Cum m-am vindecat în mod miraculos? I

Disclaimer: Această postare nu este o glumă, nu pune între ghilimele cuvîntul „vindecat”. Este vorba de o experienţă personală, subiectivă deci, şi trebuie interpretată ca atare. Menţionez că nu mă simt dator cu scuze pentru că am luat-o înaintea altora în apa scăldătorii.

După cum ştiţi deja, dragi prieteni, în 2007 am avut o problemă foarte serioasă la inimă. După Congresul din 2007, din pricina multor condimente, o adevărată salată de factori, peste care s-a aşezat stress-ul extrem al secretariatului de Congres, am ajuns acasă.

Totul bine şi frumos pînă undeva în miez de noapte cînd am început să simt cum mi se zbate o pasăre în piept. Am bănuit că am ceva la inimă şi m-am dus la bucătărie şi am mîncat trei banane. Ştiam că au potasiu şi alte substanţe care îmi pot ajuta inima. M-am aşezat din nou în pat, sperînd că somnul va aduce liniştirea.

N-a fost să fie aşa. M-am dus la şcoală şi colegii m-au văzut imediat că sînt într-o stare proastă. Am spus ce simt şi am plecat spre cabinetul doctorului Creţ din Oradea. Bun profesionist şi-a dat seama imediat despre ce este vorba şi m-a trimis direct la Spitalul Judeţean la urgenţe.

Am ajuns pe masa de la urgenţe, răstignit între fire, cu electrocardiograful legat de piept şi cu liotă de asistente, studenţi şi stagiari care treceau pe lîngă mine, ţîţîiau din limbă, ţuguiau buzele şi cu o privire tristă şi compătimitoare, treceau mai departe.

Am văzut în sfîrşit o faţă mai dispusă la dialog, am aflat apoi să se numeşte dr. Babeş, şi l-am întrebat:

– Domnu doctor, văd că toată lumea mă priveşte compătimitor şi pleacă. Ştiu că în România nu prea informaţi pacienţii, luaţi-vă puţin curaj şi vă rog să îmi spuneţi ce se întîmplă cu mine. Sînt pastor, am văzut oameni murind, altora le-am spus că vor muri, am anunţat rude despre moartea dragilor lor, vă rog..

– Domnu pastor, de cît timp sînteţi în acestă stare..

– Păi de aseară de la ora 12 noaptea… 1 poate…

– Hmm, deci 10 ore deja.

– Da,

– Bun, aveţi fibrilaţie atrială paroxistică, şi două ore este deja mult pentru ce aveţi dumneavoastră. De ce nu aţi venit mai devreme la noi?

– Domnu doctor, pentru că nu m-am simţit chiar aşa de rău şi pentru că nu ştiu ce înseamnă asta..

– Ce înseamnă..

– Înseamnă că s-a întîmplat ceva cu circuitul electric al inimii dumneavostră. Nu mai bate cum trebuie, mai bine zis, bate o parte a inimii, o altă parte nu bate, sîngele se adună şi se coagulează probabil într-una dintre camerele inimii, şi cînd inima va începe să bată normal, atunci aceste minicheaguri vor pleca prin corp, se pot întoarce înapoi spre inimă provocîndu-vă un infarct, în cel mai bun caz, în cel mai rău caz, un atac cerebral masiv, blochează vasele subţiri din creier şi rămîneţi o legumă toată viaţa…

– Ştiam eu că voi muri repede, i-am spus, zîmbind cu amar.

– V-am spus adevărul!

– Asta am şi vrut!

– Ce-i de făcut?

– După cum vedeţi încercăm să vă dăm masiv anticoagulante şi încercăm să vă scoatem din fibrilaţie chimic. V-am băgat calmante şi somnifere cît într-un taur, dar nu au niciun efect la dumneavoastră, din cîte se pare…

Apoi a încercat să îmi facă o anamneză ca la carte. M-a întrebat de istoricul familiei pînă la … ce am băut în seara respectivă.

Cel mai rău a fost cînd a venit Natalia, tare femeie, material rar, dar tot a scăpat o lacrimă în colţul ochiului. I-am spus repede şi fără anestezie tot ce mi-a spus doctorul şi i-am mulţumit pentru cei mai frumoşi ani din viaţa mea.

Între timp în jurul nostru era rîsu-plînsu. Un accidentat de-o parte, o sinucigaşă de cealaltă parte.

Problema mea devenea din ce în ce mai serioasă. Am fost mutat în blocul cardiologie la terapie intensivă sub cea mai atentă monitorizare.

Spre ora 20.00 am văzut agitaţie în jurul meu şi doctorul Babeş, care era de gardă în acea seară se gîndea deja la defibrilatorul electric. Aştepta anestezistul şi se pregăteau procedurile de defibrilare electrică. Corpul meu refuza să intre în ritm doar datorită unor substanţe chimice.

Va urma…

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Amintiri. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

36 de răspunsuri la Cum m-am vindecat în mod miraculos? I

  1. Noua celor care suntem mai „hard hads”, mai sceptici in privinta minunilor si a faptului ca acestea se mai intampla si in zilele noastre, Dumnezeu Tatal, ne binecuvanteaza cu cate o „intamplare” de gen…
    Dumnezeu sa-ti dea sanatate si har.

