Cum m-am vindecat în mod miraculos IV

Continuare de AICI.

Am recitit textul biblic din Psalmul 57 şi acolo scria ceva de o pereche, despre care voi fi descoperit mai tîrziu că apare de cîteva zeci de ori în Scripturi: alăuta şi harfa. Am început să caut înfrigurat după acele instrumente. Am descoperit că erau…. acoperite de vreme, că erau dintr-o altă lume. În România erau vreo cinci oameni care se ocupau de lăută, stră-strănepoata instrumentului pomenit în scripturi. Un singur lutier, un personaj absolut fascinant, Gyury Baci. Am intrat, ca în dulapul din Narnia, într-o lume a frumuseţii, lost în a world of beauty. N-a mai fost un simplu hobby. Deşi aveam să descopăr în cercetările mele că mare este distanţa dintre lăuta renascentistă, lăuta barocă şi a-lăuta biblică, la fel şi în cazul h-arfei… , am continuat să caut cu înfrigurare tipul de sunet dulce asemănător celui pe care îl bănuim în dreptul harfei lui David şi alăutei psalmiştilor.

Tot anul 2008 septembrie – 2009 septembrie a fost un an în care am căutat să mă aprofundez în ce înseamnă lăuta. În septembrie mi-am primit prima lăută. Un prieten, care a auzit de gîndurile mele nebuneşti, a făcut bani din fier forjat şi am comandat împreună primul instrument.

Nu m-am putut abţine. Am oprit maşina pe drum, între Tîrgu Mureş şi Cluj. Am scos lăuta din toc şi am început să cînt în iarbă pe marginea drumului. Eram pregătit, folosisem o chitară adaptată, reacordată pentru a imita lăuta. Sunetele mi-ai intrat în suflet, au intrat în sistemul circulator. Am înţeles atunci de ce David a fost chemat să cînte la harfă lui Saul pe cînd îl chinuiau demonii.

Chiar atunci în acel moment a început să mă chinuie gîndul că am numai un singur instrument din pereche. Lipseşte harfa, a-lăuta şi h-arfa, nu?

Îmi rămăsese gîndul la o harfă barocă pe care o văzusem în atelier la Gyury Baci. Era prima harfă realizată de Caius Hera. După negocieri crunte am sosit într-o bună zi (chiar a fost bună) cu harfa pentru Neriah.

Am început să cîntăm împreună.

Cînd a fost completat cuplul a-lăuta-h-arfă, am simţit că se întîmplă ceva. Zile la rînd n-am mai putut ridica capul de pe pernă. Migrene cumplite, cefalee, după o vreme de pauză de cafea (da, vă asigur, oricine se poate lăsa de cafea… şi de ţigări), am reînceput să beau cafea. Trei pe zi, dar tensiunea se încăpăţîna să rămînă jos.

Aveam două tensiometre prin casă, erau obişnuite, săracele, cu 100-150, chiar 110, cea mică.

Mi-am luat tensiunea într-o dimineaţă cu dureri de cap. 60-90. Seara din nou: 70-110. Dimineaţa următoare din nou: 70-110. Măsor pulsul? (Colegii deja rîdeau de mine. Purtam un monitor cardiac pentru puls pe mînă. În sedinţe, la nervi, tot timpul îmi luam pulsul automat). Pulsul? 56-60.

Mă duc la domnul Popescu, cu programare, cu tot tacîmul. Nu-i spun nimic în anamneză, dar am luat, pentru orice eventualitate, toate probele medicale cu mine. Mă fac aşa… de un consult periodic.

– Domnule, nu aveţi nimic. Inima dumnevoastră este FOARTE TARE. Aveţi inimă de sportiv.

(Menţionez că într-adevăr am făcut sport în tinereţe, dar acum sînt mai … matur cu vreo 30 de kg şi la o distanţă de 20 de ani de ultimele antrenamente. În această vară m-am apucat din nou de mers la sală cu Naum de dragul lui şi pentru a petrece timp împreună).

I-am povestit toate păţaniile mele. Singura mea salvare a fost cartea de vizită pe care scria „conf. univ. dr” adică, în traducere liberă, „om preocupat totuşi de ştiinţă”. S-a uitat la mine de mai multe ori, a mai spus: „Felicitări!” şi m-a trimis acasă cu un aspacardin şi cu aspirină… aşa preventiv.

Menţionez că în perioada în care eram în proximitatea fibrilaţiilor am făcut analize şi mi-am luat tensiunea în Statele Unite, în spitale din oraşe mari cum este New York-ul. Atunci mi-au găsit arterele lărgite, tensiunea 110-180 şi alte complicaţii. Tot în New York mi-am făcut un set de analize complete. Cleveland Clinic este unul dintre cele mai mari spitale de cardiologie din lume. Este cît un mic cartier. Am foi de analiză, dianostice, electrocardiograme. Din toate a rezultat clar că am o disfuncţionalitate destul de serioasă a inimii, pînă după luna decembrie 2009.

