Ce cerem şi ce pierdem pe facebook?

Friendeţea, asta cerem şi asta pierdem.

Aud: am 5000 de prieteni pe facebook! Doamne păzeşte! Cine îşi face mulţi prieteni spre nenorocirea lui şi-i face.

Proverbe 18:24 Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decât un frate.

Nu, pe facebook nu cîştigăm prieteni şi nici nu pierdem prieteni. Prietenia este cu totul altceva, dar nu avem încă un cuvînt care să acopere chestia asta care se întîmplă pe facebook. Pe facebook nu se întîmplă relaţii, distrugem termenii dacă numim prietenie şi relaţie ce se întîmplă acolo, nu, pe facebook ne dă cineva friendeţe şi acolo ne socializăm.

Este ca o îngrămădire veselă într-un autobuz care pleacă cu studenţi şi elevi în practica de toamnă la cules struguri. Vă mai amintiţi, generaţie de decreţei, ce păţeam la vremea asta? Glume, informaţii, tipuri, ponturi, poante, glume, bancuri, chicoteli.

De ce friendeţe? Pentru că este un calc după englezeşte şi facebook-ul este anglificat cu totul de la mama lui, pentru că este un calc simpatic, nereuşit, cum neterminată este atmosfera pe facebook… (parcă ceva lipseşte, nu-i aşa? tot timpul lipseşte ce care stă în aer dar nu va veni niciodată… asta este marcă facebook… ) şi pentru că este un calc neserios, ironic … de asta îmi place şi mai este ceva: seamănă sonor cu „bineţe„.

Dacă dai bineţe vecinului nu eşti şi frate cu el, dacă dai friendeţe cuiva, nu eşti neapărat şi prieten cu acela.

Deci.. pe facebook nu ne pierdem feţele (personae) în relaţii, ne dăm friendeţe şi, ce bine că s-a creat totuşi verbul, ne desfrenduim (unfriend) la cerere şi comandă.

Frendici Fesbucov

About Marius David

Soțul îngăduit al Nataliei și tatăl nedesăvîrșit al lui Neriah, Naum Lucas și Noah Cristofor
Acest articol a fost publicat în Analize, aş şaptelea simţ, dulce Românie, Gînduri, intrebările lui Naum. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

29 de răspunsuri la Ce cerem şi ce pierdem pe facebook?

  1. naomi spune:

    Aveti drptate. Posibili prieteni (sau posibili dusmani) ar fi mai relevant si mai real. 🙂
    Desi eu ma indoiesc ca poti sa-ti faci prieteni adevarati pe facebook sau pe orice in spatiu virtual (chiar si prin telefon) O apropiere prieteneasca are nevoie de cunoastere totala, contact vizual (mai ales in conversatii) Mima, jesturile intr-o conversatie conteaza foarte mult. Caracterizeaza interlocutorul si-l face transparent, pe cand pe facebook sau oriunde pe internet, nu se poate observa aceste mici dar importante indici despre „prietenul” nostru.
    Trebuie pus in miscare toate simturile, privire, auzire, miros, (daca-i cazul atingere) pentru a-ti cunoaste bine interlocutorul, cuvintele pot fi inselatoare.

  2. Liviu Matei spune:

    E grav daca nu „existi” pe facebook?
    E un semn de impolitete sa ignori cererile de „socializare” pe acest site?

