacatos si un homosexual, este ca pacatosul stie ca e pacatos si se pocaieste de pacat, cel putin incearca, pe cand homosexualul se considera crestin, spune c-asa l-a lasat Dumnezeu si ca nu se poate schimba. majoritatea dintre ei nu vor sa se schimbe, ci sa fie acceptati asa, sa-i intelegem ca buni crestini ce suntem, ca e si ei oameni. io nu zic ca nu… dar ei de ce nu vor sa inteleaga ca e pacat ce fac? cand biserica afla ca cineva din biserica a curvit, ce face? il intampina plin de dragoste si blandete si incearca sa-l inteleaga? ce sa inteleaga de fapt? este pus sub disciplina. de ce n-ar fi asa si in cazul homosexualului, ca tot pacat se numeste ce face? de ce vrem sa-i tratam pe ei preferential cand chiar tu spui ca homosexualitatea este un pacat „ca oricare altul”?
Un homosexual abstinent e un om care își dă seama că are această „preferință”, dar nu îi dă curs. Am scris despre asta mai multe pe blogul propriu și nu vreau să dezvolt mai mult. Dacă doriți, puteți citi acolo.
În orice caz, e simplist să spuneți că un om poate pur și simplu să „vrea” să nu mai fie homosexual. O fi și chestie de voință, fără-ndoială, dar simplificările excesive nu aduc nimic bun. Credeți că dvs., dacă ați „vrea” foarte tare, ați putea trece doar prin forța voinței în tabăra gay și să ajungeți să iubiți un bărbat? Nu cred că e chiar atât de simplu…
totusi nu mi-ai spus de ce sunt tratati altfel decat ceilalti pacatosi, sau de ce trebuie tratati altfel, avand in vedere c-ai zis ca homosexualitatea este un pacat ca oricare altul? mi se pare mie sau incerci sa le gasesti scuze? daca da, sa le gasim la toti, sa ne gasim si noua. si care ar fi aceste scuze?
nu-i rau a se reciti romani 1:24;32.
@ Swan
Într-un anumit sens, niciuna. În alt sens, lucrurile sunt complicate. Unii au o anumită înclinație, predispoziție pentru cei de același gen. Cum apare asta? Greu de spus. Dar sunt convins că nu ține doar de autosugestie și de voință, fiindcă atunci, în vremurile în care pederastia era aspru pedepsită nu văd de ce ar fi dorit cineva să devină gay. Deci trebuie să fie mai mult decât propria voință pervertită.
Însă nu cred nici că ar fi un dat genetic inexorabil.
Eu ma refeream strict la abstinenta. Oare un necasatorit nu se lupta cu ispite de tot felul? Ba da, dar atata timp cat e abstinent nici nu-l certam, nici nu-l alungam din biserica. Atunci, de ce am alunga din biserica un homosexual abstinent? Spre asta era indreptata intrebarea mea. Voi arunca un ochi (sau doi :)) la blogul recomandat. Stiu ca e o problema delicata (pe care nici eu nu stiu cum s-o diger, sincera sa fiu).
Sunt de acord cu Teofil si subscriu la cele spuse de el.
As vrea totusi sa intreb:
Oare cat de dreapta, justa, morala si…cum vreti, este legea statului care stabileste chestiile cu chitantele, tva-ul, profitul, etc. in timp ce hotia este la culme, iar omul este obligat sa cotizeze pentru un sistem corupt si abuziv?
Oare cei care strecoara tantarul si inghit camila, in aceasta privinta, trec prin aceleasi greutati materiale ca aceia descrisi de Teofil?
Este greu sa te pui in papucii altuia, sa-i cantaresti necazurile, sa-i evaluezi situatia. Poate ca e mult mai usor sa dai sfaturi.
Opinez ca este bine sa fim si realisti.
Pai, poti sa schimbi statul, ba chiar si legea daca socotesti ca’s nedrepte. Dar, atat timp cat nu intra in contradictie cu principiile lui Dumnezeu eu zic ca legile trebuiesc respectate. Care ar fi consecintele? Profit mai mic sau deloc, sau poate chiar pierdere. Dar slava Domnului domenii de munca sunt destule, reorientari se pot face. Si macar esti cu constiinta impacata. Nu cred ca trebuie sa fii in functie de conducere sau responsabilitate intr’o firma ca sa te confrunti cu situatii care iti ofera posibilitatea sa fii sau nu corect.
Să presupunem atunci că toți cei care nu caută/găsesc o firmă onesteă sunt ținuți în această stare numai de viciul lor, de imoralitatea congenitală?
Extindeți problema. „Căpșunarii” sunt ok din punct de vedere moral? Unii lucrează la negru, alții au contract. Dar câte familii plătesc impozit pentru banii trimiși de ai lor din Spania și Italia? Nu așa ar fi corect? E un venit financiar impozabil, nu?
Alt exemplu. Un prieten s-a dus (cu ani în urmă) să-și declare veniturile suplimentare din „meditații” la finanțe. Ăia s-au minunat și l-au trimis acasă, fiindcă nu aveau procedură pentru el. Cum rezolvăm această zonă gri? Că salariul său nu-i permite totuși să renunțe la acest venit suplimentar.
Intre timp prietenul cu meditatiile are un cadru legal in care sa’si plateasca impozitul pentru ele.
Si capsunarii au un cadru legal in care pot munci.
Vreau sa spun ca o viata corecta nu este doar posibila si recomandata ci chiar ar trebui sa fie o caracteristica a vietii crestine.
draga Dani, scuze se pot găsi ghiotura.
Chiar şi într-unul dintre cele mai relaxate grupuri de state, statele unite ale americi, să îi vezi pe unii dintre românaşii noştri … descurcăreală „curată”
se da acum o lege pt veniturile din meditatii. : ))
„capsunarii” care lucreaza cu contract platesc acolo impozit. adica salariul luat le-a fost impozitat. de ce sa mai plateasca si aici impozit cei care se folosesc de bani? nu e corect ca munca unui om sa fie de 2 ori impozitata. ce fac eu cu banii castigati, ca-i dau cui vreau sa-i cheltuie, e problema mea. nu se numeste ca cel caruia ii dau are un venit si trebuie impozitat. desi statul roman este capabil de orice.
Legat de banii primiți de familiile căpșunarilor: dacă țara în care au fost câștigați respectivii bani are acord cu Romania privind evitarea dublei impuneri atunci ei sunt scutiți de impozitare odată trimiși familiei (așa cum spune și Elior mai jos)
Poziția creștinilor vizavi de taxe, legalitate în general este foarte variată. Practic credința nu (mai) are aproape nimic de spus aici, deciziile ținând cont de piramida nevoilor. Oamenii vor decide să respecte sau nu legea în funcție de presiunea nevoilor imediate, de bază (foame etc), de riscul de a fi descoperit, apoi de presiunea nevoilor spirituale.
Experiența mea cu sute de contributori la bugetul guvernelor românești și britanice mi-a format convingerea că subiectul impozitelor va rămâne totdeauna neclarificat. Fiecare va decide pe pielea lui, morala va avea totdeauna un loc secund în luarea deciziilor.
Răul rămâne pentru mine nu atât interpretarea originală a legilor de fiecare în parte ci ipocrizia celor care odată ajunși în poziția de lux în care plata impozitelor nu afectează deloc standardul lor de viață își permit să decidă și pentru cei mai puțin dotați.
draga Sam,
nu aş spune că nu este clarificat subiectul. Mie mi se pare clarificat prea, numai că nu vrem noi să ţinem cont de doi factori, interpretarea mai riguroasă a unor legi şi liniştea conştiinţei.
Draga Teofil,
acum avem cadru lega şi pentru meditaţii şi pentru chirii.
Eu am păţit la fel cînd am declarat nişte venituri de acest fel la finanţe şi mi-au dat chiar dînşii sugestia, cu simpatie şi compătimire… „dar material”, ceva de genul asta.
dAr acum este prevăzut şi venitul din meditaţii.
Altfel ar mai fi o soluţie, PFA-urile. şi totul este rezolvat.
Driver,
probabil că ai citit comentariul meu către Teofil.
Autorul textului are firmă, se frămîntă cu aceste chestiuni.
Este de partea aceasta a baricadei, nu-i inspector financiar şi nici lup moralist.
Am putea aminti aici lipsa zeciuielii din izma, chiman si marar. Si atatea altele! Da, adevarul este ca suntem atat de pacatosi si avem atat de multe de schimbat! Enorm, enorm de multe. Dar daca ne apucam sa intocmim o lista de genu… Nimic bun nu locuieste in firea noastra pamanteasca. Suntem atat de pacatosi probabil si in intentiile noastre cele mai sincere! Dar evident solutia nu e sa pacatuim ca sa se inmulteasca harul ci sa ne sfintim, dar nu intr-un spirit legalist.
listele-s lucru… ăluilalt.
