Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
http://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
intrebarea presupun ca este retorica…
cred ca asta incerci (si de MULTE ori reusesti).
oarecum… retorică. 🙂
nu stiu cat de familiar iti este acest blog dar subiectul si abordarea sunt SUBLIME
http://teampyro.blogspot.com/2010/09/from-2006-when-compassion-is-satanic.html
să vedem, să vedem, sper să am timp de citit, l-am salvat la read later…
cred ca e o scapare la tastare. se spune „trezvie”
„trezvia” ar fi repede definita de unii evanghelici drept misticism, si nu de oricare fel, ci de cel de inspiratie ortodoxa… sau mai rau, pagana. trezvia este o lupta cu lumea gandurilor, o priveghere atenta in rugaciune. nu aveam noi evanghelicii textul de cantare „privegheati si va rugati intr`una” ? cateodata cantam fara sa cugetam macar o clipa la semnificatia cuvintelor… (ra)puse pe note. stiu pe cineva extrem de instarit care a cantat in biserica „doar o coliba” chit ca are una din cele mai impunatoare vile din oras.
nu, este intenţionat, … ce ridică Bono este awareness, ce ridică Trueman este „trevzia” am făcut metateza ca sa se apropie de numele lui Truemann … Trev…
în rest pentru starea despre care vorbeşti este de vorbit mult mult mult..
dar evit discuţia acum cît sîntem intoxicaţi cu pseudoînţelegerile despre misticism de vara asta.
Fraza zilei:
„Noi, rromînaşii (chiar şi cei evanghelici), sîntem mult mai preocupaţi să ne sfîşiem unii pe alţii. Aşa să nu ne-ajute Dumnezeu!”
Asta a fost buna 🙂 arici, d-le, ce mai, ARICI romanizati !!! 🙂
este inspirat din Iacov, Naomi, ca asta studiez acum.
cred ca e o scapare la tastare. se spune “trezvie”
“trezvia” ar fi repede definita de unii evanghelici drept misticism, si nu de oricare fel, ci de cel de inspiratie ortodoxa… sau mai rau, pagana. trezvia este o lupta cu lumea gandurilor, o priveghere atenta in rugaciune. nu aveam noi evanghelicii textul de cantare “privegheati si va rugati intr`una” ? cateodata cantam fara sa cugetam macar o clipa la semnificatia cuvintelor… (ra)puse pe note. stiu pe cineva extrem de instarit care a cantat in biserica “doar o coliba” chit ca are una din cele mai impunatoare vile din oras.
Ce-mi place cand se inflameaza diverse personaje care habar n-au despre ce vorbesc.
ONE nu cere bani de la populatie, stiu asta atat pentru ca primesc newsletter si tot ce imi cer e sa semnez petitii si pentru ca au declarat franc cine ii finanteaza.
http://www.one.org/c/us/pressrelease/3522/
[quote]
ONE does not fundraise from the general public and we do not receive any government funding. We are funded almost entirely by a handful of philanthropists on our board of directors to raise awareness and pressure political leaders to fight extreme poverty through smart and effective policies and programs.
[/quote]
M-as intreba cu toata sinceritatea de cand e interesat Carl Trueman de soarta Africii, ca Bono s-a agitat in diverse feluri pentru ajutarea lor din 1985 incoace, deci aproape 30 de ani.
Sa-l declari ipocrit pe un om care si-a dedicat mai bine de jumatate din viata activismului social e probabil cel mai jos nivel la care poate ajunge cineva care n-a facut nimic in sensul asta.
Macar sa taca si sa se abtina, se bazeaza pe un tabloid ca sa traga concluzii absurde desi nu face efortul minimal de documentare.
Asa engagement cultural si gandire biblica sa tot fie.