  3. Gabriel Băloi spune:

    Facebook-ul e încă un atac al lumescului asupra concepţiei autentice biblice sau asupra caracterului excepţional al prieteniei , pe care , evident , o deşiră din toate părţile.
    E un nou teren în care se seamănă toate relele şi care crează suflete ce învaţă SĂ SE ÎNCHIDĂ unele faţă de altele , nu să se deschidă.
    E locul frienderilor ( frendărilor ) , fiindcă ăştia sunt foarte mulţi , iar potrivit Scripturii PRIETENUL ( la singular ) este excepţia de la starea generală şi „normală” a neprieteniei interumane.
    Facebook-ul ar putea fi , eventual , soarta unora vitregiţi , dar , în nici un caz , nu e nici leacul acestora.
    Prietenia asta de lume (lumească ) a definit-o foarte bine Puşkin , deşi el n-a apucat să vadă noutatea în cauză , numind-o „troc de-nfumurări şi trîndăvie”.
    Şi ce-i mai grav pentru unii evanghelici e faptul că au căzut cu profilul spiritual drept în balta facebook-ului , că doar arătania ( sau arătătarea ) virtuală cu pricina , cu proiecţii fotofiziologice , e tocmai posibilitatea de a-ţi privi prietenii „din profil” şi a le vedea abătăturile de după profil , nu ?!

    • Gabriel Băloi spune:

      – Ce pierdem pe facebook ?
      – vremea.

      • Mihai-Sorin spune:

        FACE-BOOK OR FAKE-BOOK..?

        nu doar vremea ci si timpul ..

        de fapt pe Face-book se poate pierde:

        – timpul (in sensul consacrat al termenului)

        – vremea frumoasa de afara in multitudinea exprimarilor sale ( fie in mirifica impletire a razelor de soare, fie in incantatoarea sarabanda a fulgilor de nea ori de ploaie, sau unduiasa adiere a vantului..)

        – concentrarea de la adevaratele scopuri si esente crestine

        – binecuvantarile bioritmului prin depasirea limitelor naturale ale perioadei de somn, odihna

        – obiceiurile bune prin intovarasiri rele (interesant este ca lumea virtuala provoaca efecte in cea reala)

        – timpul de rugaciune, iar altii prin nemijlocirea ta, pot pierde viata sau sanatatea

        – pana la urma e posibil sa pierzi totul, nimanui nu i-ar conveni sa-l gaseasca momentul rapirii chatuind, sau vagabondand pe face-book.

        de fapt face-booke e in esenta fake-book

        falsitatea rezidand si din unul dintre aspectele foarte putin cunoscute si anume ca a fost creata si in scopul de

        – culegere de informatii personale
        – mod de viata
        – linii genealogice etc

        (exista o reala si avida preocupare in acest sens inspre pregatirea evenimentelor care vor urma, evenimente asociate adevarurilor din Apocalipsa cap.13 si 14)

        fiind una din trocile dracilor umplute cu bile colorate etichetate
        profesional, dibaci, cu „genuine diamond” si insotite deasemenea de un certificat de conformitate „trade mark”

        • Lora spune:

          Dar nu stiu daca poate fi cineva captivat de ceva ATAT DE PLICTISITOR ca face-book-ul! Sa zicem ca vrei sa regasesti pe cineva din trecut, sa transmiti nise salutari, sa-ti arunci privirea peste niste foto, dar ce mai mult de atat incat sa ajungi sa pierzi si vremea? E adevarat ca ploaia de vorbe intelepte, de citate si frumuseti care incanta ochiul,mintea, e foarte densa pe face-book si poate de aceea devine ceva comun si „de duzina”. Apoi, ma intreb in ce masura prind radacini in sufletul nostru. De fapt, e alegerea fiecaruia daca pierde vremea, timpul, pe el insusi, in orice conditii s-ar afla.Cine are talentul de a pierde vremea o va face oricum si oriunde pentru ca la baza pierderii nu e face-book-ul, ci o neconstientizare a importantei timpului care ne-a fost acordat. „Daca are capul de facut paduchi…”- o vorba a grecilor.

          • Mihai-Sorin spune:

            @ „Cine are talentul de a pierde vremea o va face oricum si oriunde..”