Alta zona gri ar fi pirateria muzicala si a programelor de calculator.
mai ramane loc pt alb-negru?
aia nu-i gri, e neagră pînă şi în ceru gurii!
Legea dreapta in tara stramba, sau legea stramba in tara dreapta. 🙂
Bursa de studii vs somaj (caz real):
X, crestin practicant, nu mai face fata serviciului stresant si care il supune la compromisuri intr-un mediu musulman ostil. Se cere in somaj. I se acorda (din martie pana in noiembrie). Intre timp X decide sa dea la facultate. Intra la facultate si spre surpiza lui, cu bursa de studii (fusese intre primii 3 pe lista de admisi). In luna decembrie se afiseaza lista de burse si asa afla de marea binecuvantare. Tot in luna decembrie, ii revine dreptul de a prelungi somajul cu ajutorul social (cele 6 luni dupa cele 9 luni). Credincios si transparent, X declara la Fortele de Munca faptul ca tocmai a fost premiat cu o bursa de studii si ca nu stie cum se procedeaza. Raspunsul cade ca un dus rece: „Trebuie sa dai inapoi somajul pe lunile octombrie si noiembrie, pentru ca ai depasit cuantumul venitului lunar! In plus, nu mai ai dreptul la ajutor social. Daca il vrei, va trebui sa renunti la bursa de studii.” Ce a hotarat X va spun mai tarziu 🙂
Genul asta de situatii in ce zona se incadreaza? si de ce culoare? gri? neagra? Somajul (un drept al oricarui cotizant) si bursa (un cadou pt cel ce invata bine). De ce sunt incompatibile?
pt ca nu poti fi si somer si student in acelasi timp, indiferent daca ai sau nu bursa. acolo la tine in america nu e asa? bursa de merit aici e cam 1/3 din ajutorul de somaj.
in romania nu te poti cere in somaj, ci intri in somaj doar daca esti dat afara.
sau daca nu iti gasesti de lucru (dupa studii). iti da cam 6 luni de somaj, maxim 1 an, nu stiu exact, dar nicidecum daca renunti de buna voie la un job.
@ elior
Continui sa pui problema intr-un mod eliorist, adica ingust si superficial, sau altfel spus, bati campii pe zi ce trece cu tot mai putina gratie.
„pt ca nu poti fi si somer si student in acelasi timp”
Asta spuneam si eu. Dar de ce? Poate raspunzi tu, ca pari ca te pricepi, ca ai un raspuns la toate inghesuit pe maneca. Ce anume face ca statutul se student sa fie incompatibil cu cel de somer? Sau, daca X nu lua bursa, putea sa ramana somer? Sau trebuia sa se duca la Fortele de Munca si sa spuna: „De azi sunt student. Nu-mi mai trimiteti somaj, ca e urat ca un student sa ia somaj (un drept constitutional al tuturor cotizantilor)!”? Poate imi demonstrezi cu un articol din constitutia Romaniei sau din codul muncii incompatibilitatea acestor 2 calitati si atunci te cred.
„acolo la tine in america nu e asa?”
Continui cu obraznicia asta care denota frustrare adanca. Sunt sigura ca daca ai fi fost si tu in America nu ai mai fi fost atat de otarata pe cei din America. Ai un complex de inferioritate. Rezolva-l. (Pt cultura ta generala, desi nu stiu de ce simt nevoia sa ti-o imbogatesc, nu locuiesc in America. Asa ca incearca alt truc si varsa-ti frustrarea in alta parte.)
„bursa de merit aici e cam 1/3 din ajutorul de somaj”
Eu vorbeam de bursa de studii nu de bursa de merit, dar prin asta ne spui ca habar nu ai care e diferenta: ori nu ai fost niciodata studenta, ori nu ai luat niciodata bursa. Incep sa detectez una din sursele frustrarii tale. Nu mai stiu care sunt cuantumurile acum, dar in perioada la care ma refer eu nu era deloc asa: salariul aprox 1 500 000 lei, somajul era parca 45% sau 65% din salariu (adica intre 675 000 si 975 000 lei), iar bursa de studii era aprox 1 800 000 lei. Nu iese nicidecum calculul tau aruncat asa, ca sa fie.
„in romania nu te poti cere in somaj, ci intri in somaj doar daca esti dat afara”
Ba uite ca, spre disperarea ta, in Romania te poti cere in somaj, daca negociezi acest lucru cu angajatorul. Datul afara nu garanteaza somaj, ci doar datul afara prin restrangerea activitatii companiei unde lucrezi sau prin suprimarea postului tau. Din nou, vorbesti ca sa nu taci.
EDITAT DE MODERATOR
„Asta spuneam si eu. Dar de ce? Poate raspunzi tu…”
pt ca asa este legea. daca nu te duci la fortele de munca te gasesc ei oricum ca esti la facultate. in orasul unde sunt eu bursa de merit este de 250 de roni/luna. in vacante nu se da. refa tu calculele, ca vad ca te pricepi. eu nu stiu pe nimeni sa ia bursa de studii timp de 12 luni intr-un an in romania. nici nu stiu daca in romania exista astfel de burse.
legal in romania, nu te poti cere in somaj. ca tu „negociezi” ca tiganul sa te dea afara ca esti stresat de munca, chipurile, si vrei sa stai cu burta la soare si sa-ti vina ceva bani, e altceva. apoi daca o firma da afara angajati, nu are voie sa angajeze personal in urmatoarele 6 luni. nu stiu cam cate firme sunt dispuse sa faca un astfel de sacrificiu pt o putoare care e stresata de musulmani. poate daca e firma lui taica-sau.
@ elior
„legal in romania, nu te poti cere in somaj. ca tu “negociezi” ca tiganul sa te dea afara ca esti stresat de munca, chipurile, si vrei sa stai cu burta la soare si sa-ti vina ceva bani, e altceva. apoi daca o firma da afara angajati, nu are voie sa angajeze personal in urmatoarele 6 luni. nu stiu cam cate firme sunt dispuse sa faca un astfel de sacrificiu pt o putoare care e stresata de musulmani. poate daca e firma lui taica-sau.”
1. Numai un crestin practicant care nu a lucrat in mediu musulman nu intelege presiunile la care acesta ajunge sa fie supus (in primul rand de natura spirituala).
2. „Putoarea” de X nu era tigan si nici nu dispretuia tiganii asa cum faci tu, elior. X era singurul profesionist din birou, si supus la multe compromisuri (printre care si cel de a accepta un salariu pe cartea de munca si altul in plic… oare nu despre asta este articolul propus?)… ca sa nu mentionam ca era obligat sa minta acoperindu-si sefii, etc.
3. Cand situatia a devenit insuportabila, X a refuzat sa mai faca toate aceste lucruri. Atunci sefii l-au inchis intr-un birou spunandu-i ca nu iese de acolo pana nu-si semneaza demisia. X a spus ca nu semneaza nimic si ca urmatoarea conversatie se va tine in prezenta unui avocat (al lui, evident). Este un caz clasic de concediere abuziva si santaj. Intrucat situatia era fara iesire de ambele parti… si ca sa evite un proces pe care X l-ar fi castigat chiar si in Romania cea corupta… s-a negociat somajul. Crezi ca o firma care-si permite astfel de gesturi mai are vreun scrupul la a angaja pe cineva in mai putin de 6 luni pe acelasi post? NU! Lucru care s-a si intamplat. X a intrat in somaj, si firma a angajat pe Y.
Se pare că legea a fost aplicată mai mult decât corect.
Problema e mai întâi emoțională, șocul primirii unui răspuns neașteptat.
De aici încolo, putea încerca doar să atenueze șocul și să ceară o eșalonare a plăților.
Cei mai mulți ar fi continuat cu șomajul dar șansele de a fi prinși ar fi crescut exponențial deci și sumele de returnat.
Soluția optimă este căutarea unei munci part-time care să suplinească parțial pierderea.
Partea cu moralitatea o las specialiștilor
Tocmai de aceea spuneam de legea stramba in tara dreapta sau legea dreapta in tara stramba.
Bursa a aparut cand se terminase somajul, intrucat bursele se afiseaza in decembrie si se platesc retro. Deci, X s-a trezit in decembrie ca lua niste bani pe octombrie. 🙂 Nu e vorba de nicio plata esalonata. Evident X a renuntat la ajutorul social si a ramas cu bursa din 3 motive: bursa era mai mare, era pt tot anul (nu pt 6 luni), si era un premiu nu o „pomana”. 🙂
Interesanta faza cu jobul part time. Adica nu poti sa fii somer si student, dar poti sa fii angajat si student. Eu asta nu inteleg. De ce nu sunt compatibile cele doua calitati: somer si student?
