More beautiful you??? Avem mireasă nemachiată! UPDATE – traducere

Azi avem nuntă la Biserică. Vom avea mireasă nemachiată!

(Ah, BTW, duminica viitoare ne întîlnim la Iris pentru a discuta tocmai despre NUNTĂ.)

Despre mireasă! Asta-i convingerea ei: frumuseţea naturală este frumuseţea. Foarte tînără, mirele foarte tînăr, mireasa este prima care se căsătoreşte dintr-un şir de fete dintr-o familie de care am mai amintit.

Sînt curios: se poate mireasă fără machiaj? Să vedem! Asta mi-a adus aminte de două lucruri, un citat din Constantin Noica şi un cîntecel.

Iată o melodiuţă care ne poate dă de gîndit un pic, dacă veţi eticheta spusele mele prea „pătrăţoase” (vă rog să săriţi careva în ajutorul celor care nu pot citi în limba engleză, e prea frumos cîntecul ca să nu fie tradus măcar aproximativ).

Şi Noica?

„Nu s-a gîndit nimeni sa deschidă un
institut de înfrumuseţare prin cele sufleteşti
Fiindcă dinăuntru în afara vine frumuseţea
Gîndiţi-vă cît de urîte sînt adesea
femeile, crispate cum stau sub nevoia de
a fi frumoase. Dar daţi-le seninătatea şi stăpînirea,
şi vedeţi cum li se destind feţele,
cum elimină toxinele şi cum recuceresc frumuseţea,
singura frumuseţe care le e dată:
de oameni vii.”

(Constantin Noica) vie Era Mulţimilor

More Beautiful You

Little girl fourteen flipping through a magazine
Says she wants to look that way
But her hair isn’t straight her body isn’t fake
And she’s always felt overweight

Well little girl fourteen I wish that you could see
That beauty is within your heart
And you were made with such care your skin your body and your hair
Are perfect just the way they are

There could never be a more beautiful you
Don’t buy the lies disguises and hoops they make you jump through
You were made to fill a purpose that only you could do
So there could never be a more beautiful you

Little girl twenty-one the things that you’ve already done
Anything to get ahead
And you say you’ve got a man but he’s got another plan
Only wants what you will do instead

Well little girl twenty-one you never thought that this would come
You starve yourself to play the part
But I can promise you there’s a man whose love is true
And he’ll treat you like the jewel you are

There could never be a more beautiful you
Don’t buy the lies disguises and hoops they make you jump through
You were made to fill a purpose that only you could do
So there could never be a more beautiful you

So turn around you’re not too far
To back away be who you are
To change your path go another way
It’s not too late you can be saved
If you feel depressed with past regrets
The shameful nights hope to forget
Can disappear they can all be washed away
By the one who’s strong can right your wrongs
Can rid your fears dry all your tears
And change the way you look at this big world
He will take your dark distorted view
And with His light He will show you truth
And again you’ll see through the eyes of a little girl

UPDATE – traducere Gabriel Băloi.

O tentativă de traducere. Vă rog s-o corectaţi !
1.
O fetiţă de 14 ani , lovind uşor într-o revistă
Spune că vrea să arate în acel fel anume
Dar al ei păr nu stă întins , iar trupul nu-i este imitaţie
Şi întotdeauna s-a considerat supraponderală.

2.
Prea bine , fetiţă de 14 ani , ţi-aş dori să fi putut vedea
Că acea frumuseţe se află în inima ta
Şi că ai fost creată cu atîta grijă , încît pielea , trupul şi părul tău sunt perfecte
aşa cum arată ele.

3.
N-ar putea exista niciodată o mai mare frumuseţe decît eşti tu.
Nu cumpăra minciunile , deghizările şi inelele ce te fac să tresari.
Ai fost creată să-mplineşti un scop, pe care doar tu l-ai putea atinge
Acela că niciodată n-ar putea exista o mai mare frumuseţe decît a ta.

4.
Fetiţă de 21 de ani , cu lucrurile pe care le-ai făcut deja
Pe toate, pentru a te înălţa mai devreme.
Iar tu spui că ai găsit un bărbat ,
Deşi el şi-a făurit un alt plan
Acela de a şti doar ce vei face tu în schimb.

5.
Bine , fetiţă de 21 de ani , tu niciodată nu te-i gîndit că la aceasta se va ajunge
Ai tînjit să joci acest rol.
Dar eu îţi promit că există un bărbat a cărui dragoste este adevărată
Şi care te va trata ca pe acea bijuterie ce tu însăţi eşti.

3.
……………..

6.
De aceea , întoarce-te pînă nu ajungi prea departe
Ca să redevii ceea ce eşti
Să-ţi schimbi calea , mergînd pe-un alt drum.
Nu-i prea tîrziu să fi salvată.
Dacă te simţi apăsată de regretele trecutului
De nopţile ruşinoase sperate-a fi uitate
Toate-acestea pot dispărea , pot fi spălate
De Acela a Cărui putere îţi poate îndrepta greşelile
Care te poate scăpa de temerile tale şi seca lacrimile
Ce-ţi schimbă felul în care te înfăţişezi în această lume mare.
El îţi va îndepărta vederea deformată şi întunecată
Iar cu lumina Lui îţi va arăta adevărul
Aşa încît vei ajunge din nou să priveşti prin ochii unei fetiţe.

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Biserica Baptista, Cîntarea cîntărilor, Dezbatere, Fabrica de barbati, Perplexităţi, Pătrăţoşenii, Schimb de iutuburi, serile Iris. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

280 de răspunsuri la More beautiful you??? Avem mireasă nemachiată! UPDATE – traducere

  1. Alin Cristea zice:

    poate da gîndit un pic

    poate da DE gîndit un pic?

    • e-motions zice:

      „care ne poate dă de gîndit un pic”
      care ne poate DA de gândit un pic
      care poate NE dă de gândit un pic
      Care nepoate dă? De gândit!
      carelenepoatedadegandit

      Cu stima,

      Qwerty

  2. emanuelgrozea zice:


    Se poate. Ați mai văzut o dată. Remember?

    • Marius David zice:

      Da, Emanuel, ţin minte, şi nu numai o dată… dar nu văzusem cam demult…
      Am avut recentissime o discuţie cu cineva care încerca să îmi spună că NU SE MAI POATE … mireasă nemachiată..
      „MĂCAR LA NUNTĂ, FRATE… ”
      S-a instaurat un obicei interesant,
      pînă la nuntă unele dintre surorile care aveau convingeri în legătură cu acoperireaq capului … taman la nuntă sar peste chestia asta.. după care revin la „convingeri”
      La fel este şi cu machiajul.

      La o nuntă într-un sat era să n-o mai recunosc pe mama soacră, aşa se schmbase la faţă…

      • adierea zice:

        pînă la nuntă unele dintre surorile care aveau convingeri în legătură cu acoperireaq capului … taman la nuntă sar peste chestia asta.
        nu le acoperea valul capul?

  3. emanuelgrozea zice:

    „Sînt curios: se poate mireasă fără machiaj?”
    Se poate. Ați mai văzut o dată. Remember?

  4. Gabriel Băloi zice:

    O tentativă de traducere. Vă rog s-o corectaţi !
    1.
    O fetiţă de 14 ani , lovind uşor într-o revistă
    Spune că vrea să arate în acel fel anume
    Dar al ei păr nu stă întins , iar trupul nu-i este imitaţie
    Şi întotdeauna s-a considerat supraponderală.

    2.
    Prea bine , fetiţă de 14 ani , ţi-aş dori să fi putut vedea
    Că acea frumuseţe se află în inima ta
    Şi că ai fost creată cu atîta grijă , încît pielea , trupul şi părul tău sunt perfecte
    aşa cum arată ele.

    3.
    N-ar putea exista niciodată o mai mare frumuseţe decît eşti tu.
    Nu cumpăra minciunile , deghizările şi inelele ce te fac să tresari.
    Ai fost creată să-mplineşti un scop, pe care doar tu l-ai putea atinge
    Acela că niciodată n-ar putea exista o mai mare frumuseţe decît a ta.

    4.
    Fetiţă de 21 de ani , cu lucrurile pe care le-ai făcut deja
    Pe toate, pentru a te înălţa mai devreme.
    Iar tu spui că ai găsit un bărbat ,
    Deşi el şi-a făurit un alt plan
    Acela de a şti doar ce vei face tu în schimb.