            Nu prea e asa Lora, decat in restransa masura..

            acel „si nu ne duce pe noi in ispita” rostit de Domnul Isus Insusi, ca model de rugaciune inteleapta, autentica si implinitoare a tuturor nevoilor majore, atesta faptul ca:

            – omul e o fiinta ispitibila

            nimeni nu rezista prea mult timp, expus unor ispite prea mari

            versetul care afirma ca nu „v-a ajuns nici o ispita peste puterile voastre” nu precizeaza doua elemente esentiale:

            – numarul /multitudinea (ispitelor)
            si
            – durata/frecventa manifestarii lor in timp

            din el se intelege ca orice ispita poate fi biruita si atat.

            expunerea concomitenta la mai multe feluri de ispite si pe o durata prea mare are un singur efect: pacatul.

            de aceea inmultirea pricinilor (mijloacelor si metodelor) de pacatuire este un obiectiv cardinal pentru hoardele demonice care se manifesta subtil sau deschis impotriva oamenilor

            face-bookul intra in acesta categorie a mijloacelor subtile de pacatuire, constituind un laţ spiritual, intr-o masura mult mai mare decat se manifesta ca o punte a socializarii (prieteniei).

            Gandirea dupa coordonatele proportiiilor este de folos in multe rationamente, in care scopul este de a distinge raul de bine, utilul de inutil, in esenta viata de moarte.

            Ps.
            de exemplu,
            celei mai pudice fete ii vor veni ganduri de
            destrabalare maxima, daca e „bine” ispitita pe timp indelungat vizual, verbal, daca se afla intr-un loc nepotrivit si in compania unor persoane si „pachetele prafuite” nepotrivite..

            iar acest termen „nepotrivit” are de multe ori o infatisare sau o manifestare capitulant (sau „criminal” folosind argoul adolescentilor) de atractiva.

          • Lora spune:

            Ca veni vorba de: „Si nu ne duce pe noi in ispita”, tare imi doresc sa punctam si alte chestiuni importante ca sa intelegem mai bine cum sta treaba cu acest fel de dus in ispita. Intai, aceasta e o rugaciune pe care o face Domnul Isus catre Dumnezeu Tatal. Deci Il roaga pe Dumnezeu sa nu ne duca pe noi in ispita. Ce reiese de aici? Ca in anumite conditii, Dumnezeu ne poate duce in ispita. Vine aceasta in contradictie cu ceea ce gasim scris in Epistola lui Iacov 1:13 „Dumnezeu nu poate fi ispitit ca sa faca rau si El insusi nu ispiteste pe nimeni”. Absolut nu. Dar cadere in ispita o intalnim peste tot si nu e un basm. Ce scop are? Incearca Dumnezeu o scoatere la lumina a raului care zace in noi si ne indica exact problema in care avem nevoie de ajutor sfant? Posibil, nu stiu. Astept iluminare. De la a cadea in ispita pana la a ne complace intr-o stare de pacat, cred ca e o diferenta mare.

          • Marius David spune:

            păi pntru ploaia aia de citate şi tot merită, nu-i aşa?

            ia uite aici ce-am găsit azi şi am pus pe facebook. Nu-i superb? Mai ales ultima.

            Prediction is very difficult, especially about the future. – Niels Bohr
            People who get nostalgic about childhood were obviously never children. – Bill Watterson
            Liberals are very broadminded: they are always willing to give careful consideration to both sides of the same side. – Anonymous

          • Lora spune:

            🙂 Desigur, citatele sunt partea buna a face-book-ului dar am mai avea nevoie si de discernamant sa stim care sunt in concordanta cu Biblia -(cat timp alocam cititului Bibliei asa incat sa o cunoastem indeajuns de bine?)-si care nu. Pentru ca sunt foarte multi intelectuali imbecili cu mare succes la public si alti intelectuali care au spus mii de vorbe intelepte si una nebuna care si ea va lua frumusel un loc de cinste in mintile oamenilor, loc asigurat dinainte de intelepciunea strategic plasata, parca, in celelalte vorbe. Te intrebi: asta e subtilitate de intelectual? Nu as crede. E ceva care provine dinafara mintii omului dar se foloseste de ea pentru a atinge anumite scopuri.
            Bine e sa veghem peste tot si unii asupra altora.

        • Adrian Vlad spune:

          De ce atâta vorbă pe seama facebook-ului de parcă citirea unui blog nu poate fi considerată de unii „o pierdere de vreme”. Aşadar sunt de acord cu Lora, pentru cine pierde vremea Facebook este o adevărata dar nu începeţi cu generalizări că o luaţi pe arătură.