Am aşteptat să treacă un an ca să vă dau veştile. Această postare nu are de-a face cu străjerii şi toată panarama care s-a făcut în jurul lor. Mi-am spus povestea şi în biserici, în predicile din acest an. La ora actuală pulsul meu este undeva între 60-80. Nu îmi mai aduc aminte cum este să ai extrasistole. N-am mai avut niciuna din ianuarie 2010. Tensiunea? De aviator. 70-110, cu toate nopţile nedormite, proiecte, stress, şedinţe de comitet, obiceiurile din salata care mi-a stricat tinereţile n-au dispărut cu totul. Am scăzut în greutate, dar nu atît cît aş fi vrut şi totuşi…

Da, ştiu, s-ar putea ca fibrilaţiile să revină şi apoi, după 50 de ani, din pricina istoricului familial, să revin la pastile pentru hipertensiune.

Cum interpretez eu totuşi povestea asta?

Pur şi simplu Dumnezeu mi-a făcut o glumă! Nu meloterapia este la mijloc, deşi este un concept interesant. Este simţul umorului pe care îl are Dumnezeu. De fapt pe mine m-a salvat un text scos din context:

Inima mea este tare, Dumnezeule.. Trezeşte-te, suflete! Treziţi-vă, alăută şi arfă!

Nu-i aşa că este interesant? Tocmai eu, care sfătuiesc studenţii să fie atenţi, să nu scoată textele din context şi să le aplice aiurea… tocmai mie mi s-a întîmplat. Am scos textul din contextul lui şi am dat semnificaţia de „cord” inimii de care vorbeşte textul şi … Dumnezeu mi-a făcut după credinţa mea îndreptată spre el în zîmbet de colţ de gură.

Mă bucur de asta. Celebrez vindecarea. Nu fac tam-tam şi nu dau cu surla şi trîmbiţa prea tare, dar iată că pe căi lăturalnice şi încurcate, cu mult simţ al umorului, Dumnezeu operează în viaţa noastră cîte o minune, de fapt … cîte o minune în fiecare zi, nu-i aşa?

Ce-i altfel viaţa pe care o trăim, dacă nu o minune a Pantocratorului?

Nu sfătuiesc pe nimeni să-şi iau lăută şi harfă pentru a scăpa de tensiune şi aritmii. Cu mine însă a făcut Dumnezeu o minune…

Numai una?

Acum, după exact un an de la întreruperea oricărui fel de medicaţie sînt încă sănătos, cu inima întreagă, rezist la o oră şi jumătate de efort intens, duc o viaţă absolut normală, fără nicio extrasistolă, absolut niciuna, fără alte tulburări de ritm. Da, pentru orice eventualitate, slabă mi-e credinţa, ţin în geantă ritmonormul, dar cred că a expirat.

Da, sigur, se poate întîmpla să mă reîntorc la medicamentele de inimă mai încolo. O voi face fără părere de rău şi cu acelaşi sentiment de celebrare şi mulţumire pentru timpul de „normalitate” în puţina tinereţe care mi-a mai rămas.

Senzaţionalul lipseşte din toată istoria mea, este o istorie a unei altfel de vindecări, pe un alt drum decît m-aş fi aşteptat eu sau cei din jurul meu. Continui să cred în Dumnezeau şi în puterea Lui, nu în meloterapie şi în autosugestie.

De ce am spus „Cum m-am vindecat” şi nu „Cum am fost vindecat”? Poate că voi reveni cu o explicaţie dacă este nevoie.

Acestă istorie mi-a ridicat cîteva probleme de exegeză şi teologie, dar nu cred că aceste glume ale lui Dumnezeu nu au loc în sistemul teologic creionat în înţelegerea Sfintelor Scripturi în lumina tradiţiilor teologice pe care ar trebui să le păstrăm nealterate şi să le dăruim mai departe generaţiilor care ne urmează. Experienţele persoanale trebuie să ne dea destulă smerenie ca să nu începem să reevaluăm Niceea şi Calcedonul, căutînd să ne integrăm micile întîmplări în contextul tuturor minunilor pe care le-a făcut Dumnezeu în viaţa noastră.

Cea mai mare? Naşterea de sus, moartea şi învierea omului lăuntric, pe lîngă care experienţă, refacerea unor biete celule şi constituirea unor urîte cicatrici nu sînt decît umbre.