    5.
    Bine , fetiţă de 21 de ani , tu niciodată nu te-i gîndit că la aceasta se va ajunge
    Ai tînjit să joci acest rol.
    Dar eu îţi promit că există un bărbat a cărui dragoste este adevărată
    Şi care te va trata ca pe acea bijuterie ce tu însăţi eşti.

    3.
    ……………..

    6.
    De aceea , întoarce-te pînă nu ajungi prea departe
    Ca să redevii ceea ce eşti
    Să-ţi schimbi calea , mergînd pe-un alt drum.
    Nu-i prea tîrziu să fi salvată.
    Dacă te simţi apăsată de regretele trecutului
    De nopţile ruşinoase sperate-a fi uitate
    Toate-acestea pot dispărea , pot fi spălate
    De Acela a Cărui putere îţi poate îndrepta greşelile
    Care te poate scăpa de temerile tale şi seca lacrimile
    Ce-ţi schimbă felul în care te înfăţişezi în această lume mare.
    El îţi va îndepărta vederea deformată şi întunecată
    Iar cu lumina Lui îţi va arăta adevărul
    Aşa încît vei ajunge din nou să priveşti prin ochii unei fetiţe.

  5. cristi zice:

    da. 26 august 2007

    • Marius David zice:

      şi la voi, Cristi şi la Emanuel şi la alţii am văzut…. deja s-a supărat cineva pe mine că am strecurat chestia asta în predică. ACUM NU SE MAI POATE!
      eu vorbeam de acum!

  6. naomi zice:

    Si cum a fost mireasa nefardata?
    Ce interesant este faptul ca noi femeile ne aranjam sa placem sotilor nostri -sau poate nu, poate tuturor barbatilor 🙂 – si de cele mai multe ori ideea ca, fardurile creaza o falsitate vine din partea barbatilor. Se ridica intrebarea: „Oare suntem realiste cand spunem ca vrem sa placem lor ?”

    • Snowflake zice:

      Naomi, poate ca fardurile creaza o falsitate, dar sa fim sincer, o falsitate care uneori arata foarte bine :))

      (http://oinimacurata.wordpress.com/)

      • Marius David zice:

        Corect! Arată foarte bine! Pentru cine?
        Cu asta am eu o problema. pentru cine? pentru bărbaţii lor? pentru ele însele? pentru celelalte femei? (în rujuri să ne bătem, sau în farduri să ne-ntrecem?) pentru ceilalţi bărbaţi?

        • Snowflake zice:

          Eu cred ca ele vor sa arate bine pentru toata lumea pt. ca vor sa fie placute de toata lumea. Nu se mai streseaza sa fie placute pt. sotii lor pt. ca ele stiu deja ca sotii le plac si le adora, asa ca incearca sa fie placute de restul populatiei, iar machiajul e cea mai rapida solutie. 🙂

          • Marius David zice:

            Snow, înţeleg ce spui, drăguţ, unii s-ar întreba: şi cînd eşti tu cea adevărată… cu protezele pe tine… pentru că machiajul nu este altceva decît un fel de proteză, la fel ca proteza dentară…
            utilitatea anumitor proteze o putem discuta… dar cînd eşti tu însăţi?

    • Marius David zice:

      Da???? Naomi, … plăcînd soţilor?
      Este o glumă!
      Spune-mi, te rog, de ce femeile stau balcîze şi lălîie prin casă, CU SOŢII LOR, cu un trening care le atîrnă în urmă şi cu un şorţ jerpelit, cu un jerseu făcut de bunica..
      şi … dacă vine vorba la ieşit ÎN ORAŞ, atunci stau 45 de minute ca să ARATE BINE.
      pentru cine? pentru soţii lor?
      Glumeşti!

      • naomi zice:

        Asta am spus si eu !!!
        E o taina la mijloc 🙂

      • Pavel Ica zice:

        Acea femeie care sta „balcaze si lalaie” ( de cuvite sunt astea ca nici nu le-am putut scrie bine 🙂 ) prin casa, care se gateste numai cand iese in oras face asa pentru ca este neglijata de sot, nu i se spune suficient cat este frumoasa, nu i se fac complimente si probabil reprosurile au luat loc acestor „necesitati” -spun asta pentru ca asa este, o necesitate.

      • adierea zice:

        nu ai cum sa fii tot timpul aranjata pentru sotul tau. casatoria inseamna si o cunoastere foarte profunda, cu bune si rele.
        dar daca de exemplu merg 2 soti in oras la restaurant este foarte psoibil ca sotia sa se aranjeze pentru sot(nu pentru restu din restaurant).
        cand iesim din casa trebuie sa aratam in primul rand respectabil.

        oricum depinde de femeie, eu cred ca sunt femeii care se machiaza pentru sotii lor, altele pentru admiratia altora(nu numai a barbbatilor) si altele pentru ele insele. daca in general esti complexata, machiajul te poate ajuta sa iti imbunatatesti stima de sine(nu e asta cea mai buna metoda dar se intampla…)

        • naomi zice:

          @Adierea, barbati sunt cei care zic ca este o falsitate machiatul. De ce ar vrea un sot sa-si vada sotia altfel decat este?

          • romuluss zice:

            si ceilalti daca nu sunt barbati sunt femei? 🙂

          • Marius David zice:

            ca să semene cu alta pe care o pofteşte pe ascuns… o idee? Ce ziceţi? 🙂

          • adierea zice:

            eu sincer nu stiu ce zic barbatii. Nu cred ca zic toti asa.

            Dar daca machiaul este falsitate, pensatul nu?

          • adierea zice:

            romuluss – cand am zis ceilanti ma refeream in special la alte femeii sau familie. din pacate intre femei exista o anumita competitie, cine e cea mai frumoasa… eu asta am observat.
            si competitia aceia nu cred ca e neaparat pt. a atrage barbati ci si din orgoliu.
            de asemenea o mama foarte dichisita isi poate critica fica ca e nu e suficient de aranjata.

          • Dyo zice:

            E cea mai nedreapta intrebare pe care am auzit-o in acest context.
            De ce zugravim casele, si pe dinauntru si pe dinafara, ca sa fie altfel decat sunt? Ne ce punem flori in gradina, de ce ornam torturile, de ce ne infrumusetam locul de munca, bisericile; de ce alegem haine de anumite de culori – daca tot nu conteaza – anumite cravate, batice etc?
            Este o ipocrizie fara margini sa arunci presiunea machiajului in carca barbatului, chiar asa.
            La urma urmelor … machiajul chiar te face „altfel”?

          • naomi zice:

            @Dio, pe sleau, machiatul are origine pagana!

            Daca comparati aspectul bunurilor materiale cu aspectul sotiei este foarte gresit si jignitor.

            De ce este in carca sotului machiatul? Pentru ca barbatul este capul si sotia trebuie sa i se supuna.

            Da, machiajul te face altffel. Nu-i vad rostul daca nu ar face schimbare?!

          • romuluss zice:

            adierea,

            ai dreptate, intr-adevar la voi femeile e si o competitie acerba – cine e cea mai frumoasa? Noi barbatii prea rar (adica suntem doar o minoritate) credem ca femeile s-ar putea imbraca nice cu alt motiv decat cel de a fi admirate de privirile patimase si pofticioase ale barbatilor si eventual sa li se faca invitatii si complimente cu un anumit caracter.

            In fond barbatii asta cred si asta vor sa creada ca singurul motiv al unei femei de a se imbraca frumos este unul imoral, eventual obisnuinta formata din copilarie.

          • Dyo zice:

            Stii care este partea trista, in ceea ce sustii aici? Este ideea ca pocaitii dispretuiesc frumosul, esteticul, ordinea si bunul gust, aruncandu-l la gunoi cu extravagante cu tot – cica, trebuie sa le lasam pe toate cum le-a facut Dumnezeu. Avem voie sa ne atingem de o gradina dar nu avem voie sa ne atingem de noi – apropo, de ce barbatii pocaiti se barbieresc, doar Dumnezeu i-a creat cu barba? Pentru cine se fac ei „frumosi”? Nu e ridicol, oameni buni, sa insistam la nesfarsit pe calea asta?
            Serios, daca asta e pocainta … va trebui sa-mi reconsider statutul … eu Il cunosc altfel pe Domnul meu.

        • Marius David zice:

          ei, nu? Ba se poate. Ieri am făcut experimentul acesta.
          Merge!

      • romuluss zice:

        Putine femei si barbati se aranjeaza pt partenerii lor de viata, majoritatea o fac pt a fi admirate/ti de anturaj.