          • Marius David spune:

            Sigur, eu am încercat să fiu concret, fără generalizări. La poz(n)e mă refeream!
            În rest, de acord… şi citirea unui blog poate fi multă pierdere de vreme, dar şi citirea unor comentarii în care ideile sînt greu de găsit între cuvinte.

    • naomi spune:

      Frate Gabriel va respect invataturile, au greutate, dar vreau sa va intreb ceva ce mi-a trecut prin minte. Daca toti tineri (si nu numai) stau mai mult pe facebook si bloguri nu ar trbui sa fie cineva si acolo sa-i indrume sa-i mustre si de ce nu sa-i evanghelizeze? Este ceva rau in asta? Cel slab sa nu caute la asa ceva, dar Biblia spune ca sa-i scoatem si sa ne coboram acolo unde sunt ei. Are sau nu are si asta o parte buna? Bineinteles ca riscul este mare, dar nu cu neputinta sau neaparat pacatos.

      • Gabriel Băloi spune:

        Naomi , nu-i necesar să aderi la un anumit conformism ( numit facebook ) ca să corectezi comportamentele deviate ale subiecţilor ce alcătuiesc grupul nostru de referinţă.
        În zone adînci ca acelea , cu troglodiţi spiritual , sunt întărituri rele , legături şi lanţuri puternice pe care n-ar trebui să încerci a le rupe acolo.
        Dacă începi să corijezi acolo comportamente şi atitudini murdare nu faci altceva decît o activitate neînţeleaptă de reexpunere şi sporire a imaginii murdăriei deja create. Ei o crează o dată , tu o reclami şi o reactivezi a doua oară , ca să sporească circul , nu ?
        Atenţie ! grupul cu pricina facebookată are anumite norme şi comportamente pe care le împărtăşesc toţi membrii săi (adică, tipesele dezbrăcate cred toate în principul acesta al dezvelirii trupeşti ). Ori , se spune că noul venit , într-un grup , care dovedeşte prea mult zel (moral ) va fi , în general , obiect de sancţiuni. Te bagi în locuri de unde poţi ieşi destul de şifonat. Mă abţin cu greu să nu mă exprim în cuvinte cu asperităţi mai mari.
        Acestea sunt conformisme moderne , iar , contrar a ceea ce s-a spus cum că , conformismul s-ar opune devianţei , în realitate conformismul acesta modern generează hiperconformism (dezveliri trupeşti etc.) , iar progenitura aceasta din urmă poate fi considerată în bună regulă o formă de devianţă.
        Însă , îl poţi prinde afară din facebook pe subiect şi apoi îl nivelezi de toate întăriturile lui rele !
        În comentariul anterior am afirmat doar care este tipul de prietenie pe care-l inventează şi efectele ei , însă nu am blamat persoanele decente care au facebook.

    • Marius David spune:

      foarte reuşită expresia: troc de-nfumurări şi trîndăvie!

  4. Pingback: Şocant de … plictisitor | Marius Cruceru

  5. Pingback: “Ce caută un popă pe facebook?” | Marius Cruceru

  6. sebastian spune:

    super comentarii daca a auzit cineva de teoria strutului ,vb ca se perde vremea ca nu se pot face adevarati prieteni pe fb aveti dreptate dar ……………………………………………………voi sunteti pe fb

  7. fb ul e o unealta, am mai zis o si o zic. Spre distrugere sau spre constructie, noi insine ii dam valoare prin ceea ce suntem si cum o folosim. Eu sunt foarte dur cu postarile (pozele) nerelevante si neziditoare care mi apar pe timeline si incerc sa l folosesc ca si o unealta de aducere a oamenilor pe tarimuri in care sa si puna intrebari despre ceea ce este important in viata asta ca s o apuci pe cealalta.

  8. Pingback: Suspendarita acută a lui Pontanescu şi simpatia pentru Băsescu | Marius Cruceru

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s