  2. vasile nita zice:

    asteptam…

  3. mike zice:

    wow, frumoasa experienta, „o piatra de hotar” in viata ta, nu-i asa ?
    – cand ne uitam in urma la anumite experiente din trecut, ne fac sa fim mai temperati in prezent si cu speranta si nadejde in viitor.
    respekt

  4. eLioR. zice:

    nu ne tineti mult. credeam ca in aceasta postare spuneti totul. : (

    • Marius David zice:

      Nu, nu vreau să vă fierb, pur şi simplu nu am avut timp să spun totul dintr-o răsuflare,
      şi aşa am sacrificat stilul, voiam să o spun mult mai nuanţat, mai stilizat, mai romanesc, mai literar, am sacrificat spuma şi caimacul, savoarea şi gustul pentru fapte goale.

  5. Un pacatos zice:

    Adevaru-i, domnu Cruceru, ca disputele astea nu va fac prea bine la inima!

  6. Dani zice:

    Dap, in Urgente cam astea sunt procedurile: manevre vagale( masaj in zona gatului-sino-carotidian, compresia respiratiei- sufli in ceva cu putere, in acelasi timp sunt administrate medicamente (Digoxin, Betaloc sau Rythmonorm) si daca fibrilatia nu cedeaza nici asa se trece la conversia cu defibrilatorul, socuri mici, crescute gradual. In mod normal pana la acest nivel trebuie sa cedeze.
    Dupa, una din recomandari este stimulatorul cardiac, daca episoadele se repeta.

  7. deniss zice:

    ..mă poate cineva ajuta… eu nu știu ce ați simțit fr.Cruceru..dar și eu am dureri de inimă mă înțeapă și nu pot respira… azi după ce am venit dela bisrică m-am pus în pat și inima îmi bătea un pic cam tare…
    dațimi creun sfat vărăg…..!?

    • Cornel zice:

      Du-te imediat la un cardiolog. Nu astepta….

    • elisa zice:

      Nu cardiolog..ceai de paducel o cana, nu mai mult pe zi; distonocalm unul pe zi, care inhiba niste centri care fac detremina aritmia.
      Paducelul are un efect extraodinar.
      De multe ori cind am avut nevoie asa am procedat;
      poate fi doar pe stare nervoasa, emotionala.
      Eu am avut nevroza cardica in tinerete; de acolo mi se trage.
      Daca durerea e la repaus atunci 99% e de natura nervoasa.
      Am lucrat ca asistenta, asa ca sfaturile nu sunt tocmai babesti.. 🙂
      Bineinte ajuta ls ca rugaciunea, nu in ultimul rind.

    • Marius David zice:

      deniss, depinde…nu confunda spaţiul acesta cu un cabinet de cardiologie. Consultă un medic cardiolog serios.
      este foarte periculos sa îţi dăm sfaturi on line. Îi rog chiar şi pe cei de profesie să se abţină la a da sfaturi medicale în acest spaţiu fără a vedea pacientul într-o chestiune atît de serioasă.
      deci… la medic!

  8. Sali Sabri zice:

    Postarea asta e ca o telenovelă. Te tine in suspans…Si exact ca in telenovele, partea interesanta „va urma”
    Si uite asa se inmultesc nodurile la cravata 🙂

    (e doar o gluma, nu sunt ironic)

  9. Rodica Botan zice:

    Mi-ai amintit de primele 3 zile dupa electrocutarea mea. Nu mi-a spus atunci nimeni ca nu cred ca aveau cu cine vorbii ca visam explozia cu ochii deschisi si urlam toata ziua, dar dup-aia mi-au spus ca toate circuitele electrice ale inimii au fost zapacite …si asteptau sa fac si eu criza finala…
    Astept sa citesc pe unde ai trecut…sa vad daca recunosc peisajul Vaii Umbrelor…

  10. Paul Dan zice:

    Fiind vorba de vindecare, am scris o recenzie la cartea „Surprins de puterea Duhului” http://ioan8.wordpress.com/2011/01/10/recenzia-cartii-surprins-de-puterea-duhului/
    Ramificatiile teologice/escatologice sunt chiar surprinzatoare. Veti vedea conectia
    J. Wimber-P. Wagner-J. Deere-Strajerii

    Paul Dan

  11. Estera zice:

    Imi place cum scrie fratele Marius Cruceru. Are talent.

  12. Paul Pantea zice:

    Suspansul ma omoara…

  13. Pingback: Cum m-am vindecat în mod miraculos? II | Marius Cruceru

  14. Pingback: Azi, patru ani exact de cînd am avut ultima dată fibrilaţii!!! … şi o vindecare miraculoasă… fără ulei. | Marius Cruceru

  15. Pingback: Bursa “Nicolae Moldoveanu” | Marius Cruceru

  16. Pingback: Cum m-am vindecat în mod miraculos? « La patratosu

  17. Pingback: Și dacă n-ar exista viață după moarte: “Este absolut extraordinar să trăiești … de atunci mă bucur de fiecare zi …” | Marius Cruceru

  18. Pingback: Si daca n-ar exista viata dupa moarte: “Este absolut extraordinar sa traiesti … de atunci ma bucur de fiecare zi …” | Neclintit.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.