Un nazist numit Ruben şi un naţionalist român numit Istvan… (P)

Avertizare: Acest post este un post de Bobotează!!! 🙂 Vi-l puteţi imagina pe Nagy Istvan membru în Partidul România Tare? Vi-l puteţi imagina pe Ruben Rubinstein conducător de lagăr de exterminare pentru evrei?

Atunci la fel de este şi cu Evanghelia lui Ioan cap. 3. La fel se potriveşte şi „Nicodim” cu „fruntaş al iudeilor”!

Toată lumea citeşte textul înainte-pomenit la botezuri! Este unul dintre textele noastre preferate pentru că vorbeşte despre „naşterea din nou!” Părerea mea, şi lăsaţi-mă puţin să îmi dau cu presupusu, este că textul vorbeşte de cu totul altceva, dacă sîntem atenţi la detalii…

Bine spunea cineva: „Biblia este scrisă pentru oameni deştepţi şi care au simţul detaliului…”

Dialogul dintre învăţatul iudeu şi Isus este fascinant, dar prost înţeles din cauza presupoziţiilor încărcate asupra textului…

Nicodim este un personaj fermecător, exponent al intelectualului care se frămîntă cu întrebările esenţiale…. dar care, de asemenea, pricepe greu Împărăţia, mai greu ca Samariteanca. De fapt, acesta este unul dintre aspectele fascinante la Evanghelie, Teologul este tratat ca o prostituată şi prostituata ca un teolog. VEdeţi? Cu cine discută despre închinare? Cu Samariteanca! Pe cine îl ia Isus în tărbacă? Pe Nicodim!

nicodemus.jpg

Greu de înţeles de ce dialogul se desfăşoară aşa, dacă nu ţinem cont de cîteva detalii.

Iată cîteva precizări şi presupuneri (am încercat să fiu cît mai scurt în defavoarea argumentaţiei):

1. Nu cred că Ioan cap. 3 vorbeşte despre botez, nu aici este punctul de tensiune maximă al textului. (voi argumeta, dacă trebuie, dar nu este loc destul de argumentat într-un post de blog)

2. Nu cred că Ioan cap. 3 vorbeşte despre „naşterea din nou„… „naşterea de sus”- anothen poate fi interpretat în ambele sensuri. De fapt sensul naşterii din nou este schimbat complet în pasajul de care vorbim… Cu siguranţă o persoană nu mai înţelege nimic: Nicodim.

3. Naşterea din nou şi naşterea de sus nu este un concept inventat de Isus şi nici botezul un ritual creat de El şi ucenicii Lui. Se referă la un ritual (Mikvah) adaptat special pentru prozeliţii care trebuiau să intre în poporul Israel. Nu aveau cum intra altfel decît dacă se năşteau din nou. Erau adoptaţi într-o familie de evrei şi deveneau evrei cu părinţi în regulă. Cred că FAmenul Etiopian tocmai făcuse ceva de felul acesta. Cum vi se pare un evreu negru? Născut din nou şi tăiat împrejur.

4. Isus foloseşte naşterea din nou (de sus) ca o ironie muşcătoare la adresa lui Nicodim. De ce? Tocmai aici cred că este cheia textului. Isus foloseşte o întreagă tehnică de aluzii în cascadă pentru a deplasa sensurile unor cuvinte consacrate, aceeaşi semnificanţi, schimbă semnificatul. Aparent, pentru cele de jos, ISus vorbeşte în dodii cu Nicodim. La prima vedere îşi bate joc crunt de el.

5. Nicodim este unul dintre acele personaje care stau puţină vreme în preajma Domnului, dar face parte dintre cei numiţi de evanghelist spre deosebire de Samariteancă, slăbănog, orb…personaje la fel de colorate, dar anonime. Are rost această scoatere din anonimat. O să vedeţi!

6. Nicodim nu vine la Isus noaptea de frică. Da, sînt doi ucenici care stau în spatele cortinei în Evanghelia după Ioan, unul este Nicodim, altul este Iosif din Arimateea. Acesta din urmă este ucenic în ascuns de frica iudeilor. Ioan 19:38

7. Nicodim nu vine singur la Isus. Vine cu întreaga lui şcoală de ucenici (de aceea umilinţa este şi mai mare). Este un dialog „noi” – „voi” tot timpul. De fapt, ceea ce presupun este că Nicodim vine la Isus noaptea pentru că atunci se întîlneau şcolile de teologie, rabinii cu uceniciilor, în grădini, pentru a discuta astfel de subiecte. Vin noaptea pentru că atunci e mai răcoare. Ziua este pustiu în Orient.