Spuneam că putea încerca să obțină o eșalonare a plății șomajului primit în plus conform legii.
Nu poți fi șomer decât în perioada în care ești înregistrat ca având o activitate aducătoare de venit deci plătitoare de impozite, din care impozite se plătesc de fapt ajutoarele de șomaj. Asemănător cu pensia: nu poți primi pensie dacă nu contribui la plata ei mai întâi.
Ca student cu un job part-time ești plătitor de impozite pentru venitul din muncă dar nu beneficiezi de șomaj pentru că studenția este o opțiune voluntară, o investiție personală care presupune existența unui capital deci (economii, burse, banii părinților, job part-time etc).
Unele guverne pot decide să plătească ajutor de șomaj studenților care rămân fără jobul part-time la un moment dat în funcție de perioada cât a contribuit la plata impozitelor în timpul în care a avut de lucru. Nu știu care e situația în cazul țării Dvs.
Chiar nu s-a inteles ca situatia prezentata de mine era din Romania?
„Interesanta faza cu jobul part time. Adica nu poti sa fii somer si student, dar poti sa fii angajat si student. Eu asta nu inteleg. De ce nu sunt compatibile cele doua calitati: somer si student?”
interesanta FAZA cu jobul part-time? e prima data cand auzi de asa ceva, nu? : ))
nu intelegi pt ca nu te duce capul. nu te supara.
@ elior
„interesanta FAZA cu jobul part-time? e prima data cand auzi de asa ceva, nu? : ))
nu intelegi pt ca nu te duce capul. nu te supara.”
In timpul facultatii am lucrat si part-time si full-time si am luat si bursa… Deci nu e prima data cand aud de asta. Se pare ca ma duce totusi capul la ceva.
Destul de interesant postul si pot spune exact cam ce sa vorbit marti seara la o biserica penticostala din Phoenix AZ de nimeni altcineva decat fratele Iosif Ton: sfintirea noastra de catre Domnul ,si cat noi ca si crestini suntem complici cu minciuna in vietile noastre,lucru care nu ii place Domnului.Minciuna,compromisul cu minciuna a ajuns in bisericile noastre,unde a minti este ceva normal,fara sa ne gandim la consecinte.Este un lucru trist,unde multi pocaitii(cel putin din USA,romania) cu afaceri mint si inseala mai mult decat ceilalti in totul de la taxe,plati,etc
Personal,avand afecarea mea in soferie(trucking),pot spune ca a fost o cercetare de la Domnul puternica, mai ales ca ma vad cu minciuna pe fata tot timpul cand ne falsificam fisele de parcurs zilnic pt a face mai multi bani,sau a ajunge mai repede acasa.Un lucru de compromis urat care sunt sigur ca trebuie sa il schimb in viata mea personala.
Un lucru trist dar adevarat care de multe ori este tolerat intre noi ca si ceva normal.
ei, vezi?
@ elior
Limbajul tau de maidan si atitudinea ta agresiva (cel putin fata de mine) nu au nicio explicatie, nici scuza. Sper ca de domnul Cruceru sa ia masuri.
n-o sa ma scuz iar cu „tu ai inceput”, dar sper ca daca ia masuri in dreptul meu, sa ia si in dreptul tau dupa ce citeste cum mi-ai raspuns prima data aici pe aceasta postare. inca nu inteleg iesirea ta, cand eu ti-am raspuns frumos, prezentandu-ti situatia din romania, asa cum stiu eu. sper totusi ca esti bine acum.
Nu-mi dau seama de ce se ajunge la nivelul acesta de escaladare a conflictului, hai sa incercam sa ne argumentam frumos fiecare punctul de vedere si sa renuntam la evaluarile globale ale celuilalt,asta nu poate duce decat la ranirea reciproca.
Hai sa incerc sa explic cum vad eu lucrurile: somajul se primeste cand omul si-a pierdut slujba si in acest fel e ajutat sa supravietuiasca la cota de avarie o perioada de timp pana reuseste sa-si gaseasca alt job. Probabil in cazul in care are si alte venituri (ex. chirii, burse etc) nu se mai incadreaza in categoria celor care sunt eligibili sa primeasca somaj.
In plus, daca decide sa urmeze o forma de invatamant se presupune ca prioritatea lui nu este aceea de a gasi un loc de munca si din nou ies dincategoria eligibila pentru somaj.
Iar daca persoana respectiva a decis sa returneze banii necuveniti foarte bine a facut, erau dpdv legal bani necuveniti.
Cristina, de ce escaladează? pentru că este un punct sensibil… doare rău tare.
Chiar nu te intele, Elior, de ce sari imediat într-un mod atît de agresiv, fără să fi fost provocată mai întîi.
daca citeati in ordine, intelegeati cine a provocat mai intai.
la fel ca si data trecuta cand cu prietena lui swan, elisa, tot mie imi atrageti atentia.
atrag atenţia cui este mai tînăr. Sper că acesta este un compliment,
iar faptul că cineva capătă atenţie, ar trebui să fie al doilea lucru bun, nu-.i aşa? 🙂
: ) asa-i. multumesc.
AM MODERAT
Cunosc un credincios foarte corect, sau a vrut sa fie foarte corect si cinstit, cu institutia care la angajat ca inspector. Dupa legile care trebuia sa le impuna prin aplicarea de amenzi firmelor pe care le controla, fiecare calcare de articol era taxata drastic.
Firma la care a ajuns avea sub 10 angajati ( daca a stiut ca si cel controlat este si el frate cu el sau nu, nu stiu). Omul nu-si permitea sa mai aibe un angajat specialist in a face numai hartii: programe, cercetari, rapoarte de control interne, evidente, … hartii care numai intocmite, dupa asa ziselor legi nu-i ajungea specialistului 8 ore pe zi. Cine sa mai munceasca?
La control a gasit ‘multe nereguli’. Omul nu voia nici o cafea macar…
Cate ‘nereguli’ atatea amenzi. S-a ajuns ca numai un articol calcat sa fie taxat cu 8000 lei (raportat la un salar mediu de 700lei) inmultit cu cel putin 4 sanctiuni devenea mai mult decat jumatatea venitului firmei pe o luna (a cifrei de afaceri, nu a profitului!)
Ce-i de facut? Unde-i lege nu-i tocmeala. Totusi dupa mult taraboi si suparare pe fata, s-a redus pedeapsa la 2000 lei platiti imediat, cu chitanta la fisc.
Dupa lege ‘neregulile’ erau grave, practic erau numai niste hartii neintocmite. Practic pe teren nu s-a intamplat nimic, nici un fapt.
Cine are dreptate: legea, inspectorul, patronul, negocierea in sine?
La alt control, se pare la un ne-frate, aceeasi lege, acelasi inspector. A ajuns sa-i fie pusa in carca o mita si saracul (inspectorul frate) a ajuns saltat si apoi condamnat.
Care-i morala? Nu stiu, poate o gasiti voi.
Legile noastre sint atat de bine intocmite incat poti sa le interpretezi cum vrei, credeti-ma.Anul trecut am apelat la juristul de la Casa de Sanatate pentru a interpreta un articol si apoi la un jurist de la ITM .Ce credeti?
Interpretari total diferite.Pana la urma am facut ce am crezut eu.
Dar nu numai ca sunt „bine ” intocmite dar se modifca atat de des…
De multe ori sunt ilogice…
Cu toata bunavointa, uneorinu stii cum trebuie sa procedezi.
Vio, unele sînt create aşa, ca să lase posiblitatea de interpretări.
Tocmai am studiat săptămîna trecută această nouă lege a învăţămîntului.
este extrem de încîlcită. Îi sînt necesare cam 30 de metodoogii de aplicare.
Curat murdar, coane Fănică!
…Romani cap.13: 1. „Oricine să fie supus stăpânirilor celor mai înalte; căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu. Şi stăpânirile care sunt, au fost rânduite de Dumnezeu.
2. De aceea, cine se împotriveşte stăpânirii, se împotriveşte rânduielii puse de Dumnezeu; şi cei ce se împotrivesc îşi vor lua osânda.
3. Dregătorii nu sunt de temut pentru o faptă bună, ci pentru una rea. Vrei, dar, să nu-ţi fie frică de stăpânire? Fă binele, şi vei avea laudă de la ea.
4. El este slujitorul lui Dumnezeu pentru binele tău. Dar, dacă faci răul, teme-te, căci nu degeaba poartă sabia. El este în slujba lui Dumnezeu, ca să-L răzbune şi să pedepsească pe cel ce face rău.
