Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
http://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Clădirea este realizată de un arhitect canadian, a fost finalizată în 1989 şi este într-un oraş important din Europa. Este realizată din sticlă, oţel şi granit.
sa spunem ca muza inspira in mod repetat, la distanta de vremi si kilometri…
Ar putea fi Opera Bastille din Paris, usoare asemanari se pot observa la cladirea Bisericii “Emanuel” Oradea, presuspunem (si speram) ca inspiratia arhitectului roman a fost doar una indirecta (a vazut fatada, i-a placut si sub influenta acesteia a creat fatada de la Oradea)
http://www.oradea-online.ro/oradea/2/galeria_oradea4_13.htm
corect.
ferestrele seamana.
este un sediu de BCR (daca nu ma insel in Tg Mures) care seamana si mai izbitor cu aceasta cladire
initial am avut tentatia sa zic ca este Roma sau un oras sudic, pentru ca in sticla cladirii este reflectata o coloana cu oarece statueta in cap, tipic pentru arhitectura greco-romana sau de sorginte bizantina, dar intr-adevar, este vorba despre opera din paris
seamana un pic cu Bucharest Tower Center.
Opera Bastille din Paris, proiectata de Carlos Ott, un arhitect uruguayen nascut la Montevideo si resident in Canada.
Se vede place de la Bastille cu statuia “génie de la Liberté”, plasata pe coloana de 52m. Coloana a fost ridicata in 1940 si este un omagiu celor adus celor 509 persoane cazute in timpul revolutiei de 3 zile din 1930 si are numele de “Colonne de Juillet”.
Uite ca acum îmi dau seama ca la “rivolutiunea” din 1989 cand nea Nelu lua puterea au fost de doua ori mai multi morti si nici coloana n-a ridicat.
Excelent!
Pardon, corectam, în graba am scris 1930 în loc de 1830 si 1940 în loc de 1840.
A se citi Coloana a fost ridicata in 1840 si este un omagiu celor adus celor 509 persoane cazute in timpul revolutiei de 3 zile din 1830 si are numele de “Colonne de Juillet”.
Cu gândul la rivolutiuna din 1989 m-a furat peisajul
Pai n-a ridicat Nea Nelu. Au ridicat altii, o tzeapa imensa, care a costat enorm, in fata comitetului central. E de un prost gust revoltator.
din cate cunosc acea “tzeapa” e “opera” decanului Facultatii de Design din cadrul Institutului “Ion Mincu”, Iulius Ionescu
nu este ţeapă, este o scobitoare cu o măslină în ea.
O asemenea eroare de design, ca să vorbesc eufemistic… mai rar.
Mie-mi arată a o coajă de cartof împăiată. Nouă ne-au lăsat coaja, ei au luat cartofu’
Aduce oarecum cu Primaria de la mine din oras. Bine-nteles, nicidecum izbitor, si la o alta scara.
http://www.apulum.ro/album2/displayimage.php?album=11&pos=0
http://www.apulum.ro/album2/displayimage.php?album=11&pos=2
http://www.apulum.ro/album2/displayimage.php?album=11&pos=5
Mie prima care mi-a venit in minte (drept, cum spui tu – nu seamana izbitor…dar “aduce”) e “Cetatea”:
http://www.cetatea.ro/albumfoto/displayimage.php?album=27&pid=30#top_display_media
Un zambet!
Asa e, dar nici nu e primarie, cum zicea Marius, si e o imitatie nereusita din lipsa de spatiu dupa Emanuel.
un arhitect, cînd era aproape gata, a încercat să mai salveze ceva, pentruc ă se făcuseră ceva greşeli şi la execuţie… dar este imposibil de salvat. Clădirea aceea este nereuşită din toate punctele de vedere: acustică, vizibillitate etc.
din păcate aceea este una dintre cele mai nefericite realizări arhitectonice în domeniul arhitectonicii bisericilor baptiste din ţara noastră. este bună de pus la “aşa nu!”
mi se pare foarte departe de aceasta. Nu prea seamănă.
seamana cu vaticanu’ de la oradea. (biserica emanuel)
Nu, biserica Emanuel semănă cu Opera. Care-i totuşi ideea cu VAticanul? cine-i Papa?
Papa e celibatar.
haha, la asta m-am gandit si eu intai.
Asta nu e Camera de Comert din Bucuresti ?!
nu e!
O alta varianta a povestii.. Palestina
da, interesant, mai ales harta.