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Amintiri. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

86 de răspunsuri la Cum m-am vindecat în mod miraculos IV

  1. calin zice:

    un meci de fotbal? asa usor …

  2. naomi zice:

    Dumnezeu ne vorbeste printre randuri, prin texte scoase din contexte, pentru ca este Dumnezeu.

    Dar poate totusi ar trebui sa-l sunati pe Demeter …. stati nu dati 🙂

    • Ciprian Simut zice:

      cu aceasta minune s-ar putea sa il sune Demeter!

      poate nici nu-l suna, ci il va da de exemplu … Doamne ai mila … te roooog!

      • Ciprian Simut zice:

        o intrebare foarte buna pentru contextul vindecarilor este daca se mai poate unge credinciosul cu untdelemn pentru vindecare … si daca intr-adevar functiona de fiecare data cand era aplicat …

        ce rol are credinta in tot contextul vindecarilor?

        • Tudor zice:

          Anul trecut ,biserica baptista romana din Cleveland, Ohio a implinit 100 de ani de existaenta.Cu ocazia sarbatorii din luna mai, mai multi pastori s-au adunat impreuna si s-au rugat pt sora Silvia Tarniceru, si-au pus miinile peste ea si mi se pare,daca imi aduc bine aminte, a fost si ungere cu untdelemn. Nu stiu detalii prea multe, dar se poate cauta marturia ei scrisa dupa aceasta experienta. se pare ca bunul Dumnezeu i-a dat vindecare.Poate stie cineva mai multe detalii?
          Ma mir ca se vorbeste asa de putin despre acest caz …..

          • Marius David zice:

            da, ştiu, Tudor, păi nu se vorbeşte şi nu se face atîta tam-tam pentru că este normal….
            toate aceste lucruri mi se par ABSOLUT NORMALE.
            mie mi s-a părut vindecarea mea absolut miraculoasă, în opoziţie cu ce i s-a întîmplat Silviei, prin faptul că Dumnezeu a folosit o bucată de lemn curbată în loc de undelemn şi sunetele cîntărilor Sale în loc de rugăciunile presbiterlor noştri 🙂

        • Ciprian Simut zice:

          e minunat sa auzi ca oamenii sunt vindecati, ma bucura acest lucru.

          totusi, nu ma pot desparti de intrebarea: cum se impaca acel text, sau rugaciunile, vindecarile celor nemantuiti?

          spunem ca Dumnezeu vindeca pe orice om, dar atunci de ce ne-a mai dat rugaciunea?

        • Tudor zice:

          Ciprian, cu vreo luna si putin in urma incepusem sa-l ascult pe Allistar Begg vorbind tocmai din acest text.Am obiceiul sa -mi iau pauza in timp ce este el la radio. Din pacate,chiar in acea zi a intervenit ceva si a trebuit sa-mi scurtez urgent pauza….
          Daca il mai gasesc in archives, am sa incerc sa ti-l trimit,poate ne lumineaza pe amindoi…..
          Un alt vorbitor,Chuck Swindoll, spunea parerea lui ca uleiul respectiv era doar medicamentul acelei epoci, si ca nu ar trebuii citit prea mult in spatele acestui indemn.Cumva ca rugaciunea este importanta ,ungerea fiind doar ceva ce doar omeneste se putea face pt persoana respectiva.
          Nu stiu exact ce sa cred nici eu.
          Revin cind il gasesc pe Begg, este un comunicator de calitate ,chiar daca este Scotian uitat prin Cleveland….

          • Marius David zice:

            Trimite-ne link-ul, se întîmplă ca şi eu la exegeză să fi oferit aceeaşi soluţie studenţilor la Iacov, că asta studiem la Exegeza II.
            Ideea era următoarea: dacă te doare capul, ia aspirină, fă ce trebuie făcut…fă-ţi analizele (echivalentul undelemnului de atunci) şi apoi treci la cele spirituale, mărturisire şi rugăciune.
            Dar sînt interesat de ce spune Alister Begg, este un învăţător bun, din cîte am auzit pînă acum din partea lui.

        • elisa zice:

          eu cred ca, credinta o primim atunci cind Domnul vrea sa ne vindece, si ne rugam cu credinta;
          pentru ca intotdeauna El a zis: faca-se dupa credinta ta, dar stim ca tot El este Cel care ne de credinta,
          daca a promis ca ne vindeca fiind ca am avut credinta(cum reiese din contextul N.T>), tot El ne-o si da;
          cind m-am rugat cu credinta intotdeauna am primit; dar nu intotdauna am avut-o..
          Nu stiu cit este de corect cum vad eu lucrurile,,

        • Ciprian Simut zice:

          @elisa,

          daca lucrurile stau asa cum spuneti dvs. si nu neg ca exista o legatura intre credinta si vindecare, dar intru-totul legata de voia lui Dumnezeu, avem totusi o problema: tepusul din coasta lui Pavel.