5. De aceea, trebuie să fiţi supuşi nu numai de frica pedepsei, ci şi din îndemnul cugetului.
6. Tot pentru aceasta să plătiţi şi birurile. Căci dregătorii sunt nişte slujitori ai lui Dumnezeu, făcând necurmat tocmai slujba aceasta.
7. Daţi tuturor ce sunteţi datori să daţi: cui datoraţi birul, daţi-i birul; cui datoraţi vama, daţi-i vama; cui datoraţi frica, daţi-i frica; cui datoraţi cinstea, daţi-i cinstea.
8. Să nu datoraţi nimănui nimic, decât să vă iubiţi unii pe alţii: căci cine iubeşte pe alţii a împlinit Legea.
9. De fapt: „Să nu preacurveşti, să nu furi, să nu faci nicio mărturisire mincinoasă, să nu pofteşti” şi orice altă poruncă mai poate fi, se cuprind în porunca aceasta: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”
10. Dragostea nu face rău aproapelui: dragostea deci este împlinirea Legii.
11. Şi aceasta cu atât mai mult, cu cât ştiţi în ce împrejurări ne aflăm: este ceasul să vă treziţi în sfârşit din somn; căci acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am crezut.
12. Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Să ne dezbrăcăm, dar, de faptele întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii.
13. Să trăim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri şi în beţii; nu în curvii şi în fapte de ruşine; nu în certuri şi în pizmă;
14. ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Hristos şi nu purtaţi grijă de firea pământească, pentru ca să-i treziţi poftele”…
Am trait in comunism care ne-a furat proprietatile, si pe unii i-a invatat sa fure; Cunosc un frate care mergea cu copii lui, si fura de pe pamanturile lui. Acu’ e o altfel de hotie din partea statului, cea a taxelor. Nu poti fi cinstit asa cum vrea statul; te jecmaneste, iti ia si ce nu ai. Mi-e mila de patronii pocaiti care lucreaza pentru bunastarea statului.
Culorile pe care ni le-a dat Dumnezeu sunt: rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet, la care se poate adauga si alb si negru si gri.
Poti spune ca una este mai frumoasa decat cealalta? Fiecare se potriveste unde-si are locul. Si gri-ul are rostul sau si trebuie luat ca atare
da, frumos, dar pe lîngă subiect.
Dumnezeu ne-a dat Lumina si lumina.
Lumina este alba.
şi a fsot vreodată altfel?
Crezi că pe vremea Domnului sau a Aposto9lilor era altfel,
care crezi că era treaba lui Zacheu sau a lui Matei?
Erau „jefuitori oficiali”.
I-a îndemnat cumva Cristos pe ucenicii Lui să fie un fel de haiduci pe privatelea?
Nicicum,.
Legile sînt nedrepte, au fost şi vor fi!
Noi trebuie să fim drepţi într-o lume nedreaptă!
Ah, nu este profit?
Şi cine spune că trebuie să fie?
Dacă Dumnezeu dă, dă!
Dacă nu dă, nu dă!
asta este!
Şi poate să dea şi să ia totul într-o clipă.
Eu prefer calea simplă şi dreaptă. Din punctul acesta de vedere sînt un „prost”, adică „simplu” în sensul articolului de la Einfalt.
Totusi, problemele sunt mai complexe, din exterior par simple;
daca nu-i profit, nu-i si gata „Şi cine spune că trebuie să fie?”
Nu tin la profit, ci tin doar sa-mi acopar minimele cheltuieli. Dar daca cei care te guverneaza, ca sa nu spun ‘supravegheaza’, mai mult te faulteaza…. Pentruca nu te afiliezi la partid nu-ti dau lucrari, pentruca nu cotizezi nu contractezi
Draga Daniel, uneori trebuie să rămîi „în pierdere” ca Dumnezeu să te poată binecuvînta cum numai El ştie.
DA, chiar acum cînd scriu… ştiu că sună a lozincă, dar … am experimentat de atîtea ori lucrul acesta.
Nu fac parte din tagma aşa numită a „pastorilor bogaţi” (devenit după unii un fel de pleonasm, după alţii un fel de oximoron).
Am trăit la limită de multe ori… exact atunci cînd am făcut cele mai proaste investiţii cu cele mai mari pierderi, dar încercînd să respectăm un principiu (la cumpărarea apartamentului a fost o astfel de fază)… după aceea Dumnezeu ne-a dat în următoarele două luni binecuvîntări nenumărate.
A fost o încercare a credinţei. Acum aş face exact la fel.
Pot să imaginez un scenariu în 3 etape?
1. Presupunem ca 75% din oamenii de afaceri din biserica cuiva nu au nimic împotriva strecurării printre legi atunci când nevoia succesului o cere. Cei care nu acceptă compromisul și-l consideră păcat ce șanse au de a rămâne în relație normală cu primii (fără să trăiască la fiecare întâlnire cu ei sentimentul că snt superiori lor pentru că nu au păcatul lor)?
2. Ipoteză: guvernul decide să aloce o sumă importantă pentru trimiterea de trupe în Xmenistan pentru motive presupus întemeiate. Eu ca și creștin am convingerea că a cheltui banii mei pentru a ucide pe alții este profund imoral, un păcat de neiertat și decid că guvernul mă face complice la crima lui drept pentru care decid că sunt în conflict cu puterea așa cum erau creștinii atunci când refuzau închinarea la idoli. Care e ieșirea de aici?
3. Fiind eu foarte informat am ajuns la concluzia că globalizarea, imperialismul economic, progresul tehnologic au adus civilizația la punctul minim al suportabilității si a continua să funcționez în ea înseamnă din nou complicitate cu un sistem profund anti-creștin. Decid să mă retrag fie pe muntele Athos (dacă mai este loc :)) fie să încerc să devin tot mai independent de restul lumii (de genul comunităților self-sufficient).
Care este greșeala mea aici?
Repet, ipoteze. Eu mă simt bine mersi în oricare din situațiile de mai sus 🙂
draga Sam,
1. bună întrebare… aici pui o problema foarte importantă… mîndria spirituală care vine din sentimentul că sîntem neprihăniţi şi am împlinit ce spune Domnul, să citim Galateni atunci , asta ne va izbăvi de asemenea sentimente.
2. da, asemenea chestiuni se pot ridica la nesfîrşit, mai aproape de noi, guvernul face o clinică în care sigur se vor face avorturi, eu sînt împotriva avortului…. noi nu vorbim de o lume ideală, avem două opţiuni, retragerea completă din lume, crearea unor tabere izolate de controlul guvernului si relaţiile cu lumea etc. Acelaşi guvern plăteşte poliţistul care mi-a prins mie hoţii care mi-au intrat în casă. Deci… clinica şi poliţiştii, din aceleaşi resurse, nu-i aşa?
3. tocmai am discutat această ipoteză imposibilă.
eu cred că Romani rezolvă această problema, acest set de probleme deloc uşoare… Dumnezeu îngăduie autorităţile şi arată şi rolul acestora şi limitele între care ne aşezăm în susţinerea autorităţilor.
Augustin dezvoltă modele politice chiar foarte interesante, trecînd în revistă şi aceste dileme.
Am survolat acele texte, dar nu m-am ocupat în teza mea de ele… dar ştiu că am dat peste acestea şi … curios fiind, mi-am dat seama ca nu-i nimic nou sub soare..
oamenii aceia îşi puneau probleme serioase pe care le rezolvau cu mare seriozitate
marius, chiar crezi ca binecuvantarile vin in pentru ca ai fost ascultator si bun. sau chiar crezi ca esti binecuvantat dupa cat crezi in el?
ceea ce spui aici este ca daca treci testul credintei esti binecuvantat si daca nu l treci nu esti. daca inplinesti legile la dumnezeu ii place mai mult de tine si esti mai sfant. de ce zici asta. nu suntem noi acum vrednici ca sa fim binecuvantai din cauza ca am crezut in el? trebuia sa mai facem ceva? nu suntem noi desavarsiti in el? dar faptul ca stim cine suntem in el si in el nu este nici o condamnare si nici o calcare de lege, ne inputerniceste sa traim altfel decat pana acum. biblia mea imi spune ca sa iert pentru caci am fost iertat. nu imi spune ca sa iert ca sa pot sa fiu iertat.
nu stiu daca intalegi ce vreau sa zic. eu presupun ca nu, dar poate cineva intalege.
nu te critic pentru ca stiu ce invatatura ai primit si intaleg de ce crezi asa.
succes la inplinirea legi!!!
P.S. dar daca incalci una te faci vinovat de toate
🙂
nici prin cap nu mi-a trecut aşa..
mi-aş fi ales altă religie dacă aş fi crezut in eficienţa sistemului do ut des.