8. Limbajul dialogului este plin de calambururi, jocuri de cuvinte, (jocul pneuma-pneuma… apă-Duh… etc.), plin de aluzii şi de ironie acidă. De fapt Nicodim este desfiinţat pe toate planurile…. profesional (tu, învăţător al lui Israel… v.10), nu îl respectă ca bătrîn, îl umileşte din punct de vedere moral (Eu sînt Şarpele… tu, cel muşcat de şarpe, Eu sus, tu jos… Eu ştiu, voi nu ştiţi…), Tu eşti în întuneric…

9. Cel mai dur joc lexical al lui Isus este în jurul numelui acestui sărman bătrîn… Nakdimon (aducătorul de lumină). Nu vi se pare dur să îi spui unuia care se numeşte „Aducătorul de lumină”…

Ioan 3:18 Oricine crede în El, nu este judecat; dar cine nu crede, a şi fost judecat, pentru că n-a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.
19 Şi judecata aceasta stă în faptul că, odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele.
20 Căci oricine face răul, urăşte lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele.
21 Dar cine lucrează după adevăr, vine la lumină, ca să i se arate faptele, fiindcă sunt făcute în Dumnezeu.”

10. Dar…. culmea culmilor este că numele personajului (şi presupun că tocmai de aceea este dezvăluit de Ioan) este de inventariat mai degrabă în dreptul numelor greceşti: Nikodemos aproape sinonim lui Nikolaos. Sînt sigur că toţi cititorii lui Ioan din primul şi al doilea secol au făcut ochii mari cînd au văzut NIKODEMOS???? un fruntaş al iudeilor???? Să fim serioşi!

Vă amintiţi? Ştefan cel Mare umblă prin ţară, prin Moldova, ajunge pe la Dorohoi şi întreabă pe un copilaş: Cum te cheamă pui de moldovean? Iţic, Măria Ta! Cam aşa este şi aici!

Ca să facem o istorie lungă scurtă (că nu sîntem la ora de exegeză!)

Ce caută un nume de grec în Sanhedrin?

Aici cred că este cheia întregului pasaj! Wrong name for a Jew! Istvan la România Mare! Ruben nazist?

Imaginaţi-vă, vă rog, următoarea biografie în dreptul lui Nicodim:

– născut într-o casă mixtă (unul dintre părinţi fiind grec), capătă numele un nume grecesc la naştere.

– se converteşte şi, dacă n-a fost tăiat împrejur, la convertire, se botează, adică săvîrşeşte „naşterea din nou”. Aşa cum fac călugării azi. Moare omul vechi, se naşte un alt om şi îşi schimbă numele…

– este coborît într-un bazin cu apă şi la ieşire este numit altfel, este înfiat într-o familie de iudei, i se curăţă tot dosarul…etc. Probabil devine Nakdimon ben Gorion? Istvan devine Ştefan. Ruben devine Rudolph!
– poate că vecinii răutăcioşi l-or mai fi strigat din cînd în cînd peste gard: Nikodemos, grecul!!!!

– devine EVREU cu acte în regulă şi devine… mai catolic decît Papa! Mai evreu decît evreii, mai ştiut decît învăţaţii lor, mai rîvnitor decît cei născuţi iudei de neam. Nu aceeaşi problemă o are şi apostolul Pavel, care nu este născut pe teritoriu evreiesc? Este Pavel din Tars. Căutaţi Tarsul pe harta Israelului.

– după ce devine evreu prin „naşterea din nou din apă” (apa simbolizînd fluidul amniotic) începe o carieră strălucită între evrei.

Nu-i aşa că înţelegem altfel acum modul în care Isus îl desfiinţează pe Nicodim, cu toată naşterea lui din nou, cu toată ştiinţa şi teologia lui?

Cine mai ţine minte trecutul? (Se pare că toate personajele de la începutul Evangheliei după Ioan au o problemă cu trecutul: Nicodim, SAmariteanca, Slăbănogul de 38 de ani, Orbul din naştere….)

Cine se mai întoarce să îi aducă aminte că taică-său i-a pus numele greşit?

Isus! Isus îi distruge tot trecutul, îi scoate toate dosarele ca să îi demonstreze că n-a făcut nimic bun din tema pe care i-a dat-o Dumnezeu pentru acasă!

Nicodim, evreul cu nume de grec, este ratatul perfect! De asta îmi place! Intelectualul din Evanghelii! Cel care şi-a dat seama că a stat la cărţi, că a scris o grămadă, că a şi citit (uneori după ce a scris! uuups, nu vi s-a întîmplat asta?) şi constată la sfîrşitul vieţii, că un rabin cu 30 de ani mai tînăr îi serveşte o lecţie de viaţă şi…moarte!

