Despre repetiţie

Iată ce am găsit într-un articol interesant desrpe muzică:

Repetitia in muzica nu este niciodata la fel, nu e ca in vizual. Urechea se adanceste. Exista un prag al perceptiei noastre. Daca repetam de doua ori, e foarte interesant; de trei ori – e si mai interesant; de patru ori – cam intelegem despre ce e vorba; de la a cincea oara – incepem sa fim agasati; a sasea si a saptea oara – deja nu mai primim multa informatie; a noua si a zecea oara – ne plictisim si nu o mai luam in seama. Insa dupa 4 minute de auzit acelasi lucru, se pare ca intram intr-un fel de rezonanta cu muzica respectiva, intr-un fel de transa. Corpul, urechea, mintea – se obisnuiesc cu acea repetitie. Este un fel de repetitie incantatorie. Din aceasta cauza, toate traditiile mistice se bazeaza pe repetitie: repetitia rugaciunii inimii, a mantrelor.

Dan Dediu, compozitor

Sursa

Bine. Ce se întîmplă cînd cîteva zeci sau sute de oameni încep să repete de multe ori: „sînge, sînge, sînge, sînge, sînge…. „

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Întrebările lui Ghiţă. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

14 răspunsuri la Despre repetiţie

  1. Un pacatos zice:

    Nu intele ce aveti cu rugaciunea inimii? Nu e ea profund crestina?

    • Marius David zice:

      Ba da, cine are ce are cu rugăciunea inimii?
      Am citit Pelerinul Rus, romanele de călătorie, genul bildungsroman, sînt printre favoritele mele.
      Repetiţia în gînd este una, repetiţia sonoră este cu totul altceva.
      Mantrele se spun şoptit sau cu glas domol.

      • Un pacatos zice:

        Domnule Cruceru, mai bine i-ati lasa in pace pe strajeri, ca le faceti reclama. Ca eu, de la dumneavoastra am auzit de ei. Cat despre Strajeri Scriptura are o vorba: ” Calea celui nebun este dreapta in ochii lui, iar cel intelept ASCULTA de sfat.” ( Pilde 12: 15).

  2. naomi zice:

    Si dupa cinci minute vine somnul, daca ascultam aceiasi piesa in fiecare seara. Acum stiu de ce dorm fratii in adunare 🙂

  3. Paul zice:

    Cat mai aveti de gand sa continuati cu acest atac ” furibund ” la adresa Miscarii Strajerilor si a adeptilor lor ?

    • Un pacatos zice:

      De unde stim ca ce fac Strajerii nu e o inselaciune demonica? ” Nu este de mirare, deoarece insusi satana se preface in inger al luminii.” ( II Corinteni 11: 14).

    • Marius David zice:

      Atac?
      Furibund?
      Oamenii aceştia s-au atacat singuri, nu facem decît să le scoatem propriile vorbe şi practici la iveală. Diavolul este incomod cînd este scos la lumină. De ce crezi că johanesburgenii nu doresc să fie filmaţi, înregistraţi şi te controlează la piele de reportofoane şi telefoane?
      Pentru că ştiu că ceea ce fac este periculos dacă iese la iveală.

      S-ar putea să ne oprească ei, dacă le va îngădui Dumnezeu.
      cineva m-a asigurat alaltăieri că „Străjerii se roagă pentru oameni ca mine, se va îngriji Domnul de mine cumva să mă oprească…. ”

      Deci? Stai on line să vezi ce se întîmplă!

      • Un pacatos zice:

        Domnule Cruceru, daca vreti sa aratati cine e Tzon va ajut eu, ca ( indirect) din cauza lui nu sunt neoprotestant.
        Acest domn a sprijinit tiparirea la Editura Lumina Lumii, Korntal, Germania, in anul 2000, a unui Nou Testament revizuit ( editia I, care inca mai e de vanzare).
        O carte mai plina de greseli gramaticale ( sub aspect ortografic), ca asta, nu am mai vazut, si am citit destul la viata mea.
        Tocmai de aceea m-am gandit, cum poate sa fie Tzon omul lui Dumnezeu si, in acelasi timp, sa-i masacreze Cuvantul fara mila? Daca Tzon ar fi iubit de Dumnezeu nu scotea asemenea erori pe piata.

  4. NicuMeister zice:

    Este cumva o referire subtilă şi la penticostali, sau vă referiţi strict la mişcarea străşerilor?

    • Marius David zice:

      Am citat un compozitor, era în contextul muzicii, cred că acest citat tregbuie aplicat în primul rînd în contextul muzicii, apoi la celelalte contexte.
      contextul imediat este contextul străjerilor, dacă mă întrebaţi şi apoi orice alt context în care se practică repetiţia care duce la autohipnoză.

  5. Ciprian Simut zice:

    poate ca ar trebuie sa ne re-intrebam ce se intampla in cazul celor nemantuiti care se vindeca de cancer? care e diferenta dintre vindecarea lor si „vindecarea” de la strajeri?

    • eLioR. zice:

      dar care este diferenta dintre vindecarea celor nemantuiti si „vindecarea” de la baptisti? de ce trebuie sa credem vindecarile facute la baptisti, iar cele facute la penticostali, carismatici, strajeri, etc, nu?

      • Ciprian Simut zice:

        nu faceam distinctie intre vindecarile de la baptisti.

        spuneam despre un individ complet in afara bisericii, care se vindeca de cancer, pe care o comparam cu o vindecare strajereasca.

        • eLioR. zice:

          faceai (si) intre cele de la strajeri. eu apoi dupa modelul tau am zis de baptisti. greu te prinzi.
          e clar ca pt tine nu este nicio diferenta intre vindecarile celor din afara bisericii si strajeri. e clar ce vrei sa insinuezi. eu intrebam de ce (numai) la baptisti „vindecarile” sunt pe bune, reale?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s