          Pavel s-a rugat de trei ori si nu s-a intamplat nimic. S-a rugat cu credinta, dar Dumnezeu nu i-a facut dupa credinta sa.

      • naomi zice:

        Cuvantul spune ca daca este cineva bolnav, sa cheme prezbiteri sa se roage pentru el, dupa ce a fost uns cu undelemn in Numele Domnului. Apoi zice ca rugaciunea facuta cu credinta va mantui pe cel bolnav si dumnezeu il va insanatosia iar daca a facut pacate ii vor fi iertate.
        Deci sunt cateva considerente de care trebuie sa tinem seama. Undelemnul este doar simbolic, credinta face totul.

  3. Despre nadejdea unei mari minuni:

    „Ştim, în adevăr, că, dacă se desface casa pămîntească a cortului nostru trupesc, avem o clădire în cer dela Dumnezeu, o casă, care nu este făcută de mînă ci este vecinică. Şi gemem în cortul acesta, plini de dorinţa să ne îmbrăcăm peste el cu locaşul nostru ceresc, negreşit dacă atunci cînd vom fi îmbrăcaţi nu vom fi găsiţi desbrăcaţi de el. Chiar în cortul acesta deci, gemem apăsaţi; nu că dorim să fim desbrăcaţi de trupul acesta, ci să fim îmbrăcaţi cu trupul celalt peste acesta, pentruca ce este muritor în noi, să fie înghiţit de viaţă. Şi Cel ce ne-a făcut pentru aceasta, este Dumnezeu, care ne-a dat arvuna Duhului. Aşa dar, noi întotdeauna sîntem plini de încredere; căci ştim că, dacă sîntem acasă în trup, pribegim departe de Domnul, pentrucă umblăm prin credinţă, nu prin vedere. Da, sîntem plini de încredere, şi ne place mult mai mult să părăsim trupul acesta, ca să fim acasă la Domnul. Deaceea ne şi silim să-i fim plăcuţi, fie că rămînem acasă fie că sîntem departe de casă. Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul, pe care-l va fi făcut cînd trăia în trup.”
    (2Co 5:1-10)

    Despre minunea care se intampla in viata credinciosului, prin Duhul Sfant, de la care incearca unii-altii imbracati stralucitor si cu o vorbire ademenitoare sa ne atraga privirile:

    „Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într’o oglindă, slava Domnului, şi sîntem schimbaţi în acelaş chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.”
    (2Co 3:18)

    PS: versetele sa fie o incurajare pentru dvs., Marius Cruceru!

  4. laviniugabor zice:

    Am gasit in randurile astea un Marius smerit si mandru de Domnul lui. Bucuros de jucariile puse in mana de Acel care se bucura sa fie glorificat stiind ca asta si numai asta va aduce bucurie si vindecare in sufletele noastre alienate si umbrite. Te imbratisez cu mult drag Marius.

    • Marius David zice:

      Mulţumesc, Laviniu, nu ştiu dacă merge la taotă lumea, dar tocmai asta este un lucru pe care am vrut să îl subliniez din plin în aceste postări
      NU EXISTĂ UN PROCES TEHNOLOGIC AL VINDECĂRILOR,
      nU EXISTĂ PAŞI STANDARD,
      fiecare vindecare edste diferită pentru că avem un Dumnezeu creator-creativ.
      Noi sîntem cu toţii absolut diferiţi şi pe fiecare ne vindecă într-un alt mod, atunci cînd doreşte să ne vindece.
      Cînd vrea să ne lase în suferinţă este numai pentru a ne face mai frumoşi.

      Acum fiica noastră citeşte Problema Suferinţei a lui Lewis. Extraordinară carte a „ereticului” acesta de Lewis.

      • Cristina zice:

        Comentariul ar putea fi un raspuns multumitor la unul din textele lui Dawkins in care explica in detaliu experimentul
        (dpdv stiintific cat se poate de riguros) in care variabilelele sunt simptomele ameliorate sau nu ale unor loturi de bolnavi pentru care s-au facut sau nu rugaciuni. Se pare ca experimentul a avut rezultate exact pe dos fata de cele asteptate de cei care considerau benefica rugaciunea pentru bolnavi.