        Acest lucru este invatat din frageda copilarie si la varsta adulta celor mai multi li se pare un lucru firesc(toti fac asa, ce e rau in asta?) . Dar totusi de ce sa te imbraci frumos pt partenerul de viata si nu pt societate? Pt ca este o dovada de iubire si de respect pt cel pe care l-ai ales sa il iubesti si totodata un gest simplu prin care vrei sa il atragi mai aproape de tine.

        • naomi zice:

          Daca este vorba de imracaminte si asta este decenta este ok, o femeie (si un barbat) trrebuie sa arate decent, curata dar cand vine vorba de machiaj nu vad de ce alegem falsitatea?!

          Dupa mine, femeia care acepta sa se macheze ca asa zice sotul, nu are demnitate! Pai daca nu-i place originalul este o problema acolo.
          Si inca ceva: de ce sa-i admire cineva sotia? Oare cine-i dicteaza asta, nu cumva mandria?
          Pe de alta parte sotia care se macheaza fara dorinta exprimata a sotului, iarasi ridica intrebari.

          Toate astea au si o parte buna: exteriorizarea. 🙂

          • romuluss zice:

            nu mandria o determina sa fie admirata de cei dn jur.

            femeile isi formeaza de la varste foarte mici obiceiul de a se bucura ca sunt privite, le da un sentiment de incantare. din pacate privirile pe care le primesc femeile sunt in general priviri patimase(din partea barbatilor) – iar cine se obisnuieste cu priviri de acest fel devine dependenta de asta si in final face orice pt doar sa fie privita (de ce sa nu fiu privita – e pacat? – e pacatul celui ce ma priveste 🙂 …. da – dar si a celui ce se echipeaza expres pt acest lucru 🙂 )

    • gigi l zice:

      naomi !
      nu !
      este ca sa placa ,, altora,, !
      sa facem diferenta intre ,,lor,, si ,,altor lor,,….
      oare este numai un joc de cuvinte ?
      🙂

      • dori`s zice:

        nu sunt pentru machiaj, nici pentru imbracaminte prea atragatoare. totusi Domnul m-a invatat o lectie. a fost o sora in biserica pe care nu o cunosteam bine si care imi parea cam slaba in credinta datorita imbracamintii si a machiajului, chiar daca machiajul se practica f. rar, la ocazii si foarte discret. Dumnezeu a facut asa ca intr-o misiune facuta de biserica a trebuit sa merg cu sora, misiunea a fost departe in tara, asa ca am petrecut cam o saptamana impreuna. am descoperit ca este o femeie cu adevarat credincioasa, pe care Domnu o foloseste si o iubeste, am indragit-o si eu mult si am ramas bune prietene. Domnu a folosit-o cand am trecut prin greutati. nu putem judeca numai dupa aceste aspecte. cred ca uneori suntem mai exagerati decat Dumnezeu in unele privinte. Domnu sa ne lumineze.

  7. avi zice:

    O mireasa nemachiata,cred k se ingrijeste sa fie placuta Domnului,chiar si in ziua nuntii ei!

    • Ciprian Simut zice:

      si cu sotu ce face?

      • naomi zice:

        Daca sotul il iubeste pe Domnul va fi foarte fericit sa stie ca sotia lui Il pune pe Domnul pe primul loc stiind ca la randul lui va avea parte si de dragostea Domnului si a sotiei.

        • Ciprian Simut zice:

          Pavel spune ca femeile care nu se casatoresc vor sa fie placute Domnului intrup si suflet, iar cele care se casatoresc incearca sa fie mereu placute sotilor (1 Cor. 7:34).

          Reintram in discutia cu Isus este capul barbatului, barbatul este capul femeii. Barbatul sa isi iubeasca sotia precum Cristos Si-a iubit biserica si S-a dat pe Sine pentru ea. Femeia sa isi cinsteasca sotul, si sa se teama de el.

          • Pavel Ica zice:

            Dar nu credeti ca asa ar face din sotul ei un idol?
            Daca se face placuta numai lui trecand peste dragostea pe care i-o datoreaza Domnului atunci inseamna ca ii da intaietate si nu cred ca Pavel la asta se refera, nu?

  8. david zice:

    a fost frumoasa si este frumoasa. foarte frumoasa. cea mai frumoasa. Nu pentru ca e verisoara mea ci pentru ca are o inima frumoasa!

  9. Dyo zice:

    Se poate mireasă fără machiaj, sunt absolut sigur. La fel de sigur sunt că ar putea să arate superb, fără a fi inferioară în vreun fel celor care aleg să se machieze.
    Întrebarea mea vine astfel: este musai să fie aşa? Va deveni acest lucru o ştachetă, un standard, o povară pentru viitoare mirese şi un oftat pentru fostele, care la vremea lor nu au fost suficient de „pocăite” ca să nu se machieze? Mi se pare că umblăm pe un fir de aţă destul de fragil şi nici nu stăm prea bine cu echilibristica … iară vor apare excese …
    Sincer, m-am săturat să văd pocainţa măsurată în lungimea fustei, marimea baticului, lungimea părului, absenţa pantalonilor şi a celorlalte acareturi … Apreciez cuvintele scrise despre familia sorei Dana, tocmai pentru că sunt evident scrise într-un alt spirit decât ceea ce am sugerat eu mai sus … Însă … vom fi noi capabili să facem diferenţa sau iar vom cadea în derizoriu?

    • Marius David zice:

      Nu, Dyo, nu este musai să fie aşa. Eu am reacţionat la următoarea chestiune. NU SE MAI POATE FĂRĂ…

      Nu, am mai avut mirese nemachiate.
      Sînt ultimul care ar face aici machitologie sau baticologie.
      Este o chestiune de gust şi convingeri personale, dar din cînd în cînd, cînd balanţa se înclină prea mult într-o parte, simt nevoia să apăs pe partea cealaltă ca să anulez efectul de pendul.

  10. Ciprian Simut zice:

    Sotia mea se pregateste pentru a sta acasa cu mine la fel de mult, cat se pregateste atunci cand iesim in oras sau mergem la cineva sau merge ea la lucru … pretinde acelasi lucru si de la mine. 🙂

  11. denisa zice:

    de acord cu Dyo…….mai nou cam la asta se rezuma „pocainta” fetelor/femeilor (lungimea fustei, machiaj, etc), ca si cum cheile Raiului ar fi la noi, ca si cum de noi ar depinde daca cele machiate la fel ca si cele nemachiate vor merge sau nu in Rai, sunt sau nu „pocaite”………din pacate, cu cat sunt puse mai multe „reguli”, cu atat sunt mai incalcate……….nu sunt nici pro nici contra machiajului, fiecare cum simte…..poti fi nemachiata si cu o rautate in inima de nedescris sau invers, nu suntem noi in stare sau n-ar trebui nici macar sa ne treaca prin minte sa judecam…….pacat ca mai mult judecam decat sa ne acceptam asa cum suntem, de fapt ii mai usor sa judeci si sa critici…..anyway……..atat cele nemachiate, cat si cele machiate vor da socoteala in fata Domnului, la fel de altfel ca fiecare dintre noi……..

    • Marius David zice:

      Denisa, nu se rezumă la asta, dar contează, nu-i aşa?
      Nu-i vorba de reguli impuse din afară. Regulie vin dinăuntru, dacă nu vin dinăuntru… ce s-a dus cineva să smulgă cerceii la careva din urechi, a pus vreun frate baticul cu forţa la vreo măritată?
      S-au împărţit fuste lungi la intrarea în biserică? Doamne fereşte!
      Dacă nu vine din interior nu se poate face nimic.
      Apoi taţii trebuie să -şi facă slujba, soţii trebuie să-şi facă îndatorirea.
      Niciunui tată şi niciunui soţ n-ar trebui să-i convină ca fiica sau soţia să-i plece de acasă dezgolită şi boită ca o fufă.
      Dacă el este intristat în biserică că fiica îi este poftită de nerozi şi nevasta de vreun bou încălţat (vezi aici de ce folosesc expresia http://mariuscruceru.ro/2010/05/22/un-bou-incaltat/) atunci a pierdut autoritatea.
      Noi nu ne îmbrăcăm să ne placem nouă. Nici mie nu-mi place să mă îmbrac cîteodată după etichetă… dar…
      S-ar putea să ţi se pară că îţi stă perfect cînd te uiţi în oglidă şi să-ţi placă de tine aşa cum te îmbraci sau te machiezi… dar … dacă eşti o poticnire… să admitem că tu eşti matură şi ceilalţi mai slabi, dacă eşti o pricină de poticnire pentru cei mai slabi … unde îţi este dragostea?