Ce-avem noi aici? Un om care se naşte din nou?

Nu!!! Un om care-şi făcuse naşterea din nou singur, din carne, şi Isus spune că nu i-a folosit la nimic?

Ce vrea Isus, să-l boteze pe Nicodim?

Nu!!! Că fusese scăldat în apă Nicodim şi tăiat împrejur, făcut evreu corect şi cu acte în regulă de la mama lui…. dar Isus spune că este tot în întuneric, ca într-un pîntec şi trebuie să se nască din Duh!

Mă opresc aici… în dreptul unui intelectual bătrîn confruntat cu propria lui ratare în faţa ucenicilor lui…

Vă imaginaţi cum a ajuns Nicodim acasă? Ce i-a spus soţiei lui?

Ce noapte…. dar … ce zi a trăit la învierea lui Isus!

Un Nicodim, bătrîn pe la 60-70 de ani, scos ca din pîntece, plin de zoaiele propriei ratări, dar fericit că a ieşit la lumină…

Asta este botezul!!!

Să te cufunzi în propria ratare şi să fii scos (nu la întîmplare am pus diateza pasivă) de Domnul ca dintr-un pîntec întunecos spre Adevărata Lumină!

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Comentarii, Gînduri, Greaca, Meditaţii, Periegeza, Pt. studenţii mei, Pătrăţoşenii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

36 de răspunsuri la Un nazist numit Ruben şi un naţionalist român numit Istvan… (P)

  1. BenO zice:

    „Nicodim nu vine la Isus noaptea de frica „- De ce vine noaptea atunci ?
    Tot acest scenariu este construit in jurul numelui. Cam subred, dupa parerea mea

  2. In contextul geografic dat, discutiile purtate noaptea erau obligatorii. Nimic in afara de noapte nu se putea asemana cat de cat cu modernul aer conditionat.

  3. „Căutaţi Tarsul pe harta Israelului.” 🙂

  4. Pomisor zice:

    Nu sunt de acord cu ultimile 3 paragrafe. Nu acesta este botezul… Nu apare trairea botezului… Aceasta experienta poate fi mai corect numite convertire (cat de mult aduce ca trairi cu ce a experimentat apostolul Petru dupa inviere…)…

    • Pomisor zice:

      Nu imi place aceea propozitie: „Acesta este botezul!” ca nu exprima un adevar… Botezul nu intra aici. Trairile descrise sunt caracteristice convertirii care eeste un eveniment diferit de botez.

  5. BenO zice:

    Draga ascultarea credintei l-am citit tot inca de dinainte sa comentez, dar nu m-a convins. Prea fortat mi se pare totul.
    Si ma indoiesc ca s-a dus noaptea doar pentru ca era mai racoare.
    Ascultati cuvintele lui Alfred Edersheim, un rabin evreu:
    „Cu greu ne putem imagina dificultatile pe care a trebuit sa le depaseasca Nicodim. Acesta trebuie sa fi fost manat de o puternica convingere launtrica ca sa-si poata depasi prejudecatile si astfel el, un batran Sinedrist, sa recunoasca un Galileean needucat in scolile rabinice ca fiind un invatator venit de la Dumnezeu si sa ceara sfat de la El, in ceea ce s-ar putea sa fi fost cel mai delicat si mai important subiect in teologia iudaica. Si tocmai de aceea nu trebuie sa ne mire ca el a incercat sa isi tainuiasca vizita venind la Isus noaptea. Pasul acesta era cel mai compromitator pas posibil pe care-l putea face un Sinedrist. Cu acel act curajos de curatire a Templului, intre Isus si autoritatile iudeilor a inceput o disputa de moarte. Cu experienta si intelepciunea sa, lui Nicodim, care a fost si el de fata la acel act profetic, nu i-a fost greu sa prezica deznodamantul acestei inclestari ”
    Alfred Edersheim The life and times of Jesus the Mesiah

    • Am sugerat ca nu ati fi citit tot fiindca ati intrebat de ce vine Nicodim noaptea imediat dupa o afirmatie citata din text (ca nu vine noaptea de frica). Cand autorul articolului scrie ideea ca Nicodim nu ar fi venit de frica, precizeaza si alternativa. In mod normal, citind tot textul, ati fi observat ca exista raspuns la intrebarea dvs. si nu ati mai fi pus-o. Cel putin nu in forma aleasa de dvs. Desigur, nu aveam de unde sa stiu daca ati citit sau nu. Iertati-ma daca am spus prea mult Mie mi se pare foarte logica asertiunea mea, in sensul ca mi se pare o stare de fapt ce am sugerat eu vis-a-vis de comentariul dvs. Dar, daca spuneti ca l-ati citit ramane asa, desi eu raman circumspect.

