Cum am ajuns aici? (Străjuiţi de impostori) III – Criza teologică 1

Acest text este o continuare a textelor de AICI şi de AICI.

Criza liturgică şi criza etică sînt numai o treime din iceberg, vîrful. O profundă criză teologică este adevărata cauză şi pentru cele ce se întîmplă în slujbele noastre (liturghia) şi pentru cele ce se întîmplă în afara zilei liturgice (criza morală), în viaţa „de fiecare zi”, în casele, în agora, la slujbele noastre.

Voi încerca să trasez cîteva linii de tensiune pentru un timid început de analiză a situaţiei speculate de grupuri paraeclesiale de tipul străjerilor.

1. Teologia evanghelică românească între trinitarianism şi cristo-pneumatologie.

Teologia evanghelică românească s-a dezvoltat prin reacţie, în primul rînd faţă de teologia ortodoxă. Voi reveni asupra acestu aspect. Neglijînd teologia fundamentală în favoarea unei teologii „de urgenţă” salvifică, teologia evanghelică, mai ales cea neoprotestantă, a dezvoltat o cristologie foarte gonflată în dauna unei teologii (în sens propriu, doctrina despre o Theos o Pater) în penumbră şi a unei pneumatologii asfixiate. Pneumatologia, chiar cea dezvoltată de cultul penticostal, este mai degrabă o încercare de motivare a unor practici decît un discurs derivat dintr-o teologie trinitară coerentă, consistentă şi consecventă în ea însăşi.

Necesitatea unei teologii trinitare româneşti a fost conştientizată după întoarcerea de la studii a unor teologi, la vremea aceea tineri, din Marea Britanie, după contactul cu teologi preocupaţi deja de teologia patristică clasică şi de teologia trinitară modernă reprezentată de şcoala de la King’s College, Colin Gunton şi asociaţii.

Unele manuale după care studiau studenţii români, scrise în special în Statele Unite, neglijau subiecte precum Sfînta Treime (într-un manual am găsit fix 8 pagini despre Sfînta Treime, un fel de paranteză… ). Iată că Trinitatea, temelie a credinţei creştine, devine un fel de binitate în care Cristos este rupt de Tatăl, Duhul vine separat de Cristos, Cristos are o lucrare indepedentă, Duhul, o altă lucrare, un fel de binergism judecat eminamente funcţional.

Distincţii precum Trinitate ontologică versus Trinitate oiconomică, Deus in Se – Deus pro nobis, au fost noutăţi absolute pentru studenţii din anii 1994-1995. La o oră de patristică, după îndemnul de a citi Atanasie Cel Mare … s-a lăsat cu lacrimi şi cu reclamaţii la „fratele Iosif Ţon că Cruceru ne ortodoxizează la ora de patristică”. Paul Negruţ a fost silit să medieze conflictul. După ştiinţa mea, patristica clasică a fost introdusă în curriculum la Universitatea Emanuel abia în acei ani, prilej de mare chin şi vai pentru unii studenţi.

De 15 ani încoace observ cum majoritatea studenţilor vin în şcoală fără o triadologie minimală. Trinitatea pare a fi o noutate absolută mai ales pentru unii studenţi care vin din biserici fără pastor.

Un Cristos scos dintre Tatăl şi Duhul nu mai este Cristosul nostru, este un simplu idolaş, care poate fi transformat în orice altceva: asistent medical, responsabil cu însănătoşirile noastre, asistent maternal, asistent social, poştaş, resposnabil de ajunsul cu pensia la timp, monitor de parcare, chelner, suport la examene, consilier psihiatric şi mai adăugaţi dvs.

Duhul scos dintre Fiul şi Tatăl este o momîie, un simplu „ghost”, bîntuindu-ne în devălmăşie, o „putere” fără putere, ca „forţa să fie cu tine” din Războiul Stelelor. Duhul fără Cristos (venind în succesiune, mai întîi ne convertim la Cristos şi apoi.. Duhul, parcă hălăduind singur ca la începutul creaţiei, vine şi El, dar separat, dacă insistăm) Duhul fără Cristos şi Cristos fără Duhul reprezintă o teologie străină şi de cele de-scrise în Noul Testament şi de tradiţia teologică în care ne pretindem în-scrişi.

Soluţia? Aşa cum am mai spus şi în alte ocazii: o pneumatologie cristologizată şi o cristologie pneumatologizată, o cristologie pneumatică şi o penumatologie cristică. Cristos s-a întrupat prin umbrirea Duhului, a rostit prin Duhul, a făcut minuni cu Duhul lui Dumnezeu, a suflat Duh peste ei, lucrarea Duhului şi lucrarea lui Cristos nu pot fi separate nici teologic şi nici practic.

Această fisură este atît de uşor exploatabilă de către oameni care observă, uneori pe bună dreptate, că în bisericile noastre nu se prea predică despre Duhul, „noroc” de Rusalii, despre faptele şi actele Duhului, despre puterea care ne-a fost dată, unii observă pe bună dreptate că mărturisirile de credinţă prezintă doar o înşiruire de proof-texts lîngă cîteva fraze anemice în dreptul Celei de-a Treia Persoane din Sfînta Treime.

Iosif Ţon în aceste zile spune că va încerca să dea o teologie a străjerilor. Porneşte de la războiul spiritual şi de la o cristologie diformă în loc să revină să-şi facă lecturile lipsă în domeniul teologiei trinitare pe care a prins-o din zbor la explicaţiile lui Paul Negruţ. Printr-un titlu reuşit (umblarea cu Dumnezeu în unire cu Domnul Isus Cristos sub călăuzirea Duhului Sfînt… ) nu se salvează triadologia mişcării evanghelice.

Sper eu ca această criză să îi înhărnicească în primul rînd pe dogmaticienii baptişti şi penticostali pentru a umple „vidul”. De ştiut sînt ştiuţi, dar îndatoriri administrative, lipsa de provocare le-au amînat proiectele trinitare. Poate că acum este timpul să o luăm de la capăt… de la capătul celălalt.

Da, se înţelege, pentru a intra în Triadologie trebuie să folosim ordinea revelaţiei, Domnul s-a descoperit prin Domnul (Cristologia), Iată Fiul prin care Dumnezeu a vorbit în vremurile din urmă. Cristologia poate fi poarta de intrare în Triadologie, apoi Pneumatologia şi, finalmente, Teologia în sens propriu.

În tot acest demers un act de smerenie este absolut necesar. Nu am început noi să scriem teologie. Un tezaur imens ne stă la dispoziţie cu plecare de la frămîntările din epoca patristicii clasice. Întoarcerea la scrierile lui Atanasie, la scrierile celor 3 (4) capadocieni ne-ar scuti de multe bătăi de cap pe un drum cu mult înainte bătătărit.

Cristo-pneumatologia binitară trebuie înlocuită cu o triadologie solidă. Cum se poate face asta? O bună cunoaştere a traseului istoric al dogmelor fundamentale, ar fi un prim pas spre construirea unei temelii teologice pe care să zidim celelalte doctrine.

Mă veţi întreba care este fîrimitura mea, dacă tot am observat problema. Sper ca anul viitor modestul curs de patristică să iasă în final în a doua ediţie completată şi adăugită spre marele public (a fost publicată numai în număr limitat de exemplare ca supor de curs, cu circuit restrîns).

Teologia evanghelică românească între Orient şi Occident

Într-un dialog recent (cu vreo două săptămîni în urmă) îi povesteam dr. Emil Bartoş pe şerpuitul drum de Cluj cum am asistat cu groază în timpul practicii evanghelistice la discuţii de genul:

– Voi, ortodocşii, credeţi în transubstanţiere…. cum puteţi crede aşa ceva?

– Ba nu credem..

– Ba credeţi!

Nu-i adevărat! Ortodocşii nu cred în transubstanţiere. Este cu totul altă paradigmă teologică şi nu are nimic a face cu axa Aristotel-Toma pe care este explicată transsubstanţierea catolică. Aici este nevoie de foarte multă nuanţă. Ce s-a întîmplat de fapt?

Dr. Emil Bartoş a fost de acord şi a completat dezbaterea, ca un bun cunoscător al teologiei ortodoxe şi al teologiilor protestante şi neprotestante (a predat şi predă teologie comparată contemporană).

Noi luptăm pentru Evanghelie într-o lume ortodoxă cu armele ascuţite pentru catolici în mediul catolic. Toate manualele de teologie baptistă, traduse cele mai multe din limba engleză, sînt îndreptate polemic spre teologia catolică, mediul în care s-a născut Reforma şi mişcările post-Reformă.

Aşa se face că noi credem că ei cred…. Fals. Aşa se face că noi credem că ei fac. Fals. Aşa se face că împrumutăm dispute absolut nerelevante pentru mediul ordodox: ineranţa Scripturii, absolut nerelevantă pentru mediul ortodox. Niciun ortodox neşcolit în afară la şcolile Apusului nu şi-ar pune probleme pe care şi le-ar pune un teolog liberal şi anume că textul biblic nu este scris în totalitate de Isaia, de Daniel, că Evanghelia după Ioan nu este a lui Ioan.

Nu uitaţi că ortodocşii sărută Evanghelia, este obiect de cult. Cum să te îndoieşti de aşa ceva? Cum poate fi tratată ca o simplă carte? Critică de text? Cristian Bădiliţă mi-a spus că în momentul în care a pronunţat expresia studenţii de la teologie de la Piteşti s-au uitat la el senini şi candizi ca la auzul unor cuvinte în altă limbă, necunoscută lor.

Dezbaterea calvinism-arminianism, cu totul nerelevantă, cel puţin deocamdată într-un mediu ortodox. Dar… foarte relevantă dezbaterea despre minuni.

Într-o lume în care icoanele plîng, preoţii ung credincioşii cu mir la sfîrşitul slujbei, într-o lume în care oasele miros frumos şi…. VINDECĂ… mişcările carismatice înfloresc precum un foc aprins într-o mirişte uscată.

va urma

UPDATE

şi pentru că va urma o analiză în care includem şi studiile biblice, teologia exegetică, iată ultima scrisoare a dr. Radu Gheorghiţă către Iosif Ţon.

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Analize, Biserica Baptista, Dezbatere, Pt. studenţii mei. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

197 de răspunsuri la Cum am ajuns aici? (Străjuiţi de impostori) III – Criza teologică 1

  1. Un pacatos zice:

    Mda, mi s-a intamplat sa sa fiu acuzat de un predicator penticostal ( român) cum ca noi, crestinii ortodocsi, acceptam invatatura despre purgatoriu, precum catolicii. A fost socat sa afle ca nu-i adevarat, noi nu credem ca exista decat rai si iad, ca doara stari intermediare nu exista.