      • Dyo zice:

        Toate bune si frumoase, dar mai exista si cealalta extrema: sa cautam atat de mult sa nu fim pricina de poticnire fata de cei mai slabi pana ne impotmolim cu totii – si „tari” si slabi – in mocirla legalismului mort. Uneori cei slabi, pentru a creste, au nevoie sa invete sa faca deosebirea dintre esenta si aparenta. Doar cantandu-le in struna nu-i vom invata niciodata nimic.

        • dori`s zice:

          un pericol exista oricand, cel mai mare pericol este asa cum a mentionat si fratele marius sa ne autoinselam.
          nu avem voie sa judecam, dar suntem indemnati sa cercetam toate lucrurile si sa pastram ce este bun. acum in orice biserica medie exista cam tot felul de frati si surori, asta este, personalitatea bat-o vina. va propun un mic test de observatie. luati din intreaga biserica o persoana pasionata de moda, parfumerii si alte acareturi, cea mai pocaita dintre astfel de persoane (nu conteaza sexul) si o persoana care nu are astfel de pasiuni ci altele:citit, plimbari, cantarea, ceva modest. desigur si aceasta pocaita sincer nu din cele fatarnice. observati timp de 2-3 luni fara sa va bagati in viata personala sau in barfe, asa mai discret ca pt.dumneavoastra, comportamentul lor. cateva repere : darnicia, viata de rugaciune, implicarea in biserica, apoi trageti singur concluziile. mentionez sa fie persoane neutre, nu rude sau priteni fata de care aveti deja sentimente, asta pentru obiectivitate 🙂
          sa stiti ca nu am nimic nici cu tinuta nici cu machiajul sau bijuteriile, numai cu inima. si eu sunt de parere, daca este cineva ca sora dana nu conteaza ce imbraca sau cum se aranjeaza, este perfecta oricum.
          Domnul sa ne tina inHarul Sau!

          • Dyo zice:

            Nu cred ca in Trupul lui Cristos experimentele sociologice sunt teste pentru Adevar. Cred ca cea mai bun cadru îl oferă totuşi Scriptura.
            Eu nu îl contrazic pe fr. Marius; totusi mi se pare că ar trebui să gândim pro-activ la creşterea tuturor celor din adunare si nu la veşnicul umblat pe vârful călcâielor ca să nu se poticnească cineva … în timp ce Pavel a vorbit despre protejarea fratelui mai slab, el nu a uitat niciodată să amintească faptul că suntem chemaţi să creştem. Fratele slab şi legalist de astăzi poate liderul credincios de mâine … cu condiţia ca, în înţelepciune, să-l îndemnam sa caute lucrurile cu adevarat pretioase.

            • Marius David zice:

              nu-i vorba deloc de un experiment sociologic, Dyo, în ce urmează nu vreau să te contrazic pe tine, vreau să căutăm soluţii, este şi frămîntarea mea ca şi a altor pastori.
              Am avut un caz în care o soţie ahtiată după arătare, după ce a curvit, s-a convins ea singură că asta i-a fost alergarea după făţăreală.
              Primul gest? Şi-a aruncat toate rochiile deşănţate şi tot instrumentarul de făţărie, dar cînd îi spunea soţul înainte să o lase mai moale cu chestia asta .. ajungeau numai la ceartă.
              Răspunsul ei? „Vreau să-mi plac mie însămi”.
              A ajuns să dorească să fie plăcută de alţii, de altul şi aşa a ajuns în braţele altuia.
              Am văzut prea multe Dyo ca să vorbim de experimente sociologice.

              Sigur, să ne gîndm proactiv. Spune-mi, te rog, în trei sau patru puncte, care ar trebui să fie direcţia spre care să îndrept familiile, copiii, adolescenţii, că ai băieţi care înţeleg că se apropie de această vîrstă, ce să le spun femeilor…

              Frumoaselor, descoperiţi ce-i frumos, că şi lui Dumnezeu îi place ce-i frumos… Noi, bărbaţii, ne vom uita la voi ca la frumuseţile naturii, ca la Rarău şi Ceahlău, ca la Niagara şi Grand Canyon… Uppsss. Ţi-a venit vreodată să-l pupi pe Ceahlău şi Niagara? 🙂 Ei, nu! Deci nu se poate să ne uităm la femeile din poporul Domnului ca la frumuseţile create de Dumnezeu aşa pur şi simplu…

              Michelangelo picta pe Sixtină poponeţe goale.
              Un episcop vine la el şi îl întreabă de ce face asta…
              – Pentru că vreau să îi văd pe oameni aşa cum îi vede Dumnezeu
              – Da, Michelangelo, dar tu NU EŞTI DUMNEZEU…

              (Michelangelo era numai homosexual… BTW)

              Nu, să nu umblăm în vîrful călcîielor, să umblăm în libertate. CUM???
              Soţia mea îmi spunea că surorile nu trebuie să ispitească în niciun context. De asta nu mergem cu cunoscuţi la mare, la plajă sau în alte locuri în care aş putea să văd femeia altui cunoscut, frate în Cristos cu care mă închin dezgolită şi nici ei să-mi vadă soţia.

              Sînt cu totul de acord mai ales cu ultima frază… să căutăm în înţelepciune lucrurile cu adevărat preţioase.

          • Dyo zice:

            Ceea ce Dori’s propunea era un experiment sociologic – cu observarea anumitor frati/surori … nu mi se pare corect nici dpdv etic, nici ca experiment care ar dovedi vreo presupozitie anume …
            Solutii? Hm … nu cred in una universala … oamenii sunt prea diferiti … cel putin cu baietii mei (inca prea mici pentru unele provocare care bat la usa lor) am incercat sa dezvolt o relatie de incredere in care sa putem vorbi despre ce ne framanta. In felul acesta adresam uneori si chestiuni „delicate”, spre folosul lor nadajduiesc …
            Daca voi creste niste tineri care ajunga mai tarziu barbati de caracter … asta eu nu stiu, Domnul insa va suplini neputiintelor mele, sper …

            • Marius David zice:

              Doamne fereşte cu experimentul. Biserica nu-i loc de experimente.
              De asta nu mă simt comod nici cu psihologia nici cu sociologia prin biserici.
              Ma rog Domnului să-ţi dea înţelepciune, precum mă rog pentru mine şi pentru fiul meu, Naum (13 ani) să ştim cum se face legămîntul lui Iov cu ochii.
              Uneori mă întreb ce-ar fi făcut Iov în zilele noastre ca să-şi respecte legămîntul. Şi-ar fi băgat agrafele în ochi ca Oedip?

          • Dyo zice:

            Ok, de acord.
            Te superi daca arunc putin mingea in alt teren? De pilda, se pare ca Domnul Isus n-a prea avut multe de zisin chestiunea aspectului femeilor – a avut un punct cat se poate de ferm si radical cu privire la inima barbatilor care se uita dupa femei…
            Acest fapt ma conduce la urmatoarea intrebare: este problema rezolvata prin „imbracarea” femeilor si comformarea lor unor tipare decente? Tocmai astazi cand prin doar cateva click-uri sau butonari de telecomanda pot avea inaintea ochilor tot ce poftesc? Asadar, vom avea femei decent imbracate, desi numai Domnul stie ce este in inima lor, si barbati care nu le vor pofti pe ele ci vor alerga dupa cai verzi pe pereti … Tot nu e bine! Idei, pareri, solutii?

            • Marius David zice:

              Da, de acord, draga Dyo,
              1. Domnul Isus n-a avut multe de spus despre îmbrăcămintea femeilor din spaţiul în care şi-a desfăşurat activitatea misionară pentru că din punct de vedere istoric şi arheologic se poate demonstra că erau destul de acoperite femeile în Palestina. Standardizarea îmbrăcămînţii era impusă… dar tocmai de asta spune Apostolul Pavel, pentru că el călătoreşte în spaţiul grecesc şi roman unde lucrurile se schimbă totalmente. Bazinul Mediteranei este cu totul altceva decît mica Palestină.
              2. Ai dreptate, nu rezolvăm nici cu îmbrăcarea, dar nici cu dezbrăcarea. Ce se întîmplă se întîmplă în inimile noastre, şi ale bărbaţilor şi femeilor. Ochii noştri păcătoşi au nervul inserat în inimă. Eu nu spun, Doamne fereşte, că problema se va rezolva dacă femeile noastre se îmbracă în Sari ca Maica Tereza. Nicicum. Dar ce-ar fi să încercăm să rezolvăm problema din ambele direcţii? şi să încercăm să renunţăm la retorica de genul:
              „Ce, sînteţi ispitit frate, să vă fie ruşine că vă uitaţi după mine! Mai bine v-aţi pocăi dvs. eu mă îmbrac cum vreau”.
              După ce am încercat să sugerez unei tinere să se îmbrace altfel şi am primit un răspuns asemănător, am renunţat să mai fac astfel de observaţii şi cînd sînt probleme avem fraţi în vîrstă care vorbesc cu taţii sau cu soţii, cînd este cazul, dacă este cazul.
              În biserica noastră nu prea avem probleme de genul acesta.
              Vin însă presiuni din alte biserici.
              Să încercăm deci să educăm ambele părţi ale cuplului: şi pe soţi să-şi stăpînească ochii şi vintrele, şi pe soţii, să-şi păstreze rîurile în fîntîni.
              Trăim un veac ispititor şi rău, să încercăm să ieşim din spiritul veacului.

