Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
http://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Fratele Beni este un frate deosebit si cred din toata inima ca va privi aceasta incercare prin ochii Domnullui si va reactiona exact cum Dumnezeu se asteapta din partea domniei sale, dar sa ne rugam ca Dumnezeu sa nu ingaduie ca aceast necaz sa se abata asupra lui. O Doamne ai mila.
L-am cunoscut si eu pe acest sfant si ce scrie aici e doar o mica parte …o mica parte…si cata dragoste si fermitate sunt in acei ochi. Cata lumina au dat vietii mele!!!! As putea scrie zeci de rânduri….
Cred ca Domnul il poate vindeca, numai pentru a -L vedea pe Dumnezeu acei medici care i-au pus diagnosticul.
Cine stie ce planuri are Dumnezeu cu un om atit de apropiat de El?
Cred in vindecare de Sus, de la Tatal luminilor.
Doar o scurtă clarificare: Nu e vorba de pierderea completă a vederii ci doar a acuității vizuale (capacitatea de a scrie, citi, conduce…). Fac această precizare conștient că nu schimbă cu nimic esența postării citate.
Pai eu inteleg din postare ca e vorba de .. pierderea completa a vederii. Sper sa nu se intample, dar Dumnezeu stie intotdeauna cum este mai bine! E un frate care mi-a provocat mintea mai mult in a cunoaste pe Dumnezeu!
Nu mă refeream la ce reiese din postare ci la cum stau lucrurile în realitate.
Mulţumim, Fly, ştiu cum este… şi eu am acelaşi lucru, dar numai la un ochi… Este o poveste complicată.
Da… am gresit eu. Am redat din memorie. Dar am subliniat in postarea mea ca nu am redat exact. Ieri fratele Beni ne-a explicat ca e vorba de ceea ce americanii numesc LEGALLY BLIND, despre care puteti citi aici http://www.wisegeek.com/what-does-legally-blind-mean.htm. Inca o data imi cer scuze. Altadata voi fi mai atent. Oricum, esenta postarii mele (dupa cum spunea si fly) nu se schimba cu nimic.
am facut un update la postul meu: http://orasulnebunilor.blogspot.com/2011/01/numai-dumnezeu-stie.html
Pingback: Psalm, închipuire sau imaginaţie?, două posibile atitudini muzicale faţă de stele « La patratosu