    • tibipop zice:

      Se poate ca acel predicator sa fi facut o referire la cartea lui Jacques Le Goff, „Nasterea Purgatoriului”, unde din ceea ce imi aduc aminte, autorul spunea ca, de fapt, ideea de purgatoriu ar fi fost vehiculata la inceput de doi greci.

      • uwe zice:

        Nu se poate sa fi facut referire la cartea respectiva. Asta ar fi insemnat ca a citit-o. Chestie care se face cu vreo 12 clase mai tarziu fata de nivelul la care te afli cand afirmi ca ortodocsii cred in purgatoriu. Eu stiu asta de cand eram copil, ma uitam la Pasarea Spin si mi-am intrebat parintii ce-i aia. Parintii mei sunt oameni simpli, needucati.

        Iar asta era predicator.

        • Un pacatos zice:

          Domnule UWE, tibipop nu afirma ca crestinii ortodocsi cred in purgatoriu, dumnealui afirma ca acel predicator sa se fi inspitrat dintr-o anumita carte. Atat.

  2. Ciprian Simut zice:

    o alta problema, cel putin a unei parti dintre ortodocsi, este sa puna scrierile parintilor bisericii mai presus de Evanghelii. reactia aceasta este urmarea interpretarii eronate a ideii de Sola Scriptura.

    • Un pacatos zice:

      Domnule Simuţ, cu tot respectu’, dar, exprimarea dvs. este un pic nefericita. Orice crestin ortodox stie ca Sfanta Scriptura este baza. Problema apare la cum interpretam Scriptura, de aceea unii preoti prefera sa citeasca comentariile sfintilor, ca sa nu greseasca atunci cand interpreteaza Biblia.

      • naomi zice:

        Cand poti gresi mai repede, cand asculti de oameni sau cand asculti de Dumnezeu. Daca un sfant a gresit, fiind uman, trebuie sa repeti gresala lui?

      • tibipop zice:

        De fapt, ideea multor ortodocsi este aceasta (corectati-ma, daca gresesc): daca Sfanta Scriptura, in forma ei canonica, este rezultatul Traditiei, atunci e normal sa ne bazam pe traditie, in special pe interpretarile Parintilor, in citirea Scripturilor. Iar citirea Scripturilor se face numai in contextul eclesial (aceasta implicand si interpretarea Bibliei in traditia bisericeasca).
        Obiectia pe care am avut-o atunci cand am studiat Teologia Biblica intr-o institutie de invatamant ortodoxa a avut legatura cu instrumentele de lucru ale primilor exegeti. Mai intai, chiar in ortodoxie, interpretarea Scripturilor era obiect de disputa (Scoala de la Alexandria – alegorica, si Scoala de la Antiohia – literar-istorica).
        Sunt atat de multe instrumente pe care Parintii exegeti nu le-au avut la dispozitie: studiile lingvistice, arheologia biblica, studiile istorice, dar pe care noi le avem astazi. Nu mai departe termenii numiti hapaxlegomena, pe care ii intalnim o singura data, intr-un singur context, in toata Biblia. Unii dintre acesti termeni au ajuns sa fie elucidati in urma studiilor lingvistice comparative, un demers mai modern.
        Si vreau sa mai spun, de exemplu, ca mi-e greu sa interpretez pildele Domnului Isus asa cum le-a interpretat Sfantul/Fericitul Augustin, de pilda. Citesc insa cu mult drag omiliile lui Ioan Gura de Aur, de exemplu.

      • Un pacatos zice:

        1. De unde stia Pavel numele vrajitorilor lui faraon, care l-ai infruntat pe Moise ( ma refer la Iannes si Iambres, din II Timotei 3: 8), ca in Vechiul Testament nu apare numele lor? Raspunsul: din traditie.
        2. Dar apostolul Iuda de unde stia ce a spus patriarhul Enoh, ( vezi Iuda 1: 14), ca in VT nu apare nici un citat din Enoh? Raspunsul: din traditie.
        3. De unde stia apostolul Iuda ce i-a spus arhanghelul Mihail Satanei atuni can a murit Moise ( vezi Iuda 1: 9), ca in VT nu scrie? Raspunsul: din traditie.
        4. De unde il citeaza Pavel pe Domnul Iisus ( vezi Fapte 20; 35), ca in Evanghelii nu apar aceste Cuvinte? Raspunsul: din traditie.
        5. De unde avem termenul ” Sfânta Treime”, ca nu exista in Sfanta Scriptura?

        • Ciprian Simut zice:

          Domnule un pacatos, eu am prieteni ortodocsi de un calibru spiritual si intelectual remarcabil.

          Totusi, am facut remarca pentru simplul motiv ca am intalnit un astfel de individ, prin care am intalnit si alti indivizi. Dezbaterea cu ei a fost un dialog al mutilor. Ideea lor de baza era ca traditia este norma ultima, peste Scriptura. Evident, nu am fost de acord.

          De aceea, poate nu ar strica sa defineasca cineva ce inseamna traditie in sens ortodox clasic.

          • Un pacatos zice:

            Pentru noi, crestinii ortodocsi, Scriptura e partea cea mai imortanta, fundamentala a traditiei, ca stiti prea bine ce-a zis Luca: „Deoarece multi au incercat sa alcatuiasca o istorisire despre faptele deplin adeverite intre noi, ASA CUM NI LE-AU LASAT CEI CE LE-AU VAZUT DE LA INCEPUT SI AU FOST SLUJITORI AI CUVANTULUI, am gasit si eu cu cale, preaputernice Teofile, DUPA CE AM URMARIT TOATE CU DE-AMANUNTUL DE LA INCEPUT, sa ti le scriu pe rand” ( Luca 1: 3);
            ” Dar sunt si alte multe lucruri pe care le-a facut Iisus si care, daca s-ar fi scris cu deamanuntul, cred ca lumea aceasta n-ar cuprinde cartile ce s-ar fi scris.” ( Ioan 21: 25).
            I ar traditia e toata invatatura crestin-ortodoxa, iar centrul Sfintei Traditii e Sfanta Scriptura. Deci Scriptura e parte a traditiei, ca doara prin Biserica s-a pastrat si am primit-o, ca doar nu mi-a dat mie Dumnezeu Biblia in mana, si nici la dumneavoastra. Toti cei de astazi am primit Scriptura prin oameni.

          • naomi zice:

            Din carte Legii si din istorie, pacatosule, de acolo stiiau, dar nu cred ca au pus Cartea Legii mai prejos de istorie. Toti studiem trecutul si istoriile popoarelor dar Biblia trebuie sa fie mai presus si mai de crezut decat oricare.
            Iti propun un experoment: Alege un grup de oameni, prieteni sau rude, nu conteaza si citeste-i un text consistent unuia din ei fara ca ceilalti sa auda, apoi sa povesteasca pe rand de la unu la altu povestioara iar ultimul sa-ti spuna ce a inteles din cele spuse. Ai sa ramai uimit cat de departe de adevar este relatarea ultimului prieten. Asa este si cu scrierile sfintilor. Din generatie in generatie se pierde esentialul, singura Biblia care si-a pastrat mesajul curat de la Dumnezeu.

          • Un pacatos zice:

            Doamna Naomi, Luca nu a fost unul din cei doisprezece si nici n-a fost de la inceput alaturi de Iisus (ci Iosif si Barsaba, vezi Fapte 1: 21-26), dar crezi ce scrie el, chiar daca a scris din ce a auzit si cercetat.

          • Un pacatos zice:

            ” Ce era de la inceput, CE AM AUZIT, ce am vazut cu ochii nostri, ce am privit SI MAINILE NOASTRE AU PIPAIT despre Cuvantul vietii” ( I Ioan 1: 1).

        • Parau Valentin zice:

          Te avanti prea tare.De unde stia Pavel ca …?Din traditie.Fals.A aflat prin descoperire dumnezeiasca.N ai citit scriptura atent.

  3. artzar zice:

    Pastorul prezbiterian Tullian Tchividjian zicea pe la mijlocul anului trecut: “main problem churches face is not that they are culturally out of touch, but that they are theologically out of tune.”

  4. elisa zice:

    Un pacatos,
    am un fiu ortodox -conservator; zic asta pentru ca si infrinarile ii sunt pe masura
    invataturii; la fel inchinarea la Dumnezeu,;
    nu crede in purgatoriu, dar crede in rugaciunile pentru cei morti; desi cind a murit fratele meu a zis: acuma plingi? trebuia sa plingi cind traia.
    N-a zis Dumnezeu sa-l ierte; deci stie ca nu te mai iarta nimeni daca ai plecat deja de pe pamint, atunci de ce se mai roga pentru cei morti?
    Cica o face pentru ca , daca n-au dus o viata intru-totul dupa Voia Domnului si a mai avut slabiciuni sa fie iertati.
    Domnul daca a facut-o , a fost in timpul vietii, nu?
    Cred ca pe toti cei sinceri, care Il cauta cu adevarat Domnul ii va duce la lumina.

    • eLioR. zice:

      A murit mantuit sau nu fratele tau?

      • Un pacatos zice:

        Asta stie numai Dumnezeu, ca: ” Unul este datatorul legii si Judecatorul: Cel ce poate sa mantuiasca si sa piarda. Iar tu cine esti, care judeci pe aproapele?” ( Iacov 4: 12).

    • Un pacatos zice:

      1. ” Va indemn, deci, inainte de toate, sa faceti cereri, rugaciuni, MIJLOCIRI, multumiri, PENTRU TOTI OAMENII” ( I Timotei 2: 1);
      2. Dar Iisus, privind la ei, le-a zis: la oameni aceasta e cu neputinta, LA DUMNEZEU INSA TOATE SUNT CU PUTINTA.” ( Matei 19; 26);
      3. ” Dar Dumnezeu va izbavi sufletul meu din mana iadului cand ma va apuca.” ( Psalmul 48: 16, DAR PSALMUL 49: 15 IN CORNILESCU);
      4. ” Căci pentru aceasta a murit si a inviat Hristos, CA SA STAPANEASCA SI PESTE MORTI si peste vii.” ( Romani 14: 90;
      5. ” Iar daca nadajduim in Hristos NUMAI in viata aceasta, suntem mai de plans decat toti oamenii.” ( I Corinteni 15: 19);
      6. ” Fiindca ce vor face cei care se boteaza pentru morti? Daca mortii nu inviaza nicidecum, pentru ce se mai boteaza ei?” ( I Corinteni 15: 29);
      7. ” El este jertfa de ispasire pentru pacatele noastre, dar nu numai pentru ale noastre, ci si pentru ale lumii intregi.” ( I Ioan 2: 2);
      8. ” AM CHEILE MORTII SI ALE IADULUI.” ( Apocalipsa 1: 18);

      • Un pacatos zice:

        Despre rugaciunile pentru cei adormiti intru Domnul.