Duminică, auzim un mesaj care spune, „Eu sunt neprihanirea lui Dumnezeu in Hristos.” Luni, ne spunem încă mărturisea, „Eu sunt neprihanirea lui Dumnezeu in Hristos.” Dar vine miercuri sau joi, vom începe să mărturisim păcatele noastre! Apoi, atunci când vine Duminica, mergem la biserica si vom avea o revelaţie proaspătă de neprihănirea noastră în Hristos şi vom începe să mărturisim neprihănirea noastră din nou.
De ce facem asta?
Nu poate fi numai duminica, (suntem neprihăniţi). Apoi, câteva zile mai târziu, am devenit nevrednic din cauza păcatului, dar sunt „facut neprihanit” atunci când vin din nou duminică la biserica. Nu!, neprihănirea noastră este o „neprihănirea veşnică”! Isus a obţinut „răscumpărarea veşnică” pentru noi. (Evrei 9:12)
Dar tocmai am păcătuit. Cum pot fiu încă neprihănit? ”
Dragul meu, nu este ceea ce ai făcut ce te face să fi neprihanit. Este ceea ce Hristos a făcut la Golgota. Romani 5:19 spune: „Căci, după cum prin neascultarea unui singur om ADAM, cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi, tot aşa, prin ascultarea unui singur om ISUS, cei mulţi vor fi făcuţi neprihăniţi..” Este ascultarea unui singur om – Hristos – şi nu ascultarea ta, că esti făcut neprihanit!
Dumnezeu vrea ca tu sa crezi în ceea ce Hristos a făcut. El vrea ca tu sa fi constient de neprihanirea ta pe vecie în Hristos. Cum faci asta? Poţi asculta mesaje unse căre-ti reamintesc de neprihănirea ta în Hristos. Vorbeşte-ti in fiecare dimineaţă, si spune: „Eu sunt neprihanirea lui Dumnezeu in Hristos!” (2 Corinteni 5:21)
Nu aveţi nevoie de o revelaţie de cât de păcătoşi sunteţi. Stii asta, atunci când păcatuiesti. Diavolul vă aminteşte de păcatele tale. Chiar şi prietenii şi cei dragi, uneori, iti arata pacatele tale. Ceea ce ai nevoie, în schimb, este o revelaţie de modul în care crezi ca esti totdeauna neprihanit în ochii lui Dumnezeu, mai ales atunci când faci păcat.
Iar atunci când eşti conştient de acest dar al neprihănirii, care este veşnică, vei domni in viata! (Romani 5:17) Vei domni asupra pacatului, obiceiuri proaste, bolile, lipsa şi tot ceea ce are o viaţă victorioasă!
cand ne-am cumparat casa am pus la bataie totul sau nimic cum mi-a spus sotia. cu Dumnezeu nu te joci. totusi mai trebuia 4000 de dolari. am incercat sa iau un imprumut dar cineva ne-a pus intr-un plic 4000 de dolari cu specificatia pentru casa. minunea a fost ca acel cineva nu stia dorinta noastra si hotararile noastre. dar important este ca Dumnezeu stie. Povestea mea e mai lunga dar … pe alta data
si va mai spun una , doar ideea. Sa-ti raspunda Dumnezeu la rugaciune in timp ce te rogi? Nu-i mai mare minunea decat sa sune telefonul si sa-ti spuna s-a rezolvat. fi pregatit sa primesti binecuvantarea, rob bun si credincios. aici nu-i vorba de casa ci de masina …
Si eu la fel domnule Cruceru. Nu sunt patron si nu voi fi niciodata in Romania asta. Iti frangi gatul, aluneci usor.
Oricum , vorbim de tara noastra de parca ar fi tot mapamondul; nu ca ar fi Raiu’ in Vest, insa lucrurile stau altfel cu taxele si salariile decat la noi.
Numai bine
să nu idealizăm, şi vesticii se confruntă cu probleme similare.
Am citit mai sus un comentariu de genul „cel neprihanit va trai prin credinta”. Corect, dar familia celui neprihanit poate nu. Daca sunt singur, si depind doar eu de existenta mea, imi permit sa fac totul ca la carte, chiar daca e in detrimentul meu financiar. Cand am familie insa, lucrurile nu mai stau asa. Capul familiei trebuie sa-si asume responsabilitatea deciziilor inaintea lui Dumnezeu si inaintea familiei in aceeasi masura. Nu poti „neglija” familia pentru Dumnezeu in speranta ca Dumnezeu va ajuta cumva. Pentru ca, in definitiv, nu Dumnezeu te-a pus sa-ti faci familie.
Draga Paul, ai familie?
Dacă da, încercă!
Dacă nu, aşteaptă!
Eu am făcut experimentul acesta şi pe familia mea, sărmanii cobai! Merge!
Da… dar „din păcate”, stăm tot la apartament, şi în criza asta era să ne vindem maşina… numai Dumnezeu, prin robii Lui, ne-a sărit în ajutor şi de data asta.
Cine îşi neglijează familia şi nu poartă de grijă de ai săi este mai rău ca un păgîn.
Exact asta spuneam. Odata ce iti construiesti o familie, tu devii responsabil pentru ea. Noua ne place totusi sa ii dam lui Dumnezeu mai multe de facut, de parca s-ar plictisi. Si tocmai de aici ies zonele gri. Ca intr-un sistem ca asta, trebuie sa alegem dintre doua rele: sa incalcam legea sau promisiunea facuta sotiei.
Da, cum spui, nu treuie să Îi dăm lui Dumnezeu mai multe decît are deja de făcut… şi totuşi…
Să facem tot ce ne stă în putinţă şi cînd putinţa nu mai poate… trecem la îndelungă putinţă … şi cînd nu mai avem nici îndelungă putinţă… atunci vine Dumnezeu … cu mila!
Aveti perfecta dreptate, Dumnezeu spune prin Psalmistul „Puii de leu duc lipsa si li-e foame, dar cei ce cauta pe Domnul nu duc lipsa de niciun bine.” (Ps.34:10) numai ca multi suntem care nu avem increde totala in puterea lui Dumnezeu.
Se intampla aceasta neincrederea si pe alte planuri. Atunci cand ajungem la un necaz, apelam la tot fel de pile si cunostinte iar cand nimeni nu ne mai poate ajuta, alergam la Dumnezeu. Dumnezeu este ultima solutie, pe cand Dumnezeu ar trebui sa fie singura solutie.
Eu aici gresesc, am mai multa incredea pe moment in puterile mele decat in puterea si rezolvarea lui Dumnezeu.
Conceptie gresita? Nu stiu, dar asta sunt.
dacă asta eşti… Dumnezeu de cîteva mii de ani tocmai a intrat în bussinesul de schimbat de oameni.
Moasele mint pe faraon cu copii care se nasteau- Domnul le da case ,Rahav minte si ascunde iscoadele -Este salvata de la moarte, Abigail minte ca ea e devina salvand pe Nabal- ajunge nevasta imparatului…. Oare scopul scuza mijloacele?
1.Toate personajele amitite la inceput fac parte din popoare pagane sau traiesc in pacat iar in momentul intalnirii cu copii lui Dumnezeu fac ce cred si stiu sa faca mai bine pentru a isi salva viata, pentru a intra sub ocrotirea binecuvantata a acestora. Toti aud si constientizeaza cat de mare este puterea lui Dumnezeu si fac ce cred ei ca este mai bine si ce au invatat mai bine, dar nu gasim scris ca ar fi fost vreunu mantuit.
2. Dumnezeu ne arata prin aceste personage cat de mare este bunatatea Lui si ce mari rasplatiri are pentru cei care ajuta untr-un fel sau altul, pe copii Lui. Daca privim cu atentie, rasplatirile lor sunt pamantesti, cel putin asa citim din Biblie. Domnul Isus spune ca: „Şi oricine vă va da de băut un pahar cu apă, în Numele Meu, pentru că sunteţi ucenici ai lui Hristos, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.”
3. Pe de alta parte imi place sa cred ca prin marea lui dragoste pentru copii Sai, nu ia in seama pacatul facut in dreptul Lui si se bucura de binefacerea facuta copiilor Sai, raspatind pe binefacator.
PS Este bine sa privim intotdeauna partea plina a paharului :8
nu, nu este bine să privim întotdeauna numai partea plină… altfel n-ar mai turna nimeni în continare.
şi crezi că este comparabilă situaţia?
ce vieţi ai salvat minţind?
aici sînt expuse numai situaţii extreme ca cea prezentată de mine în TEologia Minciunii
Cea cu mos craciun m-a facut sa simt un nod in gat.
Intr-o postare recenta se spunea ca pentru salvarea vietii unor nevinovati(evrei) se poate minti. Pai daca este asa, nu vad de ce nu s-ar putea extinde metoda si atunci cand se trateaza de salvarea de la infometare a propriilor familiari.