        • Marius David zice:

          adică, n-am înţeles, poate sînt prea obosit, s-au vindecat sau nu cu rugăciuni.
          Eu una ştiu… am datele şi dovezile medicale şi de atunci şi de acum.
          monitorizare zilnică a tensiunii şi de atunci şi de acum.
          ritmul cardiac monitorizat pe ore şi de atunci şi de acum.
          Pînă la urmă sînt şi eu un fel de om de ştiinţă, cu un doctorat într-o ştiinţă care cere tabele şi statistitici, aşa că nu mă joc cu probele şi faptele 🙂

          • Cristina zice:

            In experimentul relatat de Dawkins, cei din grupul experimental, care stiau ca se fac rugaciuni pentru ei, au prezentat simptomatogie mai accentuata dupa rugaciuni, asta a fost dilema tuturor … s-a incercat si o explicare a acestui rezultat prin faptul ca, cei care stiau ca se face rugaciune pentru ei, s-au panicat oarecum ca au o boala grava deci, avand in vedere efectul placebo, datorita expectantelor lor negative au dezvoltat simptome accentuate comparativ cu cei din grupul de subiecti care nu stiau ca cineva se roaga pentru ei si a celor pentru care chiar nu se rugau bisericile. Experimentul respectiv nu a putut demonstra ca rugaciunile bisericilor au avut vreun efect pentru bolnavi.
            Si apropo…ca tot vorbeam cu Ioana despre experimente … si acesta a fost cat se poate de riguros dpdv stiintific …

            „Eu una ştiu… am datele şi dovezile medicale şi de atunci şi de acum.
            monitorizare zilnică a tensiunii şi de atunci şi de acum.
            ritmul cardiac monitorizat pe ore şi de atunci şi de acum.”

            Cred ca Dumnezeu prefera studiile de caz, nu-i plac experimentele cu grupuri mari de subiecti 🙂

          • Pomisor zice:

            Eu cred ca Dumnezeu lucreaza dar nu totdeauna cum dorim noi. Pentru unii oameni interventia lui Dumnezeu se manifesta negativ dupa standardul nostru accentuand simtomele neplacute iar in cazul altora interventia usureaza simtomele. Global, statistic nu avem efect observabil pentru ca cele doua tipuri de interventii la un lot mare de oameni se anuleaza reciproc… 😦 Dar ar trebui sa devina observabil cu cele doua tipuri de manifestari daca selectezi atent oamenii…

          • Pomisor zice:

            Si ca sa fie complet stiintific nu trebuie sa stie acei oameni de existenta rugaciunilor facute pentru ei.

      • calin zice:

        miracolul nu are pus eticheta STAS anul etc. sunt unice pentru fiecare

      • Swan zice:

        Problema suferintei e acelasi lucru cu Problema durerii pe care o caut eu cu disperare de cateva zile pe aici?

      • laviniugabor zice:

        Stiu…nu merge la toată lumea…si nu exista nici o reteta. N-a existat niciodata, altfel Dumnezeu s-ar nega pe sine….cat despre Lewis…cu adevarat eretic :). Un eretic pe care nu te saturi sa-l asculti cu inima si mintea deopotriva. Chiar…ingerii de ce nu sufera? Cum au putut ei intelege suferinta lui Hristos?

        • Cristina zice:

          De ce-ar trebui sa o inteleaga ? … nu le era adresata.

        • Pomisor zice:

          Ingerii pot suferi si cunosc ce inseamna suferinta dar aceasta posibilitate nu inseamna ca o practica, cel putin in cer nu. Dar sunt locuri unde si ingerii sunt chinuiti: Adancul sau Tartarul (Iuda 6) si Lacul (Iazul) de foc (Apocalipsa 20:10).

        • Marius David zice:

          Îngerii pot suferi, cei căzuţi sigur au suferit şi suferă (probabil) şi vor suferi.
          Ce tragic este să înţelegi tot ce s-a întîmplat, să fii martor şi să nu beneficiezi de mîntuire. Mîntuirea n-a fost pentru îngeri. Aici putem vorbi de ispăşire limitată, dacă vrei.

    • calin zice:

      salut colegului meucu acelasi nume de la gojdu, dupa multi ani de nesalutari. ehe e bun si blogu aista la ceva ….

  5. sorin zice:

    Slavit sa fie Domnul! Frate Marius, ma bucur mult pentru experienta ce ati avut-o cu Acela care are toata puterea in Cer si pe pamant! El face tot ce doreste si cum doreste – experientele noastre ne intaresc si ne ajuta sa ne punem mai mult increderea in El.
    Un exemplu – nu facem tam-tam – asa cum ati spus – nu infiintam o noua grupare pentru ca am fost vindecati – nu ascilam pentru ca s-a intamplat o minune – si nu migram pentru ca am vazut Mana Domnului la lucru intr-un mod deosebit…
    Am fost bolnav – m-am rugat intr-o zi- aveam dureri mari de rinichi – m-am rugat si Domnul mi-a luat instantaneu durerea… Sotia me-a a avut dureri mari intr-o zi – trebuia sa o duc la urgenta – dar tot atunci eram pe punctul sa ies din casa – sa merg in misiune la o biserica pe munte… ma asteptau fratii – eram in dubiu, nu stiam ce sa fac… ne-am pus pe genunchi in mijlocul casei, ne-am rugat, am pus mainile peste sotie si instantaneu a lasat-o durerea si am plecat impreuna in misiune… Am multe experiente de felul acesta, ar trebui cumva sa infiintez o noua grupare pentru ca am vazut si am experimentat ,,eliberare prin vindecare…” Domnul sa ne constientizeze ca mai importanta este relatia cu El stabila decat o oscilatie bazata pe simturi…!
    cu respect, Sorin