        • elisa zice:

          Draga pacatosule,
          nu interpreta te rog.
          Daca Domnul este si peste cei morti, nu inseamna ca acestia daca nu L-au primit ca Mintuitor cit mai erau in viata mai au vreo sansa; astazi e ziua mintuirii.
          El este Stapin peste toti si toate; acesta e sensul.
          Dar nu are legatura cu mintuirea celor care staruiesc in pacat,
          Cit despre faptul ca se botezau pentru cei morti, ce inseamna?
          Domnul vrea sa le spuna ca astfel dovedesc ca si ei cred in invierea mortilor, altfel de ce s-ar boteza.
          Nu ca ar vaea vreun rost acest botez;pentru ca botezul se fac dupa ce cugetul tau Il recunoaste ca Domn; dupa ce faci fapte vrednice de pocainta; deci te nasti din nou.
          Pina aici mi s-a parut ca esti mai serios, dar vad ca o iei la vale, scuza-ma.
          Vezi asta este interpretrea omeneasca fara ajutorul Duhului Sfint.
          Pentru toti oamenii…inseamna si mortii de acum doua mii de ani; fie chiar si de ieri? pai daca sufletul lui nu s-a impacat cu Dumnezeu, aici a curvit si a baut, a mintit si a furat si are acelas loc cu unul care si-a spalat hainele in Singele Mintuitorului?
          Sigur ca Domnul are cheile iadului, asta o fi vrind sa insemne ca fuguta , sa nu vada nimeni ii arunca si pe cei care nu L-au primit, l-au batjocorit si L-au injurat pe linga ceilalti care au trait in sfintenie?
          Pai cum merge atunci zisa:
          NIMIC intinat nu va intra in cer.
          A murit pentru pacatele lumii intregi…adica? ce intelegi prin acest lucru?Nu ca „oricine va crede va fi mintuit?”
          Ci toti, cu sila!
          Ca cerul va fi plin de pacatosi nemintuiti? adica iad?
          Cine va fi in iad atunci?
          Pina sa faca fiul meu teologia, ca sa vad cum sunt ortodocsii credeam ca sunt ca si tine toti; acum vad ca el citeste corect in Scriptura, dar tu Nu.
          Roaga-te si cere-I Duhului Sfint sa te lumineze cind citesti.

          • elisa zice:

            Un pacatos,
            Erata-
            revin, am omis doua cuvinte importante.

            Sigur ca Domnul are cheile iadului,
            asta o fi vrind sa insemne ca fuguta ,
            sa nu vada nimeni
            ii arunca in rai
            si pe cei care nu L-au primit, l-au batjocorit si L-au injurat pe linga ceilalti care au trait in sfintenie; iar cheile iadului le tine numai asa,desi nu e nimeni in el.

          • Un pacatos zice:

            Doamna Elisa, ideea e urmatoarea, daca omul dupa ce moare e judecat pentru totdeauna de ce a facut Domnul Iisus invieri? Ei nu mai trebuiau inviati odata ce-au fost judecati, ca puteau gresi.

        • Un pacatos zice:

          Tocmai de aia ne rugam pentru morti, ca sa aiba Cel de Sus mila de ei, de se poate. Ca doara si bogatul din parabola cu saracul Lazar s-a rugat lui Avraam, ne spune Domnul Iisus ( Luca 16: 24), dar nu a fost ascultat, pentru ca nu era cine sa se roage pentru el, ca si fratii lui erau la fel de pacatosi ( Luca 16: 30). TOTUSI, IZBAVIREA DIN IAD E O MARE RARITATE IN ISTORIA BISERICII, CA CEI MAI MULTI OAMENI IN IAD SE DUC ( Matei 7: 13).

          • Un pacatos zice:

            Itradevar, Domnul Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu si Mântuitorul, dar:
            ” Căci daca, dupa ce au scapat de intinaciunile lumii prin cunoasterea DOMNULUI SI MANTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS, IARASI SE INCURCA IN ACESTEA, EI SUNT INVINSI; li s-au facut cele de pe urma mai rele decat cele dintai. CĂCI MAI BINE ERA PENTRU EI SA NU FI CUNOSCUT CALEA DREPTATII DECAT DUPA CE AU CUNOSCUT-O SA SE INTOARCA DE LA PORUNCA SFANTA DATA LOR.” ( II Petru 2: 20-21).

          • elisa zice:

            Bogatul a cerut indurare pentru fratii lui care erau vii;
            @”nu a cerut iertare pentru el si nu a fost ascultat”
            un pacatos,
            te rog reciteste pasajul in intregime, nu rupt in bucatele. 🙂
            Daca ar avea valoare rugaciunea pentru cei care in viata nu s-au impacat cu Ziditorul, nu ar mai exista Iadul, nu crezi?
            Matei 7-13 zici ca multi vor fi izbaviti de iad?
            dar aici nu spune asta, ci:
            Intrati pe poarta cea strimta.
            Caci arga este poarta, lata este calea care duce la pierzare, si multi sunt cei care intra pe ea.
            Nu spune sa ne rugam dupa ce acestia au plecat din aceasta lume ,unde au umblat pe cale alata,;
            neptutind astfel sa intre pe poarta strimta in Cer.

          • Un pacatos zice:

            Hai fie, ai si tu dreptate.

          • catalin zice:

            la cum interpretati Scripturile, ma indoiesc ca ele sunt baza sau fundamentul credintei ortodoxe, dupa cum aminteati mai sus. Dumneata ai pretentia sa ne mentionezi pilda aceasta si sa cazi tot in picioare. Pai daca Domnul Isus spune ca este o prapastie intre cei dintr-o parte si ceilalti, si ca nimeni nu poate trece dintr-un loc in altul orice ar face, cum interpretezi altfel? Scrie undeva in Biblie rugati-va pentru morti sau a facut cineva asa ceva? Dar asa cum se mentiona mai sus, in Biserica ortodoxa, Biblia este pe un loc retogradabil. Normal ca teoretic, va-ti descalifica daca nu ati recunoaste importanta Bibliei, dar practic, si ma refer la astfel de interpretari, sunteti sub influenta traditiei.

          • Un pacatos zice:

            Stimate Catalin, scrie, dar in II Macabei 12: 46 si Baruh 3: 4-5. Din pacate, Martin Luther atunci cand a tradus Biblia a considerat ca aceste carti ale Vechiului Testament nu trebuie sa faca parte din Scriptura. Noi, crestinii ortodocsi, cum am primit asa pastram.

      • naomi zice:

        Inca ma mai uimeste in cate moduri poate fi inteleasa Biblia.

      • naomi zice:

        …. si interpretata

  5. michael zice:

    cum ramane cu cele sapte vami? catolicii, din dorinta de a mai imblanzi putin doctrina despre iadul cel groanic, au introdus invatatura despre purgatoriu. ortodocsii, la randul lor, au invatatura despre pelerinajul sufletului. unii ortodocsi cred in apocatastasa lui Origen. desigur, la nivel bisericesc aceste intrepretari sunt respinse, dar in mediul laic exista multi care cred in mantuirea universala.

  6. Silviu zice:

    Dragă Marius, ai treptate dar nu în totalitate. Spre exemplu: preoţii pe care eu i-am întâlnit nu cunoşteau Biblia şi nici nu credeau că ea este Cuvântul lui Dumnezeu. Mai mult, am întâlnit studenţi la teologie – ortodoxă – care nu credeau că lumea a fost creată în 7 zile. Am avut ocazia să stau de vorbă cu un student – la teologie ortodoxă, an 2 – care, nu numai că nu citise niciodată Biblia dar nici nu credea că este adevărat ceea ce se relatează în ea, asta ca o consecinţă a necitirii în parte.
    În biserica unde sunt acum (Valea Merilor OT) este o soră care a fost o ortodoxă convinsă, dar nu s-ar fi îndreptat Calea Domnului dacă nu era un preot şi un cantor (ţârcomnic) care să-i fi spus că a citi Scriptura înseamnă a ispiti pe Dumnezeu sau că Scriptura e tot cuvântul oamenilor pus pe seama lui Dumnezeu.
    Aş mai putea da multe exeple dar nu vreau să mă depărtez prea mult de la subiect. Am observat şi eu că cele mai multe cărţi de teologie sunt draduse din apus şi nu au o contextualizare la mediul în care noi evanghelicii suntem şi aici subscriu afirmaţiei dvs. În ultimii 2 ani am urmărit cu atenţie discursurile marilor prelaţi ortodoxi şi am observat că aceştia au preluat mulţi termeni din teologia apuseană dar şi evanghelică fără a li se da sensul obişnuit pe care acesta l-a avut.

    • Silviu zice:

      dreptate nu „treptate”, o corectare.

      • Un pacatos zice:

        Domnule Silviu:
        – creatia lumii e prezentata copiilor, inca in orele de religie din clasa a 3-a, a 4-a;
        – LUMEA A FOST FACUTA IN 6, NU IN 7 ZILE;
        – suntem in Romania, deci exista coruptie, asa ajung unii cu diploma.

    • Marius David zice:

      da, se întîmplă,
      eu însumi am avut de-a face cu preoţi care nu îşi cunoşteau propriul crez,
      ştiau liturghia şi cam atît.
      Există un proces de „catolicizare a teoloogiei ortodoxe” şi există un curent în interiorul ortodoxiei româneşti de stopare a acestor influenţe.
      Dumitru Stăniloae a fost un campion al acestui curent.

  7. Otniel Veres zice:

    cu tot respectul, cred ca este potrivit sa nu ducem discutia in alta parte: baptisti vs. ortodocsi.
    nu ca problema Traditiei sau alte aspecte amintite aici ar fi de mica importanta, dimpotriva.
    dar sa nu scapam din vedere problema pusa in discutie

  8. Mihai zice:

    Discutia a cam deviat de la subiect.Sa ne uitam in curtea noastra si sa vedem care sunt problemele.Multi predicatori, din pacate, predica povesti de adormit copiii. Multi credinciosi habar nu au ce cred si vina apartine si pastorilor. Da, e greu sa studiezi Biblia, in bisericile in care inca se mai tine duminica studiu biblic, acesta e vazut ca o corvoada. Ce spune omul de la amvon e musai sa fie corect.Cati mai proceseaza mesajul?

    • @Da, e greu sa studiezi Biblia, in bisericile in care inca se mai tine duminica studiu biblic

      – in restul bisericilor inteleg ca e usor?
      – daca s-ar tine studiu biblic sambata ar fi usor?
      – o ora de studiu biblic cu biserica poate fi comparat cu 3-4 ore pe zi de studiu biblic acasa?