        • Marius David zice:

          Sigur, de acord cu tine, Dyo, nici gînd să ne îndreptăm spre legalism mort.
          Aici era vorba despre o chestiune foarte precisă: îmbrăcăminte sexy şi (foarte) sexy şi machiaj dincolo de limitele utilului… genul mascara de se lipesc genele la clipire, ruj de poţi să-ţi aranjezi mustaţa în luciul lor şi fond de ten de cade în plăci după-amiaza cînd se usucă.
          Îmi poţi da o soluţie practică, cum pot ca băiat gata de căsătorie să văd esenţa cînd fata din primul rînd de la cor pune atît de mare accent pe aparenţă. Cum sondăm esenţa. Să fim realişti totuşi….
          Nu le cîntăm în strună înguştilor şi imaturilor, dar nici celor care ne propun deşănţare.
          În urmă cu 10 ani, dacă un uşier nu era atent la o nuntă ne intra în biserică o duduie care avea un decolteu în spate pînă care arăta toată coloana vertebrală, pînă la penultima vertebră. I-a interzis să intre în biserică. S-a certat cu el… „că ea a plătit rochia şi a fost scumpă” etc.
          Ce trebuia să fac? Să-mi arăt „dragostea creştină” invitînd-o în sanctuar aşa să defileze prin faţa tuturor băieţilor, bărbaţilor, bărbătuşilor şi masculilor… ca să le provoc maturitatea? maturitatea sau masculinitatea?
          Dyo, cred că trăim într-o lume deja marcată de sexualitate mult pre amult ca să o mai introducem şi în biserică unde citim texte precum

          „Podoaba voastră să nu fie… ”
          1 Petru 3:3 Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în împletitura părului, în purtarea de scule din aur sau în îmbrăcarea hainelor,

          Ce să-i învăţ pe barbatii din biserica mea, unde să nu se uite, da? Ok, îi învăţ, dar trebuie să le învăţ şi pe femeile şi fetele din biserica pe care o păstoresc CE să nu arate.
          Am dat cîteva sfaturi de bun simţ: să nu fie prea strîns, ca să nu intre în toate cutele posibile, să nu fie prea decoltat, ca să nu trebuiască să numărăm toate neoanele din nou şi din nou în biserică, să nu fie prea scurt ca să trebuiască să-şi folosească genţile, Biblia şi cartea de cîntări pe post de material de fustă.

          Iar dacă vor să fie frumoase, să fie în primul rînd pentru bărbaţii lor. În ei să stîrnească toate poftele posibile, că vorba aia „la ce nu-i de vînzare nu faci reclamă”

          • Dyo zice:

            Pentru am auzit ca ai vizitat si biserica din Tg. Mures, unde eu sunt membru ( nu am avut ocazia sa ne intalnim inca …), ai vazut astfel de derapaje acolo? Eu unul nu am aobservat asa ceva. Posibil ca voi va confruntati cu probleme care la noi – Slava Domnului! – nu sunt pe lista prioritatilor … Nu am fost niciodata intr-o biserica oradeana, motiv pentru care iti voi acorda cu smerenie credit ca lupta voastra de acolo este una care merita dusa … Am ajuns la un acord?

            • Marius David zice:

              Care biserică, eu am fost în special la fr. Nicu Stremţan.
              Nu vorbesc doar de Bihor, Dyo, vorbim de un trend în toată ţara şi mai ales la nunţi unde pare că toată lumea este năucită pur şi simplu.
              Aşa cum spuneam, la o nuntă într-o biserică de ţară… n-am mai recunoscut-o pe soacra mică… pur şi simplu a trebuit ca mental să dau din faţa-mi toate adaousurile de pe faţa-i ca să-mi dau seama cine este. Am reuşit!
              De ce? De ce atunci ATÎT DE ALTFEL?

          • Dyo zice:

            Da, aceea este biserica. Am participat la suficiente evenimente din viata ei, formale si informale, incat sa pot spune ca exista decenta si bun simt.
            … E tarziu … mai meditam, mai dormitam, mai studiem … noptile veghiate de Domnul sunt intotdeauna un sfetnic bun …

            • Marius David zice:

              Amin, aşa să fie! Totuşi hai să reluăm discuţia şi de dragul tuturor, Dori, Denisa şi alţii care numai ascultă şi privesc să încercăm să oprim pendulul la mijloc, în dreaptă cumpănire.

      • Dyo zice:

        Sunt de acord, daca vorbim in acest fel, nimeni nu a fortat pe cineva sa se conformeze unui anumit standard, de la usa bisericii. Hai sa fim deschisi si sa recunoastem ca presiunea este de o cu totul alta natura – uneori miroase a abuz spiritual sadea. Socrul meu, sotia mea, si cumnatele mele, care au crescut in biserica (spre deosebire de mine) pot aduce kilometri de marturii despre astfel de abuzuri si tinte prost alese. Eu … ceva mai putine, dar suficiente si ele.
        Am intalnit MULTI, prea multi, frati si surori care masoara pocainta dupa aspectele acestea exterioare! Aceasta este o problema reala! Este mitologie pocaiasca! Este orice dar nu crestinism! O astfel de abordare nu este cu nimic mai presus decat interpretarea populara a Scarii virtutilor in spatiul ortodox ( exploatata de Iosif Ton in disputele sale cu „majoritarii”).
        Este o coincidenta, sau ceva ne scapa noua, ca in bisericile care nu se focalizeaza pe aceste lucruri nici nu se pomenesc astfel de derapaje ( imbracaminti extravagante, boieli etc?). Si tocmai acolo unde se insista cel mai mult … acolo rasar, pardon, fufele?

        • Marius David zice:

          da, sînt sigur că sînt abuzuri, Dyo,
          am o fază simpatică..
          la o adunare generală.. un frate a propus să se cumpere material, să se facă uniforme pentru surori, să se pună la uşă o măsurătoare şi cine nu are fusta destul de lungă să nu intre în biserică.
          Cineva aîntrebat: dar surorile au înălţimi diferite 🙂

          Sigur, sînt abuzuri, dar şi de o parte şi de alta.
          Nu, pocăinţa nu stă în batic şi în fustă şi am văzut destule nemachiate care bîrfesc mai ceva ca o moară stricată.

          • denisa zice:

            asta cred si eu ca e ideea……nu trebuie sa masuram pocainta nimanui dupa aspectele exterioare, dupa vorbele lor sau a altora, etc……sa lasam faptele sa vorbeasca de la sine……..toti suntem diferiti, ne raportam diferit……trebuie doar sa ne ingaduim cu si in dragoste frateasca, sa stim sa renuntam la eul nostru, dar fara sa devenim niste marionete, sau copii xerox…….aaaaa…. si sa nu uitam nici de autocontrol 🙂

            • Marius David zice:

              De acord, Denisa, nu măsurăm pocăinţa după aspectele exterioare, dar nici nu le putem ignora, eşti de acord?
              Nu judecăm pe nimeni după vorbele altora, dar eşti de acord că nici fum nu iese fără foc?
              Să lăsăm faptele să vorbească? De acord! Modul în care ne comportăm, ne îmbrăcăm sînt şi acestea fapte care vorbesc.
              Sîntem diferiţi! Slavă Domnului! Tocmai de aceea treubie să ne arătăm dragoste unii altora.
              Oare nu este o modalitatea de a renuţa la eul nostru şi prin a renunţa la ceva care stă bine pe noi, dar ispiteşte pe altul?
              Să nu fim marionete sau copii xerox, Doamne fereşte!
              Atunci de ce am copia pe nu-ş care vedetucă în coafură şi vopsea de păr?
              Asta este paradoxul originalităţii de azi.. Aud pe cineva: „Pfuai… mi-am tras o coafură originală… ca Andreea Marin”, „Vai ce original eşti tuns… ca cine te-ai tuns?”
              Să nu uităm de autocontrol.
              Dacă nu vreau să îmi pierd autocontrolul cînd mi-e foame nu mă aşez între patru fripturi calde făcute la rotisor, unse cu mujdei şi cu mămăliga aburindă în faţă.
              Fug în altă parte!
              Care-i avantajul…. Fripturile cu copănelele lor scurte nu fug după mîne în altă cameră. 🙂
              Sigur, ai punctat bine chestiunea cu autocontrolul, dar… să încercăm şi să facem ca Daniel.
              Daniel a stat în groapa cu lei, dar n-a tras leii de mustăţi, nu-i aşa?