    • Marius David zice:

      ei, aici grijă mare,
      nu vă rugaţi ca Domnul să vă ia durerile, ci conlucraţi cu medicii să îndepărtaţi cauza.
      Durerea este dată de Dumnezeu ca să ne avertiteze, să ne semnaleze unde avem o problemă serioasă.
      Trupul nu trebuie amuţit. Este ca şi cum i-ai pune mîna la gură copilului cînd îi este foame. ai linişte, dar copilul îţi moare în braţe.

  6. Monica C. zice:

    Minunat! Si eu cred ca Dumnezeu are simtul umorului 🙂

  7. Urît, doamnă/domnișoară Naomi… urît de tot ați mai vorbit despre fratele Demeter. Oricine ar fi și orice ați crede despre el măcar nu vă bateți joc de el. În opinia mea care oricum nu prea contează, urît, frate Marius că lăsați astfel de comentarii pe blogul dv. Mă bazez totuși pe faptul că după ce ați răspuns la 400 de comentarii nu ați avut timp să citiți bine primele două comentarii ale lui Naomi…

    • naomi zice:

      Domnule Andrei, aveti ceva personal cu mine?
      Ma uimeste reactia dv, in urma cu cateva postari au fost discutii foarte aprinse la acest subiect si nu v-am vazut nici o interventie, desi cred ca nu era cazul.
      Sau va da mana sa va luati de mine pentru ca sunt mai „mica” si replica va fi pe masura.
      Sau poate ca exprimarea mea este mai acida, poate chiar am gresit;
      imi retrag cuvintele si va rog frate Marius sa imi stergeti acele comentari.
      Da cred ca aveti dreptate, imi pare rau si-mi cer iertare de la toti, inclusiv …. Demeter… nu am sa-l numesc frate, sper sa nu ma criticati si pentru asta.

      • Andrei Jitarenu zice:

        Si eu sunt uimit ca sunteti uimita.

        Cum indrazniti sa-mi spuneti de discutiile din urma, ca nu am avut nici o intervente? Trebuia sa am?

        Discutiile din urma nu ma intereseaza, nu am citit si nici nu le citesc. Nu doresc cu nici un chip sa particip la asa ceva.

        Ati vorbit foarte urit, acid si ironic la adresa unui om, atita tot. Asta era subiectul.

        P.S. pe blog mi-ati zis ca eu lovesc apoi fug. Acum cine loveste si fuge cerand sa i se stearga comentariile?

        • naomi zice:

          Imi retrag cuvintele si recunosc ca am ponegrit un om si asta este un pacat.
          Oricum parerea care o am despre asa spusele vindecari facute prin dansul nu mi-o poti schimba. Sau poti? M-as fi bucurat sa vi cu argumente nu cu cuvinte taioase, asa face un crestin care se respecta.
          Nu fug, mi-am cerut scuze. Poate pacatul facut de toti in dreptul meu este mai contabilizat, multumesc ca m-ai atentionat si promit ca alta data am sa fiu mai atenta.
          Multumit?

          • Bia zice:

            @Dragă Naomi, nimeni altcineva nu îți poate schimba părerea despre vindecări decît Însuși Doctorul. Cu siguranță păcatul e al mai multora, dar nimeni nu a insistat atîta. Nimeni nu îți contabilizează vorbele sau părerile. Scriu și eu ca să arat că nu numai Andrei a fost singurul deranjat de atitudinea ta, așa că nu o lua în mod personal 🙂 și nu e de ajuns să recunoști ceva sausă recunoști că ai lovit cînd rana incă e acolo și e cam deschisă. Și nu exagerez deloc în afirmații. Mie îmi pare rău că sunt între noi astfel de stări cînd subiectul nu poate fi decît unul de bucurie! 🙂 Poate ar trebui să învățăm să privim cu alți ochi lucrurile ce se petrec în jurul nostru. Poate ar trebui să mai lăsăm deoparte din semeția cu care ne purtăm prin lume încredințările și le visăm acceptate și trăite și de alții. Nu noi Îi limităm puterea Duhului Sfînt, nu noi stabilim cînd a început și cînd s-a sfîrșit lucrarea Lui pe pămînt. Nu noi delegăm mînuitori ai acestei puteri. Și nu apăr nici un fel de practică sau mișcare. Ei vor fi cernuți, bineînțeles și încă ce vină vor avea dacă puterea cu care lucreaza nu e de Sus! Pur și simplu e teama aceea, sfîntă îmi place să cred, teama de lucrurile care rămîne ascunse înțelepților și sunt descoperite pruncilor. Teama de a vorbi despre ceva ce îmi rămîne încă necunoscut, de a vorbi despre ceva ce nu am trăit, nu am simțit. Și putem aduce argumente o mie, dintre cele mai amețitoare și copleșitoare din punct de vedere teologic dar nu putem dărîma ceva: dovada vie. Sunt oameni care au fost vindecați, au trăit minunea și nu pot să tacă. Așa cum fratele Marius vorbește deja de cîțiva ani buni de vindecarea sa miraculoasă 🙂 hai să ne mai astîmpărăm limba. e un foc ce aprinde nu numai pădurea, ci și vreascurile de sub propriile picioare.