      Retineti ca eu nu am discutat continutul, ci reactia dvs. Acum, ca am lamurit de unde s-a nascut ideea mea, sper sa ma fi intele si sa nu va fi suparat pe mine. Daca ati citit textul cu atentie, atunci acesta este adevarul si mie mi-a scapat ceva din vedere, caz in care va cer scuze. Inca odata: asa am dedus eu si este totusi destul de logic.

      In ce priveste continutul articolului. Eu tind sa cred ca daca numele este grecesc atunci argumentul nu e tocmai slab. In Scriptura chiar si o iota poate intoarce totul.

      Apoi, primele secole crestine s-au petrecut sub semnul disputei teologice intre credinciosii crestini si cei evrei cu privire la continuitatea Bisericii din Israel si ce inseamna aceasta. Tensiunea a durat ceva timp si astazi pare reactivata. Nu stiu in ce masura un rabin evreu poate sa fie luat in considerare atat de mult, conteaza si din ce scoala provine, ce crede despre Biserica. E important, nu credeti? L-as crede mai degraba pe Marius Cruceru cand argumenteaza asa fiindca face referire la un domeniu pe care-l stapaneste prin profesie si fiindca e crestin prin har (adica, nu prin Lege, a se citi in context).

  6. Pingback: Blogpress – secțiunea nedrept credincioasă 06/01/2011 | Blog

  7. IoanR zice:

    Nakdimon (aducătorul de lumină)

    Dictionar Biblic SMR Editura „Cartea Crestina” Oradea (1995)
    Nicodim (cuceritorul poporului)
    Cum se explicá?

    • Marius David zice:

      da, ştiu discuţia, s-a disuctat şi pe articolul apărut pe pătrăţosu, este o variantă convingătoare, dar cred că şi a mea are tot atît de multe argumente, prefer varianta mea datorită structurii întregii evanghelii.

  8. Postarile de genul asta cred ca ii ajuta pe crestini, nu discutiile lumesti. Sunt invatati oamenii sa mediteze la ceea ce citesc in Biblie. Imi place.

  9. Justinian zice:

    Ma bucur ca ati accentuat ca nu ati pus la intamplare la diateza pasiva expresia „sa fii scos de Domnul”… am inteles de 20 de ani de la un crestin mai cult ca nicaeri in Biblie nu este scris „s-a botezat”, ci „a fost botezat”. Mi-a spus ca e gresita traducerea Cornilescu in acest punct…

  10. BenO zice:

    Hmm ce sa zic, fiecare crede ce vrea si are dreptul. Cred totusi ca un rabin evreu, crescut in aceeasi cultura ca si cea din vremea lui Nicodim stie despre ce vorbeste atunci cand face referire la stfel de lucruri.
    Si nu m-ai suparat. Trebuia sa fi precizat mai multe in comentariul pe care l-am facut.
    Acum, eu nu stiu daca in toate manunscrisele apare numele lui Nicodim asa. Si totusi chiar daca apare nu vi se pare cam prea multa presupunere ? Sincer imi place post-ul, este superb construit, dar daca il disec mi se pare ca s-a plecat de la punctul 10 si s-au construit celelalte puncte. De-asta spun ca nu ma convinge. Si eu cred ca textul vorbeste despre nasterea din nou.
    Domnul Isus mai face astfel de lucruri, in care nu le explica celor din jur despre ce vorbeste. Tot in Ioan capitolul 6: 51-59. Domnul Isus spune ca cine mananca trupul Lui si nu bea sangele Lui are viata vesnica. Nu face nici un efort pentru a-i face pe iudei sa realizeze ce insemnau cuvintele Lui. De fapt ii adanceste si mai mult in ceata necunoasterii. Ma intreb cati am fi priceput cuvintele Domnului Isus, daca eram acolo.

    • Marius David zice:

      da, asta este periegeza,
      n-am făcut exegeză, ci periegeză, intri pe altă parte decît te-ai aştepta în text şi subiecvismul, creativitatea şi imaginaţia joacă un rol foarte important.
      Am plecat nu de la punctul 10, ci dintr-un alt punct de aplicaţie asupra textului şi l-am desfăcut ca pe nucă de cocos

  11. BenO zice:

    Eu am dat si titlul cartii lui Alfred Edersheim: The life and times of Jesus the Mesiah. Cred ca asta spune multe despre felul in care vede Biserica

  12. BenO zice:

    * si bea sangele Lui ma scuzati, initial am vrut sa o formulez ca si o negatie

  13. Shadow zice:

    acest post este total opus cu ceea ce se predica in bisericile baptiste.
    As putea intreba: ce sa mai cred?