      • Mihai zice:

        O greseala de punctuatie a dus la un mesaj gresit.” Da, e greu sa studiezi Biblia. In bisericile……”(intelegeti dvs.).Ideea mea era ca omul umbla dupa ceva usor.De ce sa pun mintea la lucru cand pot sa stau bine mersi? Multi, chiar foarte multi, vad studiul biblic ca pe o corvoada, oricand ar fi tinut. De acord, trebuie studiat acasa dar nu stiu cati o fac.Si atunci omul ramane cu ce i se zice de la amvon, asta daca ramane. Daca de la amvon i se spun povesti atunci omul ramane cu povesti.

  9. zamzam zice:

    În urma anunțului meu că m-am asociat cu Mișcarea Străjerilor și a anunțului că sunt ”baptist carismatic”, s-a pornit o furtună de interpretări și de comentarii pe care nu intenționez să le comentez; în special nu doresc să calific eu ”spiritul” dezbaterii și nici limbajul folosit de unii dintre pastorii și teologii baptiști. Semnalez doar faptul că nebaptiștii se întreabă stupefiați: Ce au baptiștii de se sfâșie între ei în felul acesta?

    oare nu are dreptate?

    Stati in LUMINA

    • Un pacatos zice:

      Stimate Zamzam, nu poare exista pace cu lupii. Uita-te la noi, crestinii ortodocsi, de ce crezi ca apar la televizor, sau in ziare, afacerile preotilor? Pentru ca cine face din propovaduirea Cuvantului doar o sursa de venit merita pus la stalpul infamiei.

    • Marius David zice:

      Ba da, are dreptate şi chiar ieri… un prieten catolic mi-a confirmat următoarea bănuială:
      – este bine că s-a deschis această dispută violentă pentru că altfel manifestările unora ca Demeter şi Chris şi alţi erau trecute în dreptul tuturor neoprotestanţilor.

      În aleşd sînt ortodocşi, greco-catolici, catolici, reformaţi şi acum prind şi ei Alfa şi Omega TV, am comunicat clar că Alfa şi Omega nu este susţinut şi recomandat de biserica noastră.
      Acum oamenii ştiu că nu ne sfîşiem între noi, ci anunţăm clar că unii „care au fost între noi, dar nu sînt dintre ai noştri, au ieşit dintre noi, tocmai pentru a se arăta că n-au fost niciodată dintre noi”

      Deci şi în concluzie… e bine!

      • Un pacatos zice:

        Mda, I Ioan 2: 19.

      • Corneliu zice:

        Am o mica nelamurire, din intamplare am dat pe un video de la Alfa şi Omega TV la

        si nu m-am uitat la tot, am dat continuare si pe la min 8.30 incepe un publicitar cu Alfa şi Omega TV international si Oh! surprise! o vedem imediat pe pastorita Joyce Meyer (probabil vor fi difuzate predicutele domniei sale). Nu am citit si nu am ascultat mesajele sale, dar am remarcat ca si aici sunt pline librariile „crestine” cu cartile ei si ale lui Benny Hinn.
        Vad ca toata lumea se repozitioneaza pe ceea ce se vinde mai bine, conteaza mai putin ce se vinde ci cât se vinde.

  10. CNI zice:

    Chestia cu ‘transubstantiere” vs „prefacere” („metavoli”) e mai mult un caz clasic de distinctie fara diferenta; cine se axeaza prea mlt pe aceasta asa-zisa problema risca sa nu vada padurea din cauza pomilor.
    Ce cred ambele biserici-ortodoxa si catolica-trebuie cautat mai intai de toate in riturile lor liturgice, in rugacunile si gesturile ce lae acompaniaza, iar nu imn teologia de manual. Si ambele liturghii zic acelasi lucru:
    „SUPPLICES te rogamus, Omnipotens Deus, jube hæc perferri per manus sancti angeli tui in sublime altare tuum, in conspectu divinæ Majestatis tuie, ut quotquot,
    Hic erigens se osculatur altare a dextris sacraficii dicens:
    ex hac altaris participatione sacrosanctum Filii tui Corpus et Sanguinem sumpserimus, omni (hic signet se in faciem) benedictione cœlesti et gratia repleamur; Per eundem Christum Dominum nostrum. Amen.”

    „Preotul: Încă aducem Ţie această slujbă duhov nicească şi fără de sânge, şi Te chemăm, Te rugăm şi cu umilinţă la Tine cădem: Trimite Duhul Tău cel Sfânt peste noi şi peste aceste Daruri, ce sunt puse înainte.

    Diaconul îşi pleacă capul, arată cu orarul sfânta pâine şi zice încet:

    Diaconul: Binecuvântează, părinte, sfânta pâine.

    Preotul binecuvântează peste Sfântul Agneţ, zicând:

    Preotul: Şi fă, adică, pâinea aceasta, Cinstit Trupul Hristosului Tău.

    Diaconul: Amin.

    Diaconul arată spre Sfântul Potir şi zice:

    Diaconul: Binecuvântează, părinte, sfântul potir.

    Preotul binecuvântează sfântul potir, zicând:

    Preotul: Iar ceea ce este în potirul acesta, Cinstit Sângele Hristosului Tău.

    Diaconul: Amin.

    Diaconul arată către amândouă Sfintele, şi zice:

    Diaconul: Binecuvântează-le, părinte, pe amândouă.

    Preotul face odată semnul crucii asupra sfântului disc şi asupra sfântului potir, zicând:

    Preotul: Prefăcându-le cu Duhul Tău cel Sfânt.

    Diaconul: Amin. Amin. Amin.”

    „Ca Iubitorul de oameni, Dumnezeul nostru, Cel ce le-a primit pe Dânsele în sfântul, cel mai presus de ceruri şi duhovnicescul Său jertfelnic, întru miros de bună mireasmă duhovnicească, să ne trimită nouă dumneze iescul har şi darul Sfântului Duh, să ne rugăm.”

  11. Swan zice:

    Domnule Cruceru,

    Inteleg ca ieri s-a reunit Consiuliul Uniunii… poate ne comunicati decizia care s-a luat (cu privire la Iosif Ton si clica de strajeri). De asemenea m-ar interesa (in masura in care se poate) sa se faca publice (aici daca se poate) cu linkuri pozitionarea anumitor pastori „cu greutate” (in cazul in care au vreo reactie si nu tac malc asteptand pititi sa treaca furtuna). Ar fi interesant de vazut cum se dezic „marii” teologi/pastori care au creat si adulat un monstru si care au bagat „pumnul in gura” celor „mici si obraznici” care au indraznit sa deschida gura de-a lungul timpului. Si o intrebare: ce ziceti daca Iosif Ton „divorteaza” repede de strajeri (sau nu) si revine in sanul cultului baptist cu o explicatie confuza, mincinoasa si manipulatoare invocand „ratacire temporara”, „o pocainta reala in ultimul moment” sau cine stie ca bazaconie? I se vor (re)deschide usile in numele dragostei crestine? (pana la urma au fost doua intrebari).

      • Un pacatos zice:

        Domnule Cruceru, adaugati va rog inca o postare la blog, ca nu mai rezist cu cautarea raspunsurilor, pe de alta parte OBLIGATIE AM sa-mi apar credinta. VA ROG FRUMOS!

        • daniel zice:

          draga un pacatos,

          place mult la mine ca sti despre ce vorbesti
          si ca cunosti despre ce vorbesti
          documentat si pregatit
          direct si la subiect. aduci a perjovschi
          frumos

          as avea o intrebare de ce te numesti „un pacatos”?
          oare nu esti rascumparat de sangele lui Isus?
          si daca esti! crezi ca Lui Isus iar place ca tu sa te vezi un pacatos? si nu un preaiubit?
          sa nu te superi! mie chiar imi place postarea ta 🙂

          sti azi nu se mai arunca cu pietre dar se scriu emailuri
          nu vreau sa arunc cu nimic
          ok!

          • Un pacatos zice:

            Mi-o pierit somnul, deci hai sa-ti raspund:
            – nu vreau sa-mi dau numele, ca unii ” confrati de ai mei” m-ar vrea fript, ca si la noi, crestinii ortodocsi sunt lupte( preoti ce vor numa’ marire si bani);
            – intradevar, „Dumnezeu este iubire” (I Ioan 4: 16), dar, eu, care ma cunosc, ma urasc ca-s pacatos si de cate ori imi vad „numele” caut sa nu ma mandresc, ca sa nu cad in ispita;
            – cat despre faptul ca scriu, cat de cat, la subiect se datoreaza faptului ca am rude care-s martori si simteam nevoia sa le dau niţel peste nas, de aia am studiat mai temeinic.

        • Marius David zice:

          da, va veni vremea! chiar şi timpul va veni!

  12. marius zice:

    chiar credeti ca dogma este o solutie pentru a imbunatati starea spirituala a bisericilor?si daca tot se discuta despre teologia ortodoxa, nu puteti sa intuiti ca daca dogmatica lor[atat de bine pusa la punct si cu „continuitate apostolica de 2000 de ani”] nu a putut salva bisericile ortodoxe de moartea spirituala ce domneste acolo nici o dogmatica baptista[romana] nu va putea revigora viata spirituala a bisericilor baptiste sau de orice fel ar fi ele?!

    • Un pacatos zice:

      Eu sunt cat se poate de viu si ca si mine si altii, ca vorba ceea : ” Ca aceasta este voia Tatalui Meu, ca oricine vede pe Fiul si crede in El sa aiba viata vesnica, si Eu il voi invia in ziua cea de apoi.” ( Ioan 6: 40);
      si iarasi ” CEL CE MANANCA TRUPUL MEU SI BEA SANGELE MEU ARE VIATA VESNICA, si Eu il voi invia in ziua cea de apoi.” ( tot din Ioan cap. 6, dar vers. 54).

    • Marius David zice:

      da, marius, chiar cred că dogmele sînt o soluţie… cred însăî că vorbim despre lucruri diferite cînd ne referim la dogme.
      acestea mai trebuie şi cunoscute.

  13. Otniel Veres zice:

    Daca nici dupa asta nu se intelege problema nu stiu daca mai exista speranta

  14. Otniel Veres zice:

    Nu ma abtin.
    se pare ca pentru cineva de talia lui Radu Gheorghita filmuletele de pe net cu Demeter sint suficiente.

    atitia altii cer argumente si sa nu rupem lucrurile de context

  15. LaviniaM zice:

    Provenind dintr-un mediu ortodox, gasesc observatiile dumneavoastra foarte realiste si obiective. Dar totusi, cum putem gasi solutia unui echilibru intre interpretarea rigida si rationala a Scripturilor, intalnita la unii baptisti si ridicolul superstitiilor (ca manifestari ale Duhului Sfant nu-s!) ortodoxe? Nu e o intrebare retorica, pentru ca sunt cu adevarat interesata de cum as putea sa-mi modelez/perfectez viata de credinta.