            ah, și pentru că îmi plac P.S.urile: un creștin care se respectă? mi se pare că nu are sens. pentru că asta e și ideea: un creștin îi respectă pe alții 🙂

            Cu dragoste

          • @Naomi,

            Altul era subiectul despre care am vorbit, nu despre vindecări. Dar îmi bat gura degeaba văd… Oricum orice aș zice iar săriți la alt subiect și așa nu mai ajungem la nici o concluzie.

            Puneți pariu că și la acest comentariu o să schimbați subiectul? Punem pariu că nu vă mai răspund dacă nu vă încordați neuronii și n-o să-mi răspundeți LA SUBIECT?

      • naomi zice:

        Andrei, daca cititi atent discutia (nu numai ce am spus eu) vei vedea ca despre vindecare era subiectul – daca vorbim despre aceleasi comentarii, daca nu va rog fiti mai explicit.

        Bia am recunoscut ca am pacatuit. Dar voua cine va da dreptul sa ma judecati? Nu ma cunoasteti si nici nu stiti experientele mele cu Dumnezeu. Am fost si eu inselata de astfel de vindecatori, dar am si experienta vindecarea reala, asa ca stiu ce vorbesc.
        Spui ca insist, care este insistenta? Faptul ca am adus din nou in discutie cazul? Sau?
        Imi pare rau ca in doua cuvinte am starnit o asa avalansa.

        Pacat ca ocupam spatiu cu asa ceva si imi cer scuze fratelui Marius. Se pare ca am lipici la scandal 🙂

        • Marius David zice:

          Bine că s-a clarificat acum!

        • Bia zice:

          așa cum nu avem dreptul să punem la îndoială a dumneavoastră vindecare, nici dumneavoastră nu aveți dreptul să puneți la îndoială vindecarea altora, dragă doamnă 🙂 la alții a mers 😉 nu judecăm persoana, nu judecăm nici insistența în calificative urîcioase (la asta mă refeream prin insistență) judecăm vorbe aruncate în van și fără temelie. și nu doar două 🙂
          cît despre faptul că ați recunoscut că este un păcat, îmi dați, vă rog, voie să vă spun din nou, ca în comentariul anterior, că recunoașterea fără regret și întoarcere de la fapt nu e pocăință? dumneavoastră ați spus-o: „Imi retrag cuvintele si recunosc ca am ponegrit un om si asta este un pacat.
          Oricum parerea care o am despre asa spusele vindecari facute prin dansul nu mi-o poti schimba.”
          ce să credem?
          ah, și nu ați mai fi avut ” lipici la scandal” dacă ați fi înăbușit măcar puțin timp orgoliul și nu ați mai fi semănat și în alt loc virtual sămînță de ceartă.

          Multă pace, bucurie și dragoste reală 🙂

    • Marius David zice:

      draga Andrei, probabil mi-a scăpat, nu ştiu despre ce vorbire referitoare la Demeter este vorba, mai ales că nu s-a păstrat History-ul comentariilor acestora.

  8. BenO zice:

    Dupa parerea mea si mai frumoasa este „A grief observed” al aceluiasi „eretic” de Lewis. Doar o recomandare. Poate dupa ce termina The problem of pain

  9. Doru Radu zice:

    Domnul sa fie slavit pt induarea Sa! Multa sanatate in continuare!

    • Marius David zice:

      Amin, şi cu voi, Doru! Dumnezeu să ne dea atîta sănătate cît crede Dînsul de cuviinţă.
      REstul… nu reprezintă decît toiag şi nuia ca să înaintăm mai repede prin Valea Umbrei morţii, să ne grăbim să ieşim din tunel.