  12. dori`s zice:

    Proverbele 1:8
    Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău, şi nu lepăda îndrumările mamei tale!

    Evrei 13:17
    Ascultaţi de mai marii voştri, şi fiţi-le supuşi, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele; pentru ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci aşa ceva nu v-ar fi de nici un folos.

    draga denisa chiar am ramas surprinsa de reactia ta la aceasta postare. am citit cu atentie articolul si cu mare drag articolul la care se face trimitere, despre familia miresei si chiar nu am depistat nici un pic de judecata. sa nu uitam ca fratele marius este tata si pastor, deci este indreptatit de Dumnezeu sa dea sfaturi. sfaturile sunt bune si apreciate de Dumnezeu in Biblie. dupa cum reiese din comentarii se pare ca fratele a dat binecuvantarea si peste miresele machiate si peste cele nemachiate, deci nu s-a facut nici o discriminare. totusi ca unul investit de Dumnezeu cu puterea de a da binecuvantarea cred ca are dreptul la un cuvant de apreciere si un sfat parintesc.
    este drept ca printre noi in bisericile locale sunt si frati stapaniti de duhul de judecata. dar nu cred ca „batand saua va pricepe calul” cum zice un proverb. acesti oameni trebuiesc confruntati direct cu problema lor, dar in dragoste si cu iertare.
    tot la fel de adevarat este insa ca avem si frati (surori) cu un duh de nesupunere, carora daca incerci sa le dai un sfat, o indrumare se simt imediat judecati.
    sa facem totul ca pentru Domnul nu din duh de cearta si multe „iritari” vor disparea de la sine.
    cu toata dragostea,Domnul sa te binecuvanteze!

  13. denisa zice:

    Galateni 1:10 „Caut eu oare, in clipa aceasta sa capat bunavointa oamenilor, sau bunavointa lui Dumnezeu? Sau caut sa plac oamenilor? Daca as mai cauta sa plac oamenilor, n-as fi robul lui Hristos.”
    Dori’s…..ai inteles gresit….personal, n-am cu nimeni nimic…….fiecare are dreptul la opiniile si parerile lui…….Dumnezeu e Singurul care stie intotdeauna ce e in adancul inimii fiecaruia…..si doar El o poate atinge…..si intr-adevar, tot ce facem sa facem ca pentru Domnul, nicidecum pentru oameni…….

    • Marius David zice:

      draga Denisa,
      corect, întrebarea este cui căutăm să fim pe plac?
      nu, nu avem chiar dreptul la orice opinie… sînt opinii la care nu avem dreptul. Ma voi explica daca este cazul. Opiniile si parerile ne sint conditionate.
      Da, Dumnezeu este singurul care ştie ce este in inima noastra… eu nu sint sigur că Îl interpretez întotdeauna corect.

      DAcă nu-L interpretez corect? DAcă nu-L aud? Asta nu-i cea mai mare spaimă? Ce te faci dacă ai trăit cu o falsă linişte?
      Omul este cea mai pricepută fiinţă în autoînşelare…
      Să ne trezim în Faţa Lui şi să ne spună…. PLECAŢI!
      Vorbesc şi despre mine… este coşmarul meu… de aceea stau cu frică şi cutremur.

  14. gigi l zice:

    acum doua dumineci la biserica a fost un eveniment important…in loc de 40 de persoane au fost cam 150.
    marturisesc ca nevastamea nu vine tot timpul cu mine la biserica si se imbraca cel mai des in pantaloni.
    inainte de a se pregati de mers la biserica m-a intrebat daca poate veni imbracata in pantaloni…am intrebat-o daca glumeste . nu se schimba starea ei spirituala nici in pantaloni nici in fusta, dar cred ca din respect fata de mine si de ceilalti sa imbracat cu o rochie , si fiindca era fara mineci si-a pus un sacou deasupra.
    dumineca viitoare mergem la o nunta , la catolici ; o ruda de-a ei a intrebat cum ma voi imbraca eu , a raspuns ca ami voi pune costum, camasa cu mineci lungi si haina pe deasupra ; domnul doctor , sotul rudei ei asi va pune o camasa cu mineca scurta tip ,,polo,, ca doar este domnul doctor …asi poate permite…sa nu il respecte pe nepotul sau care se casatoreste…eu unul mas simti mai comod cu o pereche de pantaloni de treining de bumbac, sa anuntat caldura mare…dar pot sa ami permit ?
    eu cred ca trebuie sa respectam locurile , situatiile si persoanele cu care mergem sa ne intilnim…
    ca sa nu mai spunem ca mergem si la biserica…dar daca sora , sau fratele vine sa faca moda la biserica…
    mi-am luat o pereche de blugi noi, faini , la moda , de firma si scumpi ;de obicei nu ami permit…sa ma imbrac cu ei dumineca la biserica oare ? ce spuneti ?
    sint de acord Marius cu tine !
    chestia este ca ani de zile la biserica am vorbit numai de batic, nu si despre decolteu…

  15. Mihai Sorin zice:

    Beauty cea frumoasa..sau binecuvantata frumusete

    Motto:
    „Iemima, ..Cheţia, si..Cheren-Hapuc.
    În toată ţara nu erau femei aşa de frumoase ca fetele lui Iov”
    Iov 42:15

    De fapt e vorba despre frumusete..cand Eva a facut alegerea gresita, a condamnat prin asta toate femeile..nu doar la pierderea libertatii de decizie si a libertatii manifestarii dorintelor(Gen 3:16)
    ci si a pus sub semnul incertitudinii unul dintre cele mai importante lucruri
    (nu doar pentru femei, dar si pentru barbati) frumusetea fizica.

    Diformitatile fizice, trasaturile nearmonioase ale fetei, proportiile nefaste ale trupurilor
    toate acestea au venit in urma unor modificari genetice, datorita bolilor si suferintelor la care a fost expusa fiinta umana prin pacat.

    Subiectul acesta privind frumusetea este unul sensibil.
    Cati se simt foarte confortabil cu infatisarea pe care o au ( a fetei, a trupului?)

    Adevarul e ca nu multi.

    Frumusetea e un dar. E o raritate. De aceea devine un obiectiv, in special, pentru femei pentru care e o conditie de cele mai multe ori pentru intemeierea unei familii, pentru perpetuare.

    Valoarea acestui dar, frumusetea, e recunoscuta in special de Sursa Perfecta a Frumusetii, Dumnezeu, si este oferita uneori ca rasplata pentru acte mari de eroism spiritual.
    De ex Iov.( Nu erau fete asa frumoase in toata tara) acest lucru nu a fost intamplator
    ci intentionat spre mangaierea si im-bucurarea lui Iov care suferise crunt pentru Domnul.

    Deasemenea pote fi „un bun” atat de ravnit incat il face pe cel ce il doreste, cu orice pret, sa se preteze la orice (de ex David se preteaza la o crima josnica pentru a-si acoperi faradelegea cu Bat Sheba)
    Despre Batsheba ce putem spune? Alaturi, de fiicele lui Iov, poate fi considerata prototipul oricarei femei dupa intrarea pacatului in lume.
    Daca un imparat care avea deja cateva sotii frumoase si tiitoare cate dorea alese dupa pofta inimii chiar dintre fecioarele tarii, (vezi.cum putea actiona un imparat in Cartea Estera) si care nu din vreo „constrangere biologica” se preteaza la orice vazand o femeie goala, inseamna ca Bat Sheba era intr-adevar deosebit de frumoasa.