    • Un pacatos zice:

      Stimata Lavinia, enumera, exemplifica, te rog, niste „superstitii ridicole” din Biserica. Concret!
      Generalizarile nu-mi plac deloc.

      • LaviniaM zice:

        Cu placere!
        1. inchinarea la moastele factoare de minuni, gestul de a le saruta sau atinge;
        2. la botezul copiilor mici, dupa lepadare, scuipatul in forma de cruce, citez: „ca la deochi”, pe care il executa nasa de botez asupra copilului proaspat „increstinat” (am trecut prin asta, cand, fiind nasa fetitei fratelui meu, preotul mi-a spus sa fac asta => soc!);
        3. stropirea lucrurilor, hainelor unui om viciat sau care a luat-o pe cai gresite cu apa sfintita, sau picurarea acesteia in paharul din care bea;
        4. picurarea de untdelemn/ulei sfintit in mancare, pentru rezolvarea diferitelor probleme care apar intr-o casa;
        5. ritualul de sfintire a casei sau altei locatii/altui spatiu;
        6. lumanarile aprinse inainte de un examen, incercare, sau pentru morti;
        7. sarutarea/atingerea hainelor preotesti.

        Probabil ca ar mai fi, dar la ora asta cam asta imi vine in minte… Pentru mine toate astea sunt practici care tin mai mult de superstitii. Poate gresesc, dar sunt deschisa unor explicatii sustinute de argumente biblice.

      • LaviniaM zice:

        … mi-a mai amintit fratele Cruceru una: miruirea de la sfarsitul slujbei.

    • Marius David zice:

      draga Lavinia, voi reveni în postarea următoare cu ceva notiţe despre exegeza la baptişti, daca voi avea vreme şi timp.
      Ieri era să nu mai fie nici una nici alta.

  16. CNI zice:

    Stimata Lavinia,
    Nu este nimic superstitios in cele enumerate de dvs.
    Discutia ar fi extrem de lunda, insa, „in nuce” e vorba despre atitudinea Bisericii noastre fata de materie, atitudine izvorata din credinta in bunatatea tuturor lucrurilor create , in intruparea Cuvantului, in posibilitatea si materiei de a participa la viata dumnezeiasca. Noi nu sinem gnostici, manihei, pauliceni, catari sau albigenizi sa dispretuim lumea materiala. Dumnezeu a creat materia si lucreaza prin ea.
    Un teolog ortodox al carui nume imi scapa acum merge pana intr-acolo incat sa declare „Ortodoxia nu este altceva decat <>”.
    Credinta noastra este profund incarnationala. Intruparea Cuvantului nu este doar un articol din Credeu ci un eveniment cu consecinte atotcuprinzatoare. Sfintirea feluritelor lucruri materiale nu este altceva decat re-aducerea lor la acea stare initiala a creatiei cand Dumnezeu le numeste „bune foarte”.

    • LaviniaM zice:

      Da, cu siguranta ca e o discutie lunga, dar… sa nu va suparati, inca nu m-ati convins. Mai astept argumente…

    • Un pacatos zice:

      Despre miruire (ungere):
      – ” Iar voi UNGERE aveti de la Cel Sfant si stiti toate” ( I Ioan 2: 20)
      – ” Cat despre voi, UNGEREA pe care ati luat-o de la El ramane intru voi si n-aveti trebuinta sa va invete cineva, ci precum UNGEREA Lui va invata despre toate, si adevarat este si nu este minciuna, ramaneti intru El, asa cum v-a invatat.” ( I Ioan 2: 27).

      • Un pacatos zice:

        Bine scris, CNI, articolul tau.

      • LaviniaM zice:

        Aici parca prea aduceti in material un termen care cred ca se refera la altceva, si anume la ungerea cu Duhul Sfant. nu cred ca Scriptura se refera la o ungere propriu-zisa cu ulei parfumat. Parctica aceasta de la sfrasitul slujbei m-a dus cu gandul mai degraba spre un alt moment biblic.

        Dar din nou zic: poate gresesc, eu nu sunt teolog, ci doar un om care-si pune intrebari.

        • Un pacatos zice:

          Ungerea este ” pecetea Duhului Sfant” in limbaj duhovnicesc.

          • Un pacatos zice:

            Căci ” Iar Cel ce ne intareste pe noi impreuna cu voi, in Hristos, si ne-a uns pe noi este Dumnezeu” ( II Corinteni 1: 21), iar pentru asta exista preoti, care sunt ” iconomi ( administratori) ai tainelor lui Dumnezeu” ( I Corinteni 4: 1).

      • elisa zice:

        Ungerea este prin Duhul Sfint, care te invata toate lucrurile.
        Poti face baie intr-o cisterna de ulei, degeaba,daca Duhul lui Dumnezeu nu este prezent in tine , prin nasterea din nou(de sus, la ortodocsi)

        • Un pacatos zice:

          Duhul Sfant lucreaza prin Biserica!

          • Un pacatos zice:

            Numai la Pavel a venit direct Domnul Iisus, la ceilalti au venit ba ingeri ( vezi la Corneliu in Fapte, ba apostolii). Deci, Dumnezeu lucreaza prin Biserica, prin oameni.

          • elisa zice:

            un pacatos,
            Duhul Sfint vine la un om atunci cind acesta recunoaste starea sa de pacat;
            cind isi da seama ca are nevoie de iertare prin jertfa de pe Cruce a Domnului Isus;
            Atunci se produce nasterea din nou;
            o intoarcere cu 180 de la starea pe care a avut-o; schimbindu-si gindirea.(metanoia)
            poate fi in razboi si acolo Domnul sa-i vorbeasca.
            Atunci el este pecetluit cu Duhul Sfint.

          • Un pacatos zice:

            Doamna Elisa, v-am raspuns mai jos, in 5 pucte.

          • catalin zice:

            Dumnezeu lucreaza prin Biserica, dar prin care biserica? Prin cea ortodoxa…? Nu prea cred.

    • Pai si credinta aceasta de ce nu ar fi superstitie? O puteti justifica? Si, la urma urmei, cat de sigur sunteti ca cei mai multi nu stau cel putin cu un picior pe taramul superstitiei?

      • LaviniaM zice:

        Va multumesc pentru interventie. Eu in continuare imi traiesc nedumerirea, deci, inca nu sunt lamurita de explicatiilor fratilor ortodocsi. Pentru mine in continuare gesturile descrise/enumerate sunt doar superstitii ritualice.

        Concret, de ex. ce semnificatie are scuipatul in forma de cruce, „ca la deochi”, deasupra copilului dupa ce nasa rosteste lepadarea de satan. Nu vi se pare ca seamna mai mult a ritual pagan decat a „increstinare”? Nu e o superstitie?

        • CNI zice:

          Scuipatul inspre apus, la botez este unul din cel;e mai vechio elemente ale ritualului botezului. este deja amintit de catre Tertuliqn si Ciprian. deoarece scuipatul este un mod vizibil de a arata dispret si dezaprobare fata de ceva/cineva, scuipatul ritual de dupa exorcisme, la botez, semnifica acelasi lucru care cu putin inainte a fost semnificat de cuvintele : „ma lepad”, deci lepadarea „de Satana si de toata trufia lui”.

          • Un pacatos zice:

            Stimate CNI, ,mai incerc sa-i explic doamnei Elisa o ultima data si GATA:
            1. Pocainta presupune rugaciune catre Dumnezeu ca sa ne ierte: ” Dumnezeule, fii milostiv mie, pacatosului.” ( rugaciunea vamesului, din Luca 18: 13);
            2. Pocainta presupune parerea de rau pentru pacatele facute ( „faptele moarte” Evrei 6: 1)) si dorinta de schimbare: ” Si i-a zis fiul: Tata, am gresit la cer si inaintea ta si nu mai sunt vrednic sa ma numesc fiul tau.” ( Luca 15: 21);
            3. Pocainta presupune si iertarea aproapelui: ” Tot asa si Tatal Meu cel ceresc va va face voua daca nu veti ierta- fiecare fratelui sau- din inimile voastre.” ( Pilda celui ce datora zece mii de talanti, din Matei 18: 35);
            4. Pocainta presupune marturisirea pacatelor: ” Marturisiti-va deci UNUL ALTUIA pacatele si va rugati UNUL PENTRU ALTUL” ( Iacov 5: 16), vezi si I Ioan 1: 9;
            Deoarece Domnul si Mantuitorul Iisus Hristos a zis apostolilor: ” Si zican acestea a suflat asupra lor si le-a zis: LUATI DUH SFANT! CARORA VETI IERTA PACATELE LLE VOR FI IERTATE; SI CARORA LE VETI TINE, VOR FI TINUTE.” ( Ioan 20: 22-23).
            5. Adevarata pocainta inseamna si facerea de fapte bune, nu doar sa nu faci cele rele: ” Faceti dar, roade vrednice de pocainta si nu incepeti a zice in voi insiva: Avem tata pe Avraam, caci va spun ca Dumnezeu poate si din pietrele acestea sa ridice fii lui Avraam. Acum securea sta la radacina pomilor, DECI ORICE POM CARE NU FACE ROADA BUNA SE TAIE SI SE ARUNCA IN FOC.” ( Luca 3: 9).
            Decat sa ne certam, mai bine ne-am ruga:
            Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai milă de mine păcătosul ( păcătoasa) şi mântuieşte-mă!

            .

          • LaviniaM zice:

            CNI, mai sunt si alte ritualuri vechi, precrestine, chiar, dar asta nu inseamna ca sunt altceva decat… superstitii, ca nu le gasim descrise nicaieri in Scriptura. De ce unele au intrat in practica bisericii ortodoxe si au devenit „sfinte” (sau sunt considerate asa)?

          • Se pune prea mult accentul pe negativ, pe spiritele rele, pe satana. Omul trebuie sa se adreseze lui Dumnezeu si sa se apropie de El. Consecinta imediata (si voita, implicita) este ca se va departa de satana si ii va intoarce spatele. Sunt doar doi stapani si nu putem sluji la doi stapani.