  10. Doru Radu zice:

    Marius David;
    @”Dumnezeu să ne dea atîta sănătate cît crede Dînsul de cuviinţă.”
    Frumos spus; Dl. merita incredere. Totusi, si Pavel ura sanatate; e drept ca era un fel de servus. Iar Ioan e si mai concret in urarea catre Gaius…
    Sa nu fim mai sfinti decit sfintii apostoli..
    Cred ca un Psalm zice: caci la Tine e indurare ca sa fii de temut (sau caci Tu asculti rugaciunile, ca sa fii de temut). Surprinzatoare concluzie, dar corecta.
    PS- memoria mea imbatrineste; in plus in tinerete nu am invatat destule versete, iar acum nu mai e la moda. Ce bine de tineri ca nu mai e la moda memorarea versetelor. Cred ca tehnologia va avansa atit incit o sa le transplanteze in creier un chip cu toata Biblia si nu mai trebuie dect sa clipeasca si vor fi biblici…

  11. daniel zice:

    waw, frumos este Domnul. Aleluia!

    ce frumos!

  12. Pingback: Azi, patru ani exact de cînd am avut ultima dată fibrilaţii!!! … şi o vindecare miraculoasă… fără ulei. | Marius Cruceru

  13. Pingback: Bursa “Nicolae Moldoveanu” | Marius Cruceru

  14. ioana zice:

    Pace voua tuturor, am vazut imaginea cu tanara care are harfa si e frumoasa .sunt din oradea si nustiu unde sa gasesc daca m-ati putea ajuta ar fi bine venit pentru mine … Domnul paci sa fie cu voi toti si Dumnezeu sa va binecuvanteze

  15. dodo zice:

    uimitor cum au umplut americanii lumea cu fel de fel de secte si oameni cu povesti care mai de care mai frumoase. eu cred ca ti-ai intoxicat corpul cu cafea sau altceva( si tigarile iti pot face figura in caz ca fumezi) si ti-ai revenit cand ai incetat consumul. acum a invins tineretea si credinta, dar daca vei continua s-ar putea ca data viitoare tineretea sa nu te mai ajute. de ce nu vezi si partea cealalta? poate ca Dumnezeu ti-a trimis un avertisment ca sa nu mai persisti intr-o greseala pe care o faci uzual sau poate ai dat indrumari gresite si ti s-a atras atentia. iti urez sanatate.

  16. Pingback: Emisine despre muzica “creştină” (şi nu numai) pe Credo.tv în seara de Ajun de An Nou | Marius Cruceru

  17. Pingback: Emisiune despre muzica “creştină” (şi nu numai) pe Credo.tv în seara de Ajun de An Nou | Marius Cruceru

  18. Pingback: Cum m-am vindecat în mod miraculos? « La patratosu

  19. Pingback: De ce prefer espresso? | Marius Cruceru

  20. Pingback: Și dacă n-ar exista viață după moarte: “Este absolut extraordinar să trăiești … de atunci mă bucur de fiecare zi …” | Marius Cruceru

  21. Pingback: Si daca n-ar exista viata dupa moarte: “Este absolut extraordinar sa traiesti … de atunci ma bucur de fiecare zi …” | Neclintit.com

  22. Pingback: “Mai bine mort cu ghidonul în mînă decît cu telecomanda sau cu mausul” | Marius Cruceru

  23. Pingback: Cum m-am vindecat în mod miraculos III | Marius Cruceru

  24. ioana zice:

    De foarte multe ori primesc solutia citind o fraZa la tv, fara gluma.

  25. ioana zice:

    Pana si blogul asta va face bine. Treceti in mediul virtual unde suntem noi, constiinta colectiva, folosind cuvinte cheie gen „domnul” „Dumnezeu”, se deschid porti si suflete, dumneavoastra culegeti. Telepatia, empatia, functioneaza si in mediul virtual, nu in timp real dar functioneaza. Aveati nevoie de acest blog. Dincolo de el vad un copil sensibil, cu afinitati pentru muzica si scris , astfel de oameni se imbolnavesc des de inima. Cuvintele Dumnezeu si domnul sunt porti spre univers.

  26. Cristi zice:

    Buna ziua,
    ati mai avut parte de fibrilatii?

    • Marius David zice:

      Bună, nu foarte des, cam o dată la doi ani, după ce cresc în greutate, pierd nopți, nu mai fac mișcare și mănînc mult …

      • Ionela zice:

        Buna ziua..am citit de cateva ori ce ati scris Dvs..sunt tanara si cu extrasistole,extrasistole ce ma baga intr o mare anxietate..Dvs mai aveti extrasistole?ma supara asa tare😔Multumesc si multa sanatate

Lasă un răspuns la Ciprian Simut Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.