Si se poate extinde inca extraordinar de mult in practica… pana acolo incat toti mint pe toti… si nimeni nu mai stie nimic corect despre nimeni si nimic…
Tocmai de aceea eu sunt de parere ca trebuie complet exclusa… Si ca urmasii Domnului Isus Cristos – Adevarul in persoana nu trebuie sub nici o forma sa foloseasca minciuna indiferent de costuri.
Totusi daca o familie a fost intemeiata in ascultare de Domnul Isus, avand aprobarea Lui si a avut ca scop ascultarea de Domnul nu ar trebui sa fie probleme intre cei doi soti chiar daca Domnul Isus permite suferinta… ca nimic nu este la intamplare si toate lucreaza pentru binele (vazut din perspectiva timpului etern, nu a momentului) celor care Il iubesc din toata inima pe Dumnezeu… inclusiv suferinta, necazurile, bolile si moartea… La final fiecare va vedea acest lucru foarte bine desi acum este greu de vazut prin ceata densa de intristare si minciuni.
Psalm 37:25 „Am fost tânăr, şi am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea”.
amin de 20 de ori, că 20 de ani de căsnicie avem
Are Domnul cai si cara(e), are si vaduve si corbi…si mana Lui nu e scurta.
toate cele de mai sus le-am incalcat si o sa le mai incalc.
dar cred ca justificarea si sfintirea mea este isus
faptul ca le incalc sau nu le incalc nu ma face mai nesfant sau mai sfant
sunt deja. prin el sunt neprihanit
sunt neprihanit prin isus, prin nimic alceva
ok, te invit atunci la o băută pînă cădem sub masă?
că oricum nu contează ce facem, neprihănirea noastră este prin Isus, nu-i aşa, nu prin abstinenţa de la băutură şi de la alte alea alea…
Vreau si eu, vreau si eu 🙂
marius,
ma fac ca nu intaleg ce vrei sa zici.
atacul asupra harului este ffff urata si nu cred ca ai vrut sa ataci harul prin a spune ca prin ascultare esti facut neprihanit.
vreau sa cred ca tu crezi ca prin isus esti facut neprihanit si prin nimic alceva.
nu vreau ca cineva sa creada alceva.
ce incercati voi aici este aducerea aminte a pacatelor si incalcarilor de lege. ca sa ce?
sti duhul sfant iti aduce aminte ca esti neprihanit.
satana iti aduce aminte ca esti pacatos si ca pacatuesti
daniel,
dupa afirmatiile tale, poti sa faci orice ca esti neprihanit, cel putin asa inteleg din spusele tale, imi pare rau sa-ti spun dar trebuie sa-ti revizuiesti Teologia.
Ce vrea sa spuna versetul:
„Feriţi-vă de orice se pare rău.”
1 Tesaloniceni 5:22
dar de urmatoarele?:
Psalmii 51:1
Ai milă de mine, Dumnezeule, în bunătatea Ta! După îndurarea Ta cea mare, şterge fărădelegile mele!
Psalmii 51:2
Spală-mă cu desăvârşire de nelegiuirea mea, şi curăţă-mă de păcatul meu!
Psalmii 51:3
Căci îmi cunosc bine fărădelegile, şi păcatul meu stă necurmat înaintea mea
satana poţi scrie cu literă mică, încearcă să schimbi la Duhul Sfînt, vezi dacă merge shif/ul.
marius comentariul tau suna plin de o atitudine legalista.
comentezi cum am scri si nu ce am scris
la tine forma are valuare/.
cam asta se ve nu?
daca vrei pune o LEGE:
oricine scrie pe acest blog, sa scrie dumnezeu du D mare si isus I mare si duhul sfant cu D S mare.
atunci eu personal am sa respect acea lege daca vrea sa scriu aici.
Daniel, tz tz tz, aeti grija tz tz tz
Nu are rost sa va incapatanati
de ce crezi tu ca este numai incapatanare?
Pentru ca judecand matur asta inseamna.
): Daniel, ma faci sa rad. Daca pe presedintele unui tribunal il cheama Vasile si mergi in audienta la el, oare te adresezi in felul urmator: Mai Vasile! am venit sa-ti spun problema mea care ma framanta. Sau te adresezi: Domnule presedinte?
Asta tine la cultura cu care ai crescut.
sanyi,
nu uita ca cu presedintele unui tribunal nu vei sat la masa sa sarbatoresti ceva. dar vei sta la masa cul si va fi ceva intim. imagineazati ca te afli in casa cu familia ta si copilul tau striga in somn dupa ajutor pentru ca are un cosmar, imagineazati cum te ar striga: tata care locuiesti in camera alaturata te rog sa sa vi sa ma salvezi!.
o nuuuu. va striga: tatiiiiii!
ce te face sa crezi ca domnul meu, care la dat pe fiul sau pentru mine pentru ca ma iubit, ar vrea sa fie o relatie de curtuazie? o nu.
tot respectul asta de suprafata este o prostie.
da, sînt legalist, foarte!
arată-mi-l pe ăla care nu e.
da, te rog sa respecţi Numele Domnului,
şi în ortografie se arată respectul.
dacă vorbeşti despre Băsescu în prezenţa lui, pariez că nu îi vei spune Băse.
aşa este şi cu Dumnezeu,
să nu uităm că este aici şi citeşte din spatele tău ce scrii pe blog.
puţintel respect
mc
neprihanirea lui Dumnezeu in Hristos.” Luni, ne spunem încă mărturisea, “Eu sunt neprihanirea lui Dumnezeu in Hristos.” Dar vine miercuri sau joi, vom începe să mărturisim păcatele noastre! Apoi, atunci când vine Duminica, mergem la biserica si vom avea o revelaţie proaspătă de neprihănirea noastră în Hristos şi vom începe să mărturisim neprihănirea noastră din nou.
De ce facem asta?
Nu poate fi numai duminica, (suntem neprihăniţi). Apoi, câteva zile mai târziu, am devenit nevrednic din cauza păcatului, dar sunt “facut neprihanit” atunci când vin din nou duminică la biserica. Nu!, neprihănirea noastră este o “neprihănirea veşnică”! Isus a obţinut “răscumpărarea veşnică” pentru noi. (Evrei 9:12)
Dar tocmai am păcătuit. Cum pot fiu încă neprihănit? ”
Dragul meu, nu este ceea ce ai făcut ce te face să fi neprihanit. Este ceea ce Hristos a făcut la Golgota. Romani 5:19 spune: “Căci, după cum prin neascultarea unui singur om ADAM, cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi, tot aşa, prin ascultarea unui singur om ISUS, cei mulţi vor fi făcuţi neprihăniţi..” Este ascultarea unui singur om – Hristos – şi nu ascultarea ta, că esti făcut neprihanit!
Dumnezeu vrea ca tu sa crezi în ceea ce Hristos a făcut. El vrea ca tu sa fi constient de neprihanirea ta pe vecie în Hristos. Cum faci asta? Poţi asculta mesaje unse căre-ti reamintesc de neprihănirea ta în Hristos. Vorbeşte-ti in fiecare dimineaţă, si spune: “Eu sunt neprihanirea lui Dumnezeu in Hristos!” (2 Corinteni 5:21)
Nu aveţi nevoie de o revelaţie de cât de păcătoşi sunteţi. Stii asta, atunci când păcatuiesti. Diavolul vă aminteşte de păcatele tale. Chiar şi prietenii şi cei dragi, uneori, iti arata pacatele tale. Ceea ce ai nevoie, în schimb, este o revelaţie de modul în care crezi ca esti totdeauna neprihanit în ochii lui Dumnezeu, mai ales atunci când faci păcat.
Iar atunci când eşti conştient de acest dar al neprihănirii, care este veşnică, vei domni in viata! (Romani 5:17) Vei domni asupra pacatului, obiceiuri proaste, bolile, lipsa şi tot ceea ce are o viaţă victorioasă!
Si ce propuneti cu ce se deosebeste de: 1) autosugestie; 2) viata traita in minciuna; si 3) de ce fac cei internati la spitalul „Marinescu” care se cred Cezar, Napoleon, reincarnarea lui X,Y,Z sau alti?????
Intrebare de baraj: „Cat de mult si/sau puternic trebuie sa crezi o minciuna (cum ar fi aceea ca puteti zbura singur) ca sa devina realitate?”
Inca cineva care a inteles gresit notiunile de har, credinta, mantuire, sfintire si lista e foarte lunga… 😦 😦 😦 Pacat…
draga pomisor,
harul nu este o notiune. harul este isus(caci prin har ati fost mantuiti…)
daca crezi in el esti facut neprihanit pentru totdeauna
fapte 13:38,39
Daca aveti credinta (incredere) in Domnul Isus Il veti asculta si ascultand de El veti reusi sa aveti starea de neprihanire fara de care nu puteti vedea Imparatia cerurilor (Matei 5:20).