    Asa si-ar dori sa fie orice femeie..sa fie dorita la maxim cand e goala..cand e sub dus, nefardata, nearanjata, neascunzandu-si defectele sub haine inteligent croite..
    dar nu din cauza atractiei biologice, hormonale venita in urma goliciunii ei, ci pentru
    frumusetea chipului (nefardat, curat luminos fin), senzualitatea buzelor ) ne-rujate neconturate ( frumoase, rosii natural ) finetea gatului (proportionat nu foarte lung nici prea scurt, nu gros nici foarte subtire), proportiile si forma bustului, umerilor delicatetea bratelor, mainilor (proportia falangelor, finetea incheieturilor), ingustimea si forma taliei, proportiile soldurilor, ale coapselor, genunchii, finetea gambelor, ba chiar frumusetea labelor picioarelor (fara platfus, marime etc) pilozitatea cat mai redusa si doar in „acele locuri..etc

    Daca David a dorit-o pe Batseheba asa, complet goala desi avea oricate alte optiuni de „detensionare hormonala”, inseamna ca aceasta era intr-adevar deosebita.

    Faptul ca nu toate femeile sunt deosebit de frumoase, doar asta, le face sa incerce cumva sa acopere lipsurile. O femeie are nevoie sa se simta bine in pielea ei, majoritatea vor sa se simta frumoase nu doar in public ci chiar atunci cand sunt singure, cu ele insele, asta le da echilibru emotional.
    Nu e o tendinta rea dar poate deveni prin a face din asta un scop in sine, o obsesie, o preocupare prea solicitanta (financiar, a resurselor de timp etc).

    Machiajul nu e in sine un pacat dar poate deveni.
    Intensitatea lui arata insa parerea femeii despre sine.
    Nu are incredere in ea, se considera ne-frumoasa atunci cand e intens si il considera absolut obligatoriu inainte de a iesi in pulbic.
    Are incredere in ea, e multumita cu propriul chip, sau are o crestere spirituala bine dezvoltata cand acesta lipseste sau e foarte fin.
    E deplin incredintata ca e ceva rau (pacat) desi nu e multumita de sine, sau e o frumusete Batshebiana si e absolut multumita de sine, cand acesta lipseste total.

  16. Pavel Ica zice:

    Parerea mea este ca o femeie se fardeaza din dorinta de a atrage atentia; sa se spuna desprea ea lucruri frumoase, sa fie placuta de toti, sa fie first. Atunci se simnte o femeie bine cand este admirata pentru ca asa a facut-o Dumnezeu. Cel care ar trebui sa raspunda de aspectul sotiei este sotul, daca in familie este supunere dumnezeiasca aceea sotie niciodata nu ar iesi din casa asa cum o taie capul. Noi femeile suntem facute sa fin conduse iar cand conducatorul nostru ne ceda locul este exact ceea ce se vede in zilele noastre – haos.
    Ar mai fi si originea utilizarii fardurilor.

    • Pavel Ica zice:

      Din ce sunt facute fardurile: ambra, ceara, creion Kohi, carminul, guanina, matasea.
      Ambra – este o substanta foarte inflamabila, cu consistenta ceroasa, miros dulceag si pamantiu. Ea extrasa din intestine de balena.
      Creionul Kohi – adesea facut din funingine, este folosit in vechime ca eyeniler in Egipt, Africa de Nord, Orientul mijlociu si Grecia.
      Carminul – este obtinut prin distilarea unui gandac ce traieste pe cactusi din Peru, Chile, Mexic. Este folosit si la ruj.
      Guanina – un compus care se extrage din solzi de peste si guan
      ( excrementele liliecilor si pasarilor marine)

  17. elisa zice:

    De cate ori vrei sa placi Domnului, esti acuzata de legalism.
    Are fr.Daniel Branzei o predica foarte frumoasa despre acest lucru.
    El spune ca din dragoste pentru Iubitul te imbraci decent, simplu.
    Cred ca nu trebuie sa retusam ceea ce Dumnezeu „a gresit l”a faptura noastra,
    adaugand cu priceperea noastra machiajul.
    Dyo,
    nu trebuie sa se imbrace si surorile ca cele din lume, incat sa fie si ele vinovate ca restul lumii de faptul ca baietii se poticnesc, curvind cu ele in inima lor.
    Ma uitam odata la baiatul de la usa bisericii, la parter..cum i se scurg ochii dupa sora cu hainele provocatoare care urca (abia) scarile ..avea hainele prea stramte si prea mulate.
    A trai prin Duhul inseamna a simti ceea ce El iti transmite;
    in mod cert El va transmite numai sfintenie, care inseamna a o aplica la cele marunte ca si la cele mari..”Cine ne va pune stapani peste lucruri mari..daca in cele marunte picam?”
    Suntem atat de „pur pamantesti”…vrem si cerul ,,,dar si pamantul…
    Cine-i sfant sa se sfinteasca…
    A face ceva din inima pentru Domnul inseamna mai ales smerenie, El ne vrea smeriti.
    De ce facem lucrurile ca cei din lume? din mandrie desarta.
    da,,frate Dyo..femeile isi scot in evidenta formele prin pantaloni,,,,da, dar unele o fac si prin fuste stramte veti spune…da, cele care cauta sa placa Domnului isi ascund formele.Uitati-va ce aproape de felul in care ne-a creat arat o femeie imbracata cu fusta..rochiile au si disparut..in curand nu se vor mai fabrica nisi fuste.
    Nu odata am vazut pe strada cate un grup de baieti, care aveau niste reactii zgomotoase cand trecea vreo fata mai „interesanata”nu se sfiau sa arate ca le poftesc prin cuvinte.
    Nu mai avem rusine si…nu vrem sa placem Domnului..ci lumii…
    Ma intreb de ce si scriu…crestinismul azi este ceea ce vrea vrajmasul…
    Suntem de plans din multe-multe puncte de vedere.
    Mai de mult iti era drag sa privesti o sora pe strada..felul simplu si placut,,,,acum nu se mai deosebesc de celelete.
    Fiecare e liber sa faca ce vrea..iar daca Duhul Domnului ii vorbeste si acelea asculta…
    vom vedea doar fete ca ale sorei Dana si Natalia..si altele ca si ele..
    Domnul sa ne fie calauza in cele mai mici lucruri.
    Ceea ce avem in inima da si pe afara.

    • Dyo zice:

      „De cate ori vrei sa placi Domnului, esti acuzata de legalism.”
      Reformulez eu ceea ce cred ca nu ati inteles inca: de cate ori vrei sa impui cuiva felul tau de a te comporta, „ca sa placa Domnului” ( nu cumva ca sa-ti placa tie de fapt?) … ei bine acesta este legalism.
      Nimeni nu s-a dus la o sora care se imbraca traditional sa puna blugi pe ea, nici sa o machieze, nici sa-i puna cercei si nici batic. Eu pledez pentru eliminarea acestei presiuni nesfinte dinspre ambele tabere. Eu nu acuz de legalism pe cineva care se imbraca dupa o anumita norma ci pe cineva care incearca sa-mi impuna norma sa … De fapt nici macar nu acuz ci apar; apar pe cei abuzati in numele unor lucruri care nu merita, care vor pieri odata si odata, ceea ce va ramane este cat am iubit si cat am rodit pentru Domnul nostru …
      Suntem placuti Domnului prin credinta … nu prin imbracaminte! Sunt surprins, dezamagit chiar sa vad ce preocupari „sfinte” avem! Ignoram faptul ca problema nu este atat la ELE cat la EI, tinerii care nu se pot controla si pentru care nu recunosatem ca NU AVEM SOLUTII. Ni-i fura lumea! Prin bisericile noastre proportia este de doua chiar trei fete la un baiat, nu din cauze biologice ci din cauze spirituale. Acestea sunt lucruri serioase, dintr-o cu totul alta lume decat cea a palariilor, a lantisoarelor, a fardurilor si a pantalonilor.
      Alegerea ne apartine – discutam lucruri care dor sau lucruri care nu ne plac…

      • sam zice:

        Dyo,
        Soluția vine pe cale naturală: surorile cu blugi se vor muta în timp la alte biserici și așa se va echilibra balanța. Surorile cu fără blugi vor avea doar compania fraților cu fără ochi.

        Se pare că supărarea lui Pavel pe cei care voiau să-i lege la căruța legalistă pe frații lor, sau a lui Isus pe fariseii care cărau măraru-n buzunare în timp ce mulțimea trebuia sa dea zeciuala și din praful din ochi, nu are corespondent în bisericile moderne.