            In plus, niciunde Cristos nu ne invata sa facem diverse miscari ritualice pentru a ne lepada de satana. Probabil ca, la vremea cand a fost propus, obiceiul avea o oarecare semnificatie pentru cei enumerati de dvs, care au fost si ei oameni. O astfel de atitudine nu se potriveste cu raspunsul pe care Cristos ne invata sa-l avem noi fata de pacat, lume, diavol. Nu suntem chemati sa ne scuipam cu, ci sa ne impotrivim tari in credinta (diavolului).

            Astazi scuipatul are si alte conotatii, fiind apanajul unor oameni flegmatici si lipsiti de vreun respect fata de oameni si creatie.

            Nu toate trebuie pastrate cu strictete, unele chiar pot fi schimbate. Pe cand, tocmai exagerarea de a te tine de o anumita forma, in anumite circumstante, dovedeste ritualul mort si/sau superstitia. In cazul romanilor, de multe ori vorbim de superstitie la nivel faptic, a celor care realizeaza efectiv o actiune.

            Accept ca ati sugerat ca sursa nu vine din superstitie (desi nu ati dovedit aceasta, ceea ce va rog sa faceti), dar astazi e mai degraba o superstitie.

    • Marius David zice:

      da, iată o discuţie interesantă, în postarea următoare chiar voiam să ating chestiunea, atitudinea bisericii baptiste faţă de materie.
      voi încerca să judec acestea în tensine, poziţia BO faţă de BB.

  17. Un pacatos zice:

    Ajunge pe ziua de astazi. Doamne Iisuse Hristoase, mantuieste-ne pe noi, pacatosii!

    • Marius David zice:

      ne-a mîntuit DEJA… cel puţin asta este varianta baptistă… clasică. 🙂

      • Un pacatos zice:

        Mantuirea se poate pierde, precum s-a intamplat cu Simon Magul din Samaria ( Fapte, cap. 8) si cu Anania si Safira ( Fapte, cap 5).

        • Un pacatos zice:

          Simon e in cap. opt

          • daniel zice:

            draga „un pacatos”,
            nu intaleg de ce crezi, sa du unde deduci tu ca simon si anania si safira erau mantuiti?
            nu apare ca ei sa fi fost crestini! cum apare despre 1 corinteni cap.5

            iar aceasta afirmatie ca poti sa ti pierzi mantuire mi se pare total de neintales.
            oare pe cand erai fara de Isus si faceai fapte bune …. nu puteai sa fi mantuit prin nici o fapta

            acuma daca esti o faptura noua prin Isus ce te face sa crezi ca faptele tale rele te pot face nemantuit? daca prin Isus esti mantuit fara nici o fapta buna, ci doar prin jertfa Lui, crezi ca sangele lui este mai slab decat pacatele tale care le faci dupa aceia? Sangele Lui Isus nu este sange de animal care sa tina numai pentru o vreme, ci este vesnic. Cred ca credinta asta despre pierderea mantuirii este ne adevarata. in primul rand nu cred ca tu crezi ca poti sati pierzi mantuirea, pentru ca daca ai creda asta ai fi cel mai nefericit om. dar nu esti. Cred ca vrasmasul daca ar avea o putere ar fi folosit o ca tu sa nu primesti iertarea si sa nu fi mantuit. si acuma tu crezi ca el poate sa ti fure mantuirea ?

            Isus a fost facut pacat pe cruce pentru ca cei ce cred in El sa fie facuti fara pacat(neprihaniti)

            Isus a fost blestemat si a murit ca tu sa nu mai fi sub blestem si sa ai viata vesnica.

            Daca cineva crede ca Isus este jertfa pentru pacat si ia asupra lui aceasta jertfa pacatul lui este transferat in Isus si in el se transfera neprihanirea Lui. romani 10:4

            El este noul legamant/
            in romani 8:16 ne arata ca si Duhul adevereste cu duhul nostru ca suntem copii lui Dumnezeu

            Eu cred ca sunt mantuit vesnic pentru ca jertafa lui este vesnica

            este prea frumos sa fie adevarat(traducere evanghelie)

            mie tot imi place de tine si nu vreau sa te superi
            ok!

            simplu

          • Un pacatos zice:

            ” CĂCI DUPA CE AU SCAPAT DE INTINACIUNILE LUMII, PRIN CUNOASTEREA DOMNULUI SI MANTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS, IARASI SE INCURCA IN ACESTEA, EI SUNT INVINSI; LI S-AU FACUT CELE DE PE URMA MAI RELE DECAT CELE DINTAI. Căci mai bine era pentru ei sa nu fi cunoscut calea dreptatii decat, dupa ce au cunoscut-o, sa se intoarca de la porunca sfanta data lor.” ( II Petru 2: 20-21).

          • elisa zice:

            Ai dreptate , pacatosule iertat:
            Dupa roade ii veti cunoaste!!!
            Cine nu are roade…
            „Sunteti prietenii mei daca faceti ce va poruncesc EU”
            si exemplele continua; colaborarea noastra, fiind impreuna lucratori cu Dumnezeu, daca nu este,
            nu suntem mintuiti; cu forta nu se poate.
            Inima noastar e rea i necredincioasa, ea ne paote desparti(singura ea) de Dumnezeu.
            Esti Stapinul meu, Te iubesc: deci Te ascult!

          • Un pacatos zice:

            ” stiti ca ORICE UCIGAS DE OAMENI NU ARE VIATA VESNICA DAINUITOARE IN EL.” ( I Ioan 3: 15).

          • daniel zice:

            as vrea sa citesti numeri 24:5–6
            asa ii vedea Dumnezeu pe israel

            dar ce este interesant este cum era poporul israel atunci ?

            Preaiubitule Dumnezeu vrea sa te vezi cum te vede El:
            5. „Ce frumoase sunt corturile tale, Iacove! Locuintele tale, Israele!

            6. Ele se intind ca niste vai, ca niste gradini langa un rau, ca niste copaci de aloe, pe care i-a sadit Domnul, ca niste cedri pe langa ape.

            nu te uita la tine cu ochii tai ci uitate la tine cu ochii Lui!
            eu asa numesc credinta

          • Un pacatos zice:

            Si nu i-a trimis Dumnezeu pe evrei in robia babilonica din cauza incalcarii poruncilor?

          • daniel zice:

            cred ca ce reuseste vrasmasul este exact asta sa ne arate cat de rai suntem si sa ne descurajeze,
            dar Duhul de spune exact opusul cine suntem noi in Isus sa ne incurajeze
            eu vreau sa stiu cine sunt in Isus
            si am descoperit ca atunci cand ma vad in Isus si cine sunt in El am viata si sunt extaziat de fericit dar cand ma vad in mine sunt fara viata si in disperare

            ma uit la El regele meu care ma iubeste si ma vede pretios si sfant. aleluia

          • daniel zice:

            sti ce interesant ca oameni cauta sa arate mania lui Dumnezeu care tine o clipa si sa nu arate dragostea Lui care este vesnica.
            waw

          • daniel zice:

            trebuie sa ma duc , azi fac 30kg de carnat
            abia astept.

            sti cand te vad in Isus esti asa de minunat ! si imi vine sa ti spun preaiubitule

            preaiubitule sa te bucuri de ziua pe care Domnu ti a pregatit o(pe cand dormeai) sa umbli in ea

            posturile tale mi se par cele mai faine
            si nu stiu de ce
            poate ca de ce esti in El

            by

          • Un pacatos zice:

            Hm, ce iubit de oameni e domnu’ Cruceru.

          • elisa zice:

            pacatosule,
            ai dreptate, vad ca citesti bine si nu te autoamagesti…
            Daniel te invata cu drag, dar vad ca tu il inveti cu Cuvintul scris;
            dar mare mi-e mirarea ca el nu-I spune Domnul lui Hristos, ceea ce se poate spune numai prin Duhul Sfint.
            Sa afirmi siguranta mintuirii si sa nu _l ai ca Domn? numai ca Mintuitor? nu se poate.
            Siguranta mintuirii nu se invata la ortodocsi;
            nici la baptisti( la unii da); insa Dumnezeu nu ne vrea roboti, ci robi ascultatori .
            „nu ne tragem cu Imparatul de bracinari” cum bine zicea un tinar, asta o facem noi de noi. 🙂

          • Un pacatos zice:

            Multumesc, Elisa.

  18. naomi zice:

    Va rog sa comentati subiectul acestei predici. Multumesc!

    • Un pacatos zice:

      Nu stiu, deci intreb:
      Ce este aceea ” suveranitatea lui Dumnezeu”, faptul ca Dumnezeu este Atotputernic?

    • naomi zice:

      Nici un coment?
      Cred ca putini si credem ceeace scriem vizavi de chestiunea in cauza. Ne este frica sa ne exprimam liber pentru ca nu stim unde suntem situati, nu stim inca ce se intampla, nu-i asa?

    • Marius David zice:

      draga Naomi, iartă-mă, dar chiar nu am timp de asta.
      Spune-mi tu despre ce este vorba!
      sînt 10 minute din viaţa mea. Trebuie deja să mă gîndesc asupra felului în care vor fi folosite.
      Nu vreau să ascult un fragment de predică de 10 minute.

      • elisa zice:

        Predica nu atinge nicio confesiune, adica crezul vreuneia; fratele vorbeste la subiect strict despre boala care Domnul o ingaduie in viata noastra si ce minunat sa ai rabdare in boala, sa ramii linga Domnul; mai minunat chiar decit sa te vindeci .
        Cred ca v-ar place sa ascultati, chiar tonul e atit de linistitor.

      • naomi zice:

        Frate Marius aici e toata predica.
        In aceasta predica se scoate in evidenta credinta penticostalilor pe care multi baptisti o condamna ca fiind carismatica.
        Asa cum sunt baptesti carismatici asa probabil sunt si penticostali carismatici. Multi sunt doar la extreme, ori exagereaza, ori nu cred deloc in lucrarea Duhului Sfant.
        Prin acuzarea lucrarii carismaticilor are de suferit si cea penticostala sau nu este asa? Daca este asa atunci este adevarat bancul ala cu baptisti din rai.

        • Marius David zice:

          draga Naomi,
          repet, aici discutţia este despre evanghelia prosperităţii şi despre abateri grave de la învăţătura biblică în ce priveşte pneumatologia de orice fel, fie acesta şi penticostală şi baptistă.

  19. elisa zice:

    Naomi,
    excelenta predica.
    Duhul Domnului este in acest om.