Credinta (increderea) in Domnul Isus nu anuleaza absolut nici o consecinta a faptelor facute: Matei 5:18,19.
isus este neprihanirea mea. si eu prin ascultare nu am cum sa fiu neprihanit . asta au incercat si farisei si carturarii si isus a zis ca trebuie sa ai o neprihanire mai mare de cat a lor. si ei inplineau legea si totusi nu erau neprihaniti.
isus este neprihanirea noastra de acea este mai mare decat a lor.
De fapt daca cititi vaiurile pe care Domnul Isus le adreseaza fariseilor si carturarilor ati vedea cat de mult respectau ei Legea: o ocoleau si usurau cat de mult puteau…
ce fain ai zi „har, credinta, mantuire”
oricine (crede) in el(har)sa fie (mantuit)
🙂
Ce inseamna „a crede” in Cineva?
oare nu in a -L asculta in tot ce Acesta porunceste?
Iacov 2:18
Dar va zice cineva: „Tu ai credinţa, şi eu am faptele.” „Arată-mi credinţa ta fără fapte, şi eu îţi voi arăta credinţa mea din faptele mele.”
Iacov 2:19
Tu crezi că Dumnezeu este unul, şi bine faci; dar şi dracii cred… şi se înfioară!
Iacov 2:20
Vrei dar să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zadarnică?
Iacov 2:21
Avraam, părintele nostru, n-a fost el socotit neprihănit prin fapte, când a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar?
vio,
cu lte cuvinte: mantuirea se primeste pentru ca faci fapte?
sau pentru ca ai fost mantuit faci fapte?
referitor la avraam: el este socotit neprihanit inainte de al aduce pe isaac. faptul ca la adus pe isaac jertfa sa intimplat dupa cativa ani.
Avraam, părintele nostru, n-a fost el socotit neprihănit prin fapte, când a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar? era deja socotit neprihanit!
oricum nu ma asteptam sa intalegi
si cred ca multi de aici nu intaleg.
dar daca voi scrieti ce credeti de ce sa nu scriu si eu ce cred
Nu stiu daca este posibil sa inteleg ceva ce nu are absolut nici un sens oricum ati face…
Incercati sa aplicati si in viata reala aceeasi balanta… Vedeti ce obtineti…
De ce spune :tu dar cerceteaza-te pe tine insuti…
Trebuie sa facem ce zice Domnul sau ba?
Ne cere Domnul sa facem una-alta? sau ba?
A te culca pe o ureche este ca si cind ai fi printre fecioarele neintelepte.
De ce ne da Domnul pilda cu fecioarele?
„Daca faceti sa moara faptele trupului veti trai.”
„Sa ne desbracam de faptele intunerecului”
„Cu faptele Il tagaduisc caci sunt o scirba”
„Il rog ca aceasta partasie a ta la credinta sa se arate prin fapte”
„Dati-va toata silinta ca, cu credinta voastra sa uniti fapta”
„Ei se vor odihni de ostenelile lor, caci faptele lor ii urmeaza”
„Copilasilor sa nu iubim cu vorba , ci cu fapta si cu adevarul”
Astazi unii propovaduiesc Evanghelia prosperitatii; altii
cea a vietii fara faptele credinciosului , care vrea sa placa Domnulu,
ascultindu porucile Lui.
elisa,
porunca lui este sa credem in fiul.
crezand in fiul vei face multe fapte.si nici macar nu sti ca le faci
uitatte la isus si din tine va iesi rauri de apa vie!
Dacă nu ai încredere că toate păcatele tale au fost iertate, atunci esti plin de teama despre mântuire.
Este important să înţelegem ce sa întâmplat la cruce la Calvar – Isus a platit pentru iertarea ta cu sângele Său.
Am incredere ca Domnul Isus a platit inaintea lui Dumnezeu pretul pacatelor mele si nu am teama ca as putea fi nemantuit atat timp cat El raman in ascultare de El. Si prin aceasta jertfa am intrare inaintea lui Dumnezeu. Oricum fata de ceilalti oameni Domnul Isus nu a platit… Si faptele mele de fapt nu pot Il afecta direct pe Dumnezeu (Iov 35:5-8) ci pe semeni. Dar trairea in pacat ma poate impiedica sa ma apropii de Dumnezeu cum l-a impiedicat si pe Cain desi a adus o jertfa corecta (de mancare/multumire, fara sange, Levitic 2)… Asa ca daca avem speranta ca vom locui cu El trebuie sa traim corect unii fata de altii cum am trai daca El insusi ar fi fratele nostru.
draga pomisor,
(daca El insusi ar fi fratele nostru.)vada ca tu te indoiesti ca esti frate cu el dar daca te uiti in ioan 20 ” Du-te însă la frații Mei ” citeste tot capitolul si ai sa vezi cine erau fratii lui si ce faceau fratii lui. erau plini de teama si necredinta. si totusi isus a venit in mijocul luo desi ei nu credeau ca a inviat.
daca crezi in el esti facut frate a lui isus. si ar trebui sa te bucur nu sa pui la indoiala
succes 🙂
mai avem si textul din evrei care spune ca El este fratele nostru.
ciprian simut,
fain 🙂
mai avem si pe isif si fratii lau in egipt .
aici iosif este „isus” tipologic
draga pomisor,
eu cred ca sunt facut neprihanit in isus si nimic nu mai poate schimba asta.
daca tu crezi ca poate o sa poti sa deveni neprihanit si facand fapte bune si ascultand legea este treaba ta .
Corect! Fiecare este liber sa faca ce doreste. Mai este putin foarte putin timp si vom vedea fiecare cum stau lucrurile…
daca mai trebuie sa asteptam inca 2000 de ani venirea Domnului?
nu mai trebuie atat. suntem cel mult penultima generatie.
n-as indrazni sa cred ca suntem penultima generatie. am putea fi ultima. la fel de bine am putea fi la mijloc, sau doar la inceput.
nu conteaza cand vine Domnul. este un aspect secundar.
in contextul dezbaterii despre venirea Domnului, singurul aspect important, crucial, vital si alte cuvinte din astea, este ca cel credincios sa fie pregatit oricand de venirea lui Cristos Domnul. Ca vine la noapte sau in 5 minute, e exclusiv treaba Lui. In plus, va veni cand nu ne asteptam. Ca se refera la cei necredinciosi, ma indoiesc, ca se refera la cei credinciosi, nu conteaza cand vine. Important este ca vine si ca noi sa fim pregatiti in orice clipa.
spor la trait.
asta cu pregatitul in orice clipa e alta poveste. nu zic ca nu trebuie sa fim pregatiti. ma refeream strict la vremurile din urma pe care noi le traim si care sunt alta poveste. nicidecum nu suntem doar la inceput sau la mijloc. suntem aproape la sfarsit. deschide-ti ochii.
nu e treaba mea sa stiu unde suntem. si apostolii credeau ca Domnul va veni curand. a venit atunci? nu.
elior, imi poti spune cu ce te ajuta, teologic, spiritual sau cum vrei tu, faptul ca pui o stampila ca asta generatiei noastre?
si bunicii nostri au crezut ca ei sunt ultima generatie sau penultima ca au venit doua razboaie mondiale. in franta s-a crezut ca e sfarsitul lumii in timpul revolutie franceze pentru ca religia a fost aproape distrusa. in epoca medievala, ciuma a fost considerata sfarsitul lumii pentru ca mureau oamenii pe capete.
ce te face sa crezi ca e sfarsitul lumii? la care semn suntem? la care trambita? la care potir? cat mai avem?
eroismul si cutezanta de anunta suficient de clar cand va veni Domnul tine de o proasta intelegere a mesajului Sau despre venirea Sa.
lucrurile sunt simple
daca l ai pe fiul ai viata vesnica
daca nu l ai pe fiul vei avea viata vesnica.
foarte simplu!
pomisor,
lucrurile sunt simple
daca l ai pe fiul ai viata vesnica
daca nu l ai pe fiul nu vei avea viata vesnica.
foarte simplu!
simplu? nu. clar, da.
ce inseamna a-L avea pe Fiul?
ciprian simut
talharul de pe cruce ne da reteta
care reteta? doua cubulete de neprihanire, un varf de sfintenie, amestecati bine si … voila! …
He, he, Ciprian Simut e impotriva sigurantei mantuirii 🙂
ciprian simut
isus este reteta
vino la el si vei avea viata vesnica
sunt atat de satul de remarci populiste gen: Isus e reteta, vino la El si vei avea viata vesnica! Nu ai spus absolut nimic! E o afirmatie goala! Fara nici o valoare!