    Dar altceva chiar ma intreb: cum il voi mai asculta pe pastor servindu-mi la predica o interpretare „clasica”?

    Unde este ratacirea? sau toti interpreteaza corect?
    Ratacim printre adevaruri iar uneori ne izbim de ele ….

    • Marius David zice:

      Shadow,
      ţi-am spus eu că nu sînt reprezentativ? 🙂
      Ce să crezi? Mergi acasă şi studiază tu însuţi scriptura, precum creştinii din Bereea!

      • Shadow zice:

        Ce-ai face daca as fi membru in biserica ta?

        Cand, dupa citirea textului, cineva ‘indemnat de Duhu’ este invitat sa se roage ‘ca Domnul sa ne vorbeasca prin fratele’ , nu devine acel predicator, (pastorul de ex) reprezentativ?

        Problema pusa de mine are in vedere amalgamul de ambiguitati si trasnai rostogolite de la amvoane cu titlu de ‘Invatatura’, lipsa de cheag, lipsa de structura ideologica, de argument: cate bordeie (amvoane) atatea … pareri.

  14. tibipop zice:

    Intr-adevar, atentia la detalii e foarte importanta in studiul biblic. Insa nu cred ca e potrivit sa spunem ca Biblia a fost scrisa numai pentru „cei destepti si care au simtul detaliului”. Cred insa ca cei chemati sa dea invatatura trebuie sa aiba acest simt al detaliului, pe care sa il stimuleze si in altii.

    • Marius David zice:

      Tibi, asta încercăm să facem, să stimulăm observaţia detaliului. Şi totuşi cred, aşa cum am mai spus-o, că nu poate exista creştin prost, de aceea cred că biblia este scrisă numai pentru oameni deştepţi (deşteptaţi adicătelea) chiar dacă nu toţi s-ar califica pentru inteligenţi.
      Am întîlnit creştini cu tară mintală seriosă, cu sindromul down, dar foarte deştepţi.

  15. Estera zice:

    Oare cum ar interpreta un evreu textul?
    Pornind de la faptul ca Nicodim ca evreu e inteligent, e si invatator (deci mai inteligent ca media), probabil bun vorbitor, (profesia i-o cere, cartile l-au ajutat, cuvintele, jocuri de cuvinte nu sunt un obstacol) ma face sa cred ca Domnul Isus nu a purtat o discutie simplista cu el.

    • Marius David zice:

      De acord, asta susţin şi eu, cred că Nicodim venea dintr-o casă mixtă… cel puţin… nu avea dosarul etnic cu totul curat, şi tocmai de aceea devine …mai catolic decît papa.
      Se întîmplă prozeliţilor.
      ESte cu siguranţă un om extrem de cultivat şi inteligent, discuţia trebuie să fi fost fascinantă, mai ales că avem de-a face cu întîlnirea a două şcoli,
      Nu cred că erau singuri, ca în tablourile de prost gust pe care le-am văzut prin unele dintre casele noastre, ci era Isus cu ucenicii lui la întîlnire şi Nicodim cu şcoala lui de ucenici.
      Aicieste punctul tare şi umilinţa lui Nicodim cu atît mai mare.

  16. Estera zice:

    Ca este vorba de sensuri…
    „nascut din apa si din duh”
    -din duh presupun ca se refera la schimbarea launtrica, primirea Duhului Sfant
    …dar „din apa” se refera la botezul cu apa? …doar atat? …sau: Cum explicati?

    • Marius David zice:

      da, se referea la o practică devenită populară în acea vreme, este o aluzie care tinde să demoleze tocmai constructul acesta al botezului ca act ritualic cu putere în sine…
      trebuie Duh, apă ŞI Duh, ca mai apoi să pună accentul numai pe Duh, prin jocul de cuvinte pneuma (Duh) şi pneuma (vînt) este superb jocul de cuvinte, cum este şi jocul de seminificanţi naştere de sus – naştere din nou.

  17. benjib zice:

    Cum explicati vantul sufla incotro vrea ?

  18. BenO zice:

    hmmm prefer exegeza 🙂

  19. Pingback: Crăciun fericit! Un nazist numit Ruben şi “De ce s-a botezat Domnul Isus” « La patratosu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.