  20. Swan zice:

    Dumnezeu este autorul miracolelor, intelese ca acte vizibile extraordinare ale puterii divine. Mijloacele folosite de Dumnezeu sunt aceleasi pe care El le foloseste pentru orice alt fenomen natural, de aceea, in parte, ele sunt dincolo de o exprimare rationala.
    Scopul minunilor a fost manifestarea revelatiei divine in istorie, pentru recunoasterea Rascumparatorului, pentru apropierea de El. Minunile nu garanteaza evlavia (si Iuda a facut miracole – vezi Matei 7). Biblia nu garanteaza promisiunea vindecarilor celor ce cred in Dumnezeu. Vindecarea sufletului este mult mai importante decat vindecarea trupului. Mai mult, daca nu poti vindeca sau sa fii vindecat nu inseamna ca-ti lipseste credinta. Nu toate bolile se datoreaza puterilor demonice. Chiar Evanghelia face diferenta intre vindecare si scoaterea dracilor. Cand exista vreo problema personala (nevoia de iertare, posesiune demonica, depresii spirituale), Isus intervenea prin cuvintele Lui. Cand existau problema de ordin fizic (orbire, surzenie), Isus Cristos intervenea cu atingerea Lui (Matei 9). Apostolul Pavel insusi a avut parte de un “tepus” in trup (2 Corinteni 11:7), dar care a fost considerat lucrarea harului divin in vederea smeririi sufletului sau.

    Dumnezeu ramane acelasi. Darul minunilor si al vindecarilor este parte a activitatii Bisericii, dar numai in vederea zidirii Bisericii si glorificarii lui Dumnezeu. Nu excludem posibilitatea miracolelor, insa hotararea de manifestare a lor apartine lui Dumnezeu. Miracolele insotesc mantuirea, dar nu o conditioneaza. Ele sunt interventii speciale pentru scopuri speciale. Sa nu uitam ca si cel rau face minuni (2 Tesaloniceni 2:9-10) (Curs de apologetica – Emil Bartos)

    Cateva intrebari: de ce se opresc strajerii doar la duhurile din liga mica (duhul cancerului, duhul impotentei, duhul picioarelor scurte, etc.) si nu trec la cele din liga mare (duhul mortii, duhul imbatranirii, duhul frumusetii, etc)? Daca Dumnezeu nu ne vrea saraci si bolnavi, poate ne ajuta ei sa fim bogati, sanatosi, tineri si frumosi (forever)? Nu au fost suficiente cele 4 plimbari in Africa de Sud? Revoltator. Absolut gretos.

    • Swan zice:

      P.S. errata: duhul urateniei in loc de duhul frumusetii*
      ahh! si duhul prostiei… oare cum mi-a scapat tocmai asta?!

      • elisa zice:

        Swan, am primit ceva pentru tine de la fratele Paul, a inteles gresit cred, ca iti stiu adresa.Cum pot sa-ti trimit?
        iti dau adresa mea de mail?

      • Marius David zice:

        ah, asta era! Duhul prostiei… se pare că este singurul care a mai rămas nenumit, neporuncit şi a bîntuit tot timpul prin sala respectivă.

        am făcut şi eu un experiment în călătoria plină de aventuri pe care am avut-o… am poruncit duhurilor de blocaj în trafic să se ducă şi a … funcţionat.

        Vorba lui Adrian: „aceşti oameni trebuie protejaţi prin lege, statul trebuie să le dea o pensie viageră, ceva indemnizaţii, ceva în plus la pensie că ne fac nouă viaţa aşa de distractivă!”

        • Otniel Veres zice:

          auziti, sa stiti ca eu ajung la concluzia ca darurile miraculoase mai exista astazi; cel de intelepciune s-a dus

          • eLioR. zice:

            Daca vezi un om care se crede intelept, poti sa ai mai multa nadejde pentru un nebun decat pentru el. – (Prov. 26:12)

            Cat de paranoic trebuie sa fii sa crezi ca toti politistii crestini (care se aduna pt studiu biblic si rugaciune) sunt (de la) strajeri? Cum e posibil ca un crestin sa numeasca prosti, nebuni, etc acesti oameni? Ce rau au facut, ca nu inteleg?

  21. elisa zice:

    Swan,
    am gasit asta:
    la Betania Timisoara si de aici apare nedumerirea mea.(http://www.livestream.com/betaniatimisoara/video?clipId=pla_27d187ef-b80a-49f2-9fe1-21 nov

    • Swan zice:

      Multumesc Elisa. Nedumerirea ta are legatura cu faptul ca linkul nu duce nicaieri? :))) Am gasit intre timp predica pe site la Betania (arhiva video) numai ca nu se poate face download. Nu inteleg de ce.

  22. elisa zice:

    Swan, am copiat ceea ce spune cel de siteul respectiv din netentie, apoi am vrut si eu sa o ascult si nu am reusit.
    Acum a incepu strategia de ascunderea erorilor. 🙂
    Azi asteptam „ceva” vezi ce tacere s-a asternut?. 🙂
    Vad ca fr Marius a sters cuvintele persoanei care te-a jignit atit de vulgar.

  23. Teofil S zice:

    Vin ceva mai târziu (după bugetul de timp alocat chestiunilor blogărești…), dar socot necesar ca după ce v-am tot „hărțuit” să remarc și să apreciez această analiză. Dacă această schiță descriptivă a crizei ar fi urmată de către cei în măsură să ia hotărâri, să fundamenteze dogmatic, am avea cu toții numai de câștigat.

    De vreme ce pe capadocieni nu i-a distras contextul, nici pe Atanaisie, nu văd de ce teologii contemporani ar fi mai influențabil. Adicătelea, cred că starea asta de criză, de „asediu” nu e neapărat nepriincioasă unei cugetări teologice temeinice și nepătimșe, dimpotrivă, aș zice că e tocmai prilejul potrivit ca o autoritate să iasă în față și să tranșeze cu smerenie lucruri rămase multă vreme ambigue.
    Îmi amintesc de Alfons de Liguori, care, după secole întregi de dispute între atriți și contriți, a reușit să găsească o cale de împăcare. Deși taberele vor fi rămas încă o vreme, el a lăsat în urmă o rezolvare temeinică a disputei.

    Se pare că în vremuri de acalmie teologii fac mai mult floricele și bat câmpii, iar în situții de conflict se ocupă de lucruri cu adevărat esențiale. Bine ar fi însă dacă răzbelul s-ar limita la un conflict de idei sau, fie, de credințe, și să nu fie transformat în prilej de linșaj public a unei persoane, de lupte meschine de orgolii. Atâta vreme cât teologii se află însă și în „funcții administrative”, mă tem că nu vor putea să-și dezlipească scaunul de cugetarea teologică, ci vor avea mâinile strâns încleștate pe jilț, ochii în patru, iar mintea… împărțită. Inima? Dumenzeu știe…

    Ar merita explorat in extenso mentalitățile care au ținut loc de teologie și felul în care ele au (de)format generațiile de evanghelici.

    • Marius David zice:

      draga Teofil,
      1. mă bucur că vezi şi „lucruri bune” în tot ceea ce fac, unii nu vede decît lucruri rele 🙂
      2. Mulţumesc de aprecieri, analiza continuă, în limita bugetului de timp, cum bine spui. Unii mai şi muncesc 🙂 Sperăm să punem în aplicare una alta.
      3. Capadocienii şi Atanasie au fost mai înrădăcinaţi în context decît ai putea crede. Făceau politică bisericească la greu, erau episcopi, făceau administraţie, călătorii pastorale şi misionare. Cine îşi imaginează că Augustin stătea la vila sa şi scria cu ochii în tavan aşa cum este de-pictat este cel puţin ignorant în istoria bisericii. Dcă citeşti corpusul Augustinian, nu-i numai plin de aşezare meditativă precum confesiunile, tună şi fulgeră împotriva donatiştilor. Chiar acum mi-a ieşit un articol pe tema asta în limba engleză. Şi aceştia n-au găsit întotdeauana calea de împăcare. Dimpotrivă, de multe ori s-a lăsat cu sînge… din păcate.
      4. Da, ai observat bine, acalmia nu-i bună pentru teologie, aşa cum vremurile de libertate religioasă nu fac bine bisericii. Persecuţia şi luptele intestine au generat martiri şi teologi. Deci… Slăvit să fie Domnul… vorba cuiva cu acest reflex lozincard 🙂
      5. Aşa cum spuneam, cei pe care i-ai invocat nu erau deloc plătiţi să fie teologi… aveau funcţii administrative, jilţuri episcopale etc.
      6. Ar merita explorat însă nu putem vorbi de „generaţiile” că avem maxim patru generaţii în Romania. Prea puţin material de studiu.
      Abia ieşim din pubertate şi sînt optimist.
      În rest… face plăcere la discuţie.

  24. calin zice:

    Marius David imi place expresia pe care o dai celorlalte persoane

  25. Daniel zice:

    ortodocsi baptisti penticostali catolici, deja vorbim de multe religii din crestinism, care au cam deviat de la ceea ce au fost la radacina, biserica traditionala nu a avut atatea ritualuri la inceput, de fapt inceputul ortodocsiei si a catolicilor nu s-a bazat pe traditii, ci pe invatatura apostolilor si pe scripturi, bisericile verificau invatatura apostolilor in scripturi nu in traditii si datini. inceputul bisericilor protestante si neoprotestante s-a bazat pe biblie nu pe traditii, traditiile sunt niste ritualuri, ambalaje fara esente, multi fac ceea ce fac pentru ca asa au facut strabunii si au crezut ei ca ii bine, dar putini au incercat sa treaca dincolo de staniol si sa vada care ii de fapt invatatura de la baza… .

    cred ca multe din lucrurile care nu sunt in biblie dar se stiu din vechime s-au raspandit nu oral si prin traditii ci prin scriei, si poporul Israel chiar am citit in Pledoarie pentru Credinta Crestina, este un popor care nu se bazeaza pe ceea ce aude, ceea ce i se spune, la evrei nu mergi cu mituri, cu povesti, ci mergi cu lucruri concrete, vor semne si minuni cum zice Pavel… oricum ii poveste lunga, insa traditia, cred ca este un carlig cu care castigi multi oameni, nu neaparat oameni care stiu ce fac dar oameni care cauta si ei o solutie. Ortodocsia prin traditie creeaza oameni care nu stiu ce fac, dar fac pentru ca asa cred ca ii bine, dar de la acesti oameni te poti astepta oricand sa se schimbe pentru ceva ce le aduce un castig mai bun, pentru ca se bazeaza pe intelepciune omeneasca, dar de la un om care face ceea ce face pentru ca stie ce crede nu se va schimba si va face bine pentru ca asa este Isus, nu pentru ca asa ii invatat de traditie pentru ca asa il vede pe Isus din Biblie… cam atat:)

    • Un pacatos zice:

      Stimate Daniel, am scris chiar sus legat de traditii. Multumesc, daca citesti!

    • Ciprian Simut zice:

      primii crestini se duceau la templu ca sa se roage.

      ai putea sa descrii ritualurile baptiste, de exemplu?