Daca un astfel de Isus imi propui, prefer sa raman cu cel pe care Il cunosc de vreo 10 ani. E Dumnezeu, nu reteta. E impreparabil.
despre siguranta mantuirii nu mai spun nimic. e deja notorie obstinatia cu care cred in ea.
Formalism Daniel
Daca nici macar atat respect nu ai pentru domnul tau sa-i scri numele cu litera mare, nu astepta raspuns pozitiv la chemarea pe care o faci.
draga naomi,
cat de usor va aruncati sa fiti judecatori ai formei. si nepasatori a continutului. hmmmm
Prima data ai tendinta sa te uiti la ambalaj, apoi la continut si de multe ori ambalajul face tot.
hahahah place la mine despre ce zici,
vezi sa cureti bine paharul sa arate curat. curat
in interior nu conteaza
fariseii erau axperti in asta
ghici cine este astazi asa?
Hai ca acum va invartiti in jurul cozii. Eu sunt?
naomi,
nu spun ca tu esti asa
spun ca toata lumea poate sa fie asa
si eu, si tu ….
🙂
Intrebari foarte corecte!
Eu am statut de PFA si se poate sa fii corect!
Cred ca exista si destula nestiinta pentru care vor da socoteala cei care nu au vestit adevarul! Dar de asemenea este si lenea/mandria PERSONALA: ”Dar de ce eu sa ma schimb daca toti fac la fel???”
De ce sa traiesti curat? Pentru ca TU nu intri in cer/rai/Ierusalimul nou DACA nu esti curat!!!
draga Daniel,
numele Domnului se scrie cu majuscula;
apoi nimeni nu poate spune Domnul decit prin Duhul sfint;
tu de fapt ai o mare problema ;faci referire la Cel ce Este si va fi ca si cind ar fi un oarecare prieten pamintesc, uitind ca esti in fata Parintelui vesniciei;
unde nu va intra nimic intinat; doar cei care isi spala zi de zi hainele, ca sa fie albe.
Vorbim de vesnicie ca de un lucru de apucat.
Cuvintul spune clar cine va avea parte cu Domnul Isus;
numai cei care fac voia Sa traind dpa poruncile LUI,
ca sa aiba viata vesnica.
La un pret atit de mare :Singe Sfint de Dumnezeu nu ne prezentam cu cosnita goala de roade.
Ne pacalim singuri; inima rea si necredinciosa ne poate desparti d e un Dumnezeu adevarat.
Dupa roade ii veti cunoaste.Pe cine?
Pe cei care au construit casa pe nisip.
draga elisa eu il numesc pe dumnezeu prieten si tati
daca tu ii spui la taicatau domnule tata ta mare este ok.
abba sti ce inseamna?
cauta si ai sa intalegi ce vrea sa zica cand suntem indemnati sa l numim abba
plus, draga mea elisa citeste ioan 6. si ai sa vezi ce au intrebat ucenici ? ce sa facem ca savarsim lucrarile lui dumnezeu?
citeste…
pupici 🙂
ei, eu nu prea m-aş împăca cu „tati”, poate că am eu chstiile mele de orfan de tată…
toţi profeţii care s-au întîlnit cu slava Domnului s-au prăbuşit înaintea Lui,
noi prea ne tragem de brăcinari cu Dumnezeu şi prea ne bem cafeluţa în fiecare dimineţucă cu Dînsul.
un pic de respect, domnilor!
marius,
poate ai ceva sechele ,
dar asta nu inseamna ca sa le am si eu 😦
nu uita ca perdeaua sa rupt. si asta inseamna ca noi putem sa mergem la el oricand plin de incredere si fara nici un sentiment de teama sau nevrednicie. isus a facut asta posibil la cruce.
sunt curios cum vorbest cu dumnezeu cum te adresezi?
oare nu te adresezi intim ca si cum ar fi langa tine/?
respectul asta pe care l cereti voi imi suna a fariseism pur.
respect
da, sînt sechele, dar mai este ceva. uită-te cum începe Tatăl nostru…. sari la Dumnezeu la gît şi îi spui tăticule, după care, la finalul rugăciunii, te pleci înaintea Lui ca înaintea uui împărat, oare de ce nu o fi invers?s
pariez că şi înaintea lui Isus te vei prăbuşi,
ne va părea rău pentru prea marea relaxare pe care am avut-o înaintea Lui în umblarea noastră prin lume
Ioan, care s-a odihnit la pieptul Său cam aşa a păţit.
te compari?
Ciprian,
poate 100o. 🙂
daca au trecut 6000 si 7 e un numar intreg. 🙂
nu stiu unde mai intra mia de ani. 🙂
Doamna Elisa sa lasam socotelile de acest gen. Nu isi au rostul. Timpul nu este chiar liniar asa ca nu poate fi usor calculat.
Poti prezice ceva doar daca este cel putin 99% in posibilitatile tale de a realiza acel ceva…
Pomisor,
iti lipseste simtul umorului vad eu . 🙂
cum sa stiu eu cind va fi?????
Nu am remarcat ca era o gluma…
dar erau 3 emoticoane. :)))))
Pentru doamna Vio, doamna Elisa si domnul Daniel (in traducere „Dumnezeu este judecatorul meu” (!)).
Offff…. noi ca niste oameni „rai si fara dragoste” incercam sa-i resuscitam constiinta impuscata sistematic saptamana de saptamana ca sa nu il mai chinuie… Chiar are rost? Dupa a doua incercare eu zic sa nu mai necajim omul… La urma urmei daca nu vrea sa faca un lucru nu il va face oricat am starui.
Sincer, personal am mai multe sperante pentru musulmanii sinceri decat pentru astfel de „crestini”… Ca aceia cel putin nu stiu multe dar ce stiu cred si respecta asa ca tot au mai multe scuze…
pomisor.
care etse problema ta mai omule?. ce nu ti place?
aroganta ta este stupida. poate ai uitat ca fariseii ziceau acelas lucru.
cu ale cuvinte io zic sa faci o rugaciune de multumire ca tu nu esti ca si mine.
si dupa da ti o diploma!
Pomisor azi dimineata citeam Ioan 15 si ma gindeam la Daniel;
ce trist!
Mila sa avem.
elisa,
la fel si tu ca si pomisor, nu stiu ce aveti cu mine. doar am spus si io ce cred
Si noi am spus ce credem. Si eu, cel putin, sunt in defazaj cu 180° (adica diametral opus) fata de modul de gandire pe care tocmai l-ati sustinut.
Dumneavoastra ati avut ghinionul de a pica in obiectiv dar nu sunt partinitor, oricine ar fi fost ar fi avut un tratament egal…
elisa,
scuze, sau poate ai vrut sa ne spui ca tu ai citit ioan 15
scuza nu miam dat seama
🙂
patetic
un sit care merita atentie :
http://www.gracewalk.org/articles.asp?columnid=6277
Daniel du-te draga cu isusul tau si lasa-ne pe noi cu Domnul Isus.
Eu am incheiat.
Tu plutesti in nori; vei cadea de acolo si POATE-poate te vei trezi.
Nici Scriptura, niic oamenii lui Dumnezeu cel care nu se lasa batjocorit (de tine) tie nu-ti spun nimic;
pentruca tu ai urechi, dar nu auzi; ai ochi, dar nu vezi.
draga elisa,
cred ca daca ai avea ocazia sa ma ellimini , se pare ca ai face o, doar ca sa aperi ce crezi tu ca este bine. inchizitia a facut acelas lucru.
dar din pacate pentru tine nu poti sa mi faci nimic. cred ca este frustrant pentru tine
🙂
vrednic de mila
dragi mei nu vreau sa continuam sa ne contram pentru ca nu se ajunge nicaieri. eu nu vreau sa va indrept sau sa va invat ceva nici sa va critic cu nimic. doresc sa scriu si eu ce cred despre una si alta asta nu ineamna ca eu va acuz. ok?!
ce cred eu despre voi este ca sunteti nise oameni ffff faini doara sunteti a lui ISUS si el este superb!
pupici la voi!
Pingback: Sfîntul Eminescu, intrumente din mediul întunecat, cum acţionează pornografia?, zone gri? « La patratosu
DUMNEZEU nu are nevoie de banii tai are nevoie de inima ta .Daca cumva ti se pare greu sa dai patrtea Domnului roagate ca DUMNEZEU sa ia anapoi ce tia dat si apoi nu va mai trebui sa dai nimic ptr ca EL da fara parere de rau cui vrea…alege frate vrei sa ai de unde plati zeciueala?
Reblogged this on Vorba Bună.