      • daniel zice:

        baptistii din romania toti au timbrul voci ca si paul negrut!
        acelas stil si tonalitate. asta este traditional la baptisti in romania

        • Ciprian Simut zice:

          daniel, observatia ta e bazata pe vreo masuratoare stiintifica sau pur si simplu ai vreo ranchiuna ca gandim diferit de tine?

          eu nu te-am intrebat ironic despre traditia baptista.
          incercarea de intoarcere la biserica primara nu este normala pentru biserica primara nu era perfecta. in ciuda faptului ca Cristos nu Se inaltase demult la cer, Galatenii, de exemplu, o si luasera dupa alte invataturi.

          daca tot faci afirmatii macar explica-le, argumenteaza-le, nu le arunca numa’ asa ca ti se pare tie.

        • Un pacatos zice:

          Stimate Daniel, eu nu sunt teolog, decat cel mult unul amator. Daca vrei sa cunosti traditiile si baza lor scripturistica, atunci studiaza cartea Credinta Ortodoxa. O gasesti la toate magazinele cu carti ortodoxe si in toate bisericile din orase. Eu cunosc putintel Scriptura si am citit putine carti ortodoxe.

        • Vasilis zice:

          nu-i bai au patit-o si altii…
          cel numit „printul predicatorilor” a mers intr-un oras unde era pastor unul dintre primii lui studenti de la Colegiul Biblic. dupa ce s-a terminat serviciul de inchinare la plecare a surprins discutia dintre doua surori:
          – Ei cum ti-a placut Mr. Spurgeon, o intreba cea mai tanara pe cea mai in varsta?
          – Mi-a placut dar mi-ar fi placut mai mult daca nu l-ar fi imitat atat de mult pe scumpul nostru Mr. Medhurst.

        • elisa zice:

          Asa o prostie nu mi-a mai fost dat sa aud pina azi; si am auzit destule. 🙂
          Am ascultat foarte multe voci, mai ales la evanghelizari, cind vin frati din toata tara;
          fratele Paul Negrut are o voce inconfundabila si n-am auzit pe nimeni sa incerce sa-l imite.
          Un lucru este insa cert; acest om are o viata curata si a vrut sa curete Cultul de vechituri; cerindu-le fostilor delatori sa dea declaratii daca au colaborat sau ba.
          Multi l-au pus la inima intr-un loc tainic, poleit cu sclipiri magice de ura;
          acum insa noi vazindu-i pe lupi ca-s doar oi (doar asa se vede dupa blana pe care o imbrca) aruncam vina pe oile adevarate si pastorii oilor/.

        • Marius David zice:

          întreb şi eu ca Lavinia „Says who??? astea ce aberatii mai sunt?”
          Nu se dau premii pentru astfel de călcături în străchinile neuronice?
          Ştiu eu pe cineva care dădea premii. S-a oprit de-o perioadă. Toţi evoluăm! Dar pentru tine merită reinventat temporar obiceiul 🙂

    • elisa zice:

      Nu-s de acord cu anumite lucruri de la ortodocsi, dar nu putem afirma ca ei schimba ceva, daca e vorba de mai multi bani; la modul general.
      Afirmind asmenea lucruri nu facem decit sa ne adunam pacate; cunosc preoti ortodocsi, pe care -i muta episcopul de la un loc la altul, ca sa-i faca sa plece;
      cind te tii de Cuvint, nu esti placut nici celor din casa ta;
      si sunt mai multi, ei cer si altora sa traiasca curat, pentru ca traiesc o viata curata; stiu ca Domnul le va tine inseama stradaniile.

    • Marius David zice:

      draga DAniel, tocmai pentru că povestea este lungă, tu nu o ştii toată.
      Un pic de documentare înainte de a vorbi despre aceste lucruri: tradiţie, ce se crede, ce s-a crezut, canonul, cum mergem la evrei, ce a fost mai întîi Biserica sau Biblia etc.

  26. Patrix zice:

    Iată ce am primit în email!!!!!

    Eu cred ca merita publicat la prima linie!!!!! 🙂

    Vorba ta: romanul s-a nascut poet, neamtu s-a nascut harnic.

    Vedeţi…?
    1
    Vedeţi cum ne devine religia surghiun
    Ne-ncãtuşeazã-n datini prin interpreţi umani?,
    Şi cei ce vãd pãcatul şi numele i-l spun
    …Sunt exmatriculaţi, vãzuţi ca mari duşmani!

    2
    Aşa se-ntâmplã astãzi când leul este ron
    În dulcea noastrã ţarã numitã Românie,
    În ţara care-a dat un om ca Iosif Ţon
    Un nume ce-nsumeazã a noastrã teologie.

    3
    Nu numele ne face sã fim ceea ce ni-s
    Prea mulţi îşi dorm acuma al nepãsãrii somn,
    Prea mulţi ascund pãcate, prea mulţi s-au compromise
    …Şi lucrul ãsta-l vede, şi-l spune Iosif Ţon.

    4
    Dar asta deranjeazã pe cei mai mari ai noştrii
    Pe cei ce tolereazã prea multe şi pe mulţi,
    De ce nu dau afarã pe cei ce-au fost cu “foştii”
    Pe trãdãtorii care, turnat-au pe-a lor fraţi?!

    5
    Dar asta li se pare “greşealã” prea minorã
    S-atragã dupã sine a suspendãrii drept,
    …De parcã e-n doctrinã, şi fapta e moralã
    Aceastã actorie de-aţi trage fraţii-n piept.

    6
    Trezeşte Doamne fraţii în ceasul cel din urmã
    Tu Stãpânul nostru, şi-al nostru singur Domn,
    Adunã-Ţi azi pãstorii, uneşte-Ţi a Ta turmã
    Mai foloseşte-odatã pe omul: IOSIF ŢON!

    Ionuţ Deliu-Zaharie

  27. daniel zice:

    nu va mai intaleg, ce tot aveti cu nenea ton?
    chiar asa tare va obsedeaza ideea ca este baptist si face cum crede el? si nu rezoneaza cu voi ?
    mai lasatil pe bietul om inpace . este un om liber. asa va deziceti de ton parca el este intruchiparea baptistilorsi.
    ceea ce crezi tu este important! nu ce face sau ce zice ton.

    • Ciprian Simut zice:

      interesant, chiar foarte,

      atatea indemnuri la a lasa lumea in pace, dar nu se observa ca atitudinile publice pot duce pe unii in ratacire.

      ma intreb ce ar fi facut Atanasie sau Vasile cel Mare sau Ioan Gura de Aur sau Grigore de Nisa daca s-ar fi luat si ei dupa toti care indemnau la pace mondiala. Parca ati fi Miss Universe: what is your greatest desire? World Peace!

      Nu am mai avea nici o doctrina bine pusa la punct.

      • elioR. zice:

        : )))) strajerii erau cu mult inainte ca Ton sa se afiseze cu ei. deci am putea spune ca unii baptisti l-au dus in ratacire pe Ton, si nu Ton pe ei. hai nu mai dramatiza atat, ca Ton n-a dus si nu duce pe nimeni in ratacire. singura voastra problema e ca va pleaca oitele si ramaneti mai putini.

        • elisa zice:

          Elio-
          R,
          Ce dar de a intelege lucrurile numai pe jumatate ai;
          pacat,
          chiar nu ai inteles ca de fapt miza e mult mai mare si mai importanta decit vesnicile lucruri lumesti:
          „va pleca oitele”(sa plece cei care nu sunt dintre ai nostrii) si alte asemenea…
          Este vorba de viata vesnica a celor care pasc iarba otravita!
          daca crezi ca e timp pentru gluma, sau ironii aruncate in dreapta si stinga; gresesti.
          Poate ar trebui sa-ti pui niste semne de intrebare.

          • daniel zice:

            ???
            Este vorba de viata vesnica a celor care pasc iarba otravit!

            draga elisa sa intaleg ca tu esti cu restul baptistilor pe baricade?

            succes si tie! 🙂

        • Ciprian Simut zice:

          pleaca oitele? elior credeam ca esti mai ascutita de atat.

          daca tineau atat de mult la ton, nu crezi ca s-ar fi chinuit sa il tina aproape? el s-a dezis de ce inseamna fi baptist.

          oricum, te poti bucura in liniste, e de ai vostri acum. joaca in tarcul tau.

        • Marius David zice:

          de cînd este o problemă în biserică că pleacă oiţele şi rămînem mai puţini?
          Tu chiar nu citeşti Biblia, eLioR?

          „nu te teme turmă… MICĂ!”
          „ÎNGUSTĂ este calea şi PUŢINI sînt cei ce o află… ”
          etc.
          Creştinismul n-a făcut casă bună prea des cu majoritatea… şi oricum adevărul nu se votează cu 50% plus 1.

    • Marius David zice:

      dacă e nenea pentru tine, măgar scrie-i numele corect. E Iosif Ton (frate, domn, cum vrei, alege tu… ) puţintic rescpect, domle…

  28. daniel zice:

    draga ciprian simut,
    toti cei pe care i pomenesti au scris si au facut ce au crezut ei, nu cred ca erau intresati de ce faceau alti si ce zic alti

    iar doctrina bine pusa la punct cred ca este :

    Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.

    succes prin oceanul doctrinelor 🙂

    • Ciprian Simut zice:

      serios? mai superficial de atat nu poti fi?

      ei au raspuns unor provocari ale vremurilor lor, adica le-a pasat ce spunea arius, de exemplu, d’aia au scris.

      niscaiva cultura, asa, minima.

  29. daniel zice:

    Cum am ajuns aici? (Străjuiţi de impostori) – Criza teologică ?
    draga ciprian simut,
    nu sunt superficial deloc, intrebarea este, chiar crezi ca ce se face acuma in toata tarasenia asta cu bomn ton duce undeva? poate chiar la revizuirea doctrinei baptiste?
    nu cred.

    nu vreau sa intru in discutia asta , mi se pare aiurea si neimportanta

    • Ciprian Simut zice:

      pai atunci de ce ai intrat in hora?

      revizuire? te referi la doctrina in sine? pentru ce? care aspect nu e clar?
      enumara cateva.

    • elisa zice:

      Daniel,
      multumesc, oricum nu ma incred in ceea ce imi urezi. :))
      Increderea mi-am pus-o in Domnul; orice ar fi, orice=ar veni, orice vifor!
      Arati ca un adolescent care se distreaza aruncind cu pietre -n apa, sa vada cite cercuri numara. 🙂
      Tu poate numeri circurile. 🙂
      Domnul sa te binecuvinteze cu multa pricepere.
      El sa ne dea tuturor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s