        • Dyo zice:

          Poate trebuia ca Isus sa zideasca doua biserici … că una pare sa nu ne încapa pe toti …

        • Marius David zice:

          Ba nu, se găseşte loc pentru toţi, staţi liniştiţi.
          vom ajunge aşa:
          Două personaje şi-au băgat fiecare cîte două furculiţe în ochi,
          unul se plînge
          – Dar nu văd nimic..
          – Ah, stai să ţi le reglez, spune celălalt, întorcîndu-le în orbite în toate direcţiile…
          Alceva mai mîngîetor n-am găsit, avînd în vedere direcţia pe care a luat-o discuţia.

      • Marius David zice:

        Da, de acord, nu cu presiunea unei tabere asupra alteia… (nu cred că trebuie să vorbim de tabere aici… noi nu experimentam asta).
        ci cu educarea biblică şi cu cu maturizarea ambelor alegeri.
        Sînt abuzuri în numele fariseismului, dar, cu riscul de a mă repeta… sînt abuzuri şidin partea cealaltă
        Pastorul Gigi Cosman păţeşte următoarele.
        La uşă, dînd mîna cu enoriaşii, o vede pe o femeie căsătorită cu o fustă extrem de scurtă, pe tocuri etc. Nu vă solicit mai mult imaginaţia.
        Îl ia (corect, după părerea mea) pe bărbatu-său, un om destul de înalt, solid, cine îl ştie pe Gigi Cosman îşi dă seama de situaţie:
        – Ai putea să îi spui soţiei tale să nu mai vină îmbrăcată aşa la biserică?
        Răspunsul:
        – De ce, dacă are ce arăta…
        – Atunci eşti pregătit să o dai să se bucure de ea toţi cei care o admiră pe stradă? a fost răspnsul.
        Iată abuzuri şi de o parte şi de alta.
        Nu cred că pastorul din Mănăştur poate fi considerat un „pătrăţos bătut în cap” ca mine şi un „fundamentalist de Oradea” precum subsemnatul.

        Despre băieţi … cu totul altceva. Tocmai de asta există „fabrica de bărbaţi”. Am încercat să fac ceva în domeniul acesta şi nu ai idee cît de mare este criza. Nu ai idee.
        Aceea este o cu totul altă discuţie.

        • Dyo zice:

          Gigi este cel care m-a botezat … recunosc ceva din stilul sau de abordare in discutia aceea. Stiu ca este un om al lui Dumnezeu cu un bun fundament in Cuvant, fara nici o indoiala.
          Cred ca orice principiu, absolut orice principiu, poate fi abuzat; asta nu inseamna ca o gandire abuziva trebuie sa fie un pat al lui Procust pentru toate adevarurile Scripturii … dimpotriva se cere consecventa si determinare pentru valori in care credem.

          Legat de baieti, tocmai ca nu este o alta discutie – cele doua sunt intim legate de dinamica relatiilor dintre sexe … fetele/femeile cauta sa atraga – baietii/barbatii poftesc. Ma gandesc ca o solutie viabila ar trebui sa impleteasca cele doua probleme, spre binele tuturor la urma urmelor … Nu stiu cu functioneaza Fabrica ( cred ca e o idee faina ) dar poate ca acesti barbati ar trebui pusi fata in fata cu „ele” intr-o incercare onesta si cat se poate de transparenta de a dialoga pe acest subiect arzator. E utopic ce zic eu acum sau chiar se poate face asa ceva?

          • Marius David zice:

            mă bucur că îl cunoști pe Gigi, iată cum se leagă lucrurile.
            da, orice poate fi abuzat și putem produce abuzurile și dintr-o parte și din alta. LA concluzia asta cred că am ajuns.
            Paturi ale lui Procust pot fi inventate și de o parte și de alta.
            N-ai întîlnit și această atitudine? Să fii respins și stigmatizat, exclus pentru că ești ALTFEL și în cealaltă direcție. Să devii intolerabil în numele toleranței.
            Da, și care sînt valorile în care credem.
            Mă tot gîndeam: oare de ce la operă și în sălile de concerte este obligatorie o anume ținută și este inadmisbil să vii în șlapi și în pantaloni scurți și la biserică se poate?
            De ce n-am păstra totuși ideea unei ținute de biserică, așa cum avem o ținută de oraș, o ținută de nuntă, de petrecere, de simpozioane, de filarmonică. De ce în toate aceste instanțe există o anumită obligativitate a codului vestimentar și în locul în care vrei să te concentrezi la felul în care se îmbracă Dumnezeu de slavă și la felul în care ne îmbracă în neprihănire, trebuie să fim distrași de ieșiri în decor vestimentare.
            Aceeași cucoană care face excese vestimentare la Biserică n-ar îndrăzni să vină așa la un interviu pentru slujbă. Acolo s-ar îmbrăca urgent la bussiness casual. Why?
            Pentru că nu vrea să dea un mesaj greșit! Cui? Unor directori de bancă, maturi și cu capul pe umeri, nu?
            Și de ce ar veni cum îi vine în mediul în care chiar și Scripturile nu ne îndeamnă la nimic altceva decît la un pic de sfială.
            Este valabil și pentru bărbați. Nu cred că merită să merg la o biserică ca Saddleback sau Willow Creek ca să stau lîngă un tipcare a transpirat în șlapi și își arată părul bogat de pe picioare pentru că a considerat el că trebuie să fie liber în închinare și a venit în pantaloni scurți și într=un tricou pătat de vopsea.
            La anumite restaurante nu l-ar primi așa, nici măcar în California sau Florida.

            Despre Fabrică.. da, plănuim la începutul anului viitor întîlnirea celor două grupuri de ucenicie pe alte teme, dar și pe aceasta temă.
            Se poate face. Am mai făcut-o la întîlniri de tineret.

          • Dyo zice:

            Ok, iata raspunsul meu:

            Suntem in relativ acord cu privire la abuzuri si toleranta … nu mai adaug nimic aici.

            „Mă tot gîndeam: oare de ce la operă și în sălile de concerte este obligatorie o anume ținută și este inadmisbil să vii în șlapi și în pantaloni scurți și la biserică se poate?”

            Eu nu am intalnit (inca) asa ceva … chiar s-a ajuns pana aici? ( n-am fost in Willow Creek … asa ca inca ne vom referi la spatiul romanesc ) Nu pot sa nu ma intreb insa: cum ar putea fi definita o tinuta obligatorie in adunare? La barbati e usor: vin toti la costum, desi pentru unii va fi si asta o problema ( finainciara de exemplu ). Fara nici o ironie: de ce nu s-a inventat ceva standardizat si pentru femei? Am fi fost scutiti de o groaza de dureri de cap …

            Pentru ca postarea era in primul rand despre machiaj, chiar se mai pot trage linii de demarcatie cu privire la ce e voie si ce nu, la ce „place Domnului” si ce nu, altele decat cele care ar decurge dintr-un bun simt sau o educatie estetica de baza? Apropo, cam peste tot in lume, la opera si la restaurant, si la un interviu pentru angajare, un machiaj decent este cat se poate de ok, la fel si o pereche de cercei, si un lantisor … ok, ma opresc aici. 🙂
            Cred ca gustul si bunul simt, care sunt intim legate oricum, se cultiva in biserica intr-un sens mai larg. Daca prostul gust va patrunde in inchinare, prin tot felul de kitch-uri, prin arhitectura cladirii, prin peisajele facile din spatele baptistierului, prin brosurile puerile, prin lipsa de politete a barbatilor mai ales, prin fundalul complet lipsit de orice urma de creativitate la proiectarea cantarilor … prin atatea altele, sa nu ne miram ca nici copii nostri nu vor mai face diferenta dintre ce este frumos si ce nu.

            • Marius David zice:

              draga Dyo,
              1. mă bucur că am cîştigat un pas: abuzuri şi de o parte şi de alta. Cum le eliminăm, cum educăm oamenii?
              2. da, trust me, s-a ajuns. Am stat la „închinare” în astfel de condiţii. Nu mai spun de dozele de cola pe care le tîrîauunii după ei sau de cafea starbucks care ar fi trebuit pusă la perfuzii mai bine. Spaţiul românesc merge cu paşi repezi în această direcţie. Vrei cîteva adrese pentru mîine? TRebuie să te porneşti din seara asta. 🙂
              3. Nu cred că o pereche de pantaloni lungi şi o cămăşă simplă cu mîneci scurte, poate fi şi oltenească, adică în carouri 🙂 este o gaură în buget. Nu ţin la costum, nici „măgar” la cravată 🙂 după cum se vede. Sam mi-a pus în cîrcă mult prea multe.
              4. Am spus că am aceeaşi atitudine ca Billy Graham despre machiaj. Nu l-am taxat ca păcat, păcat este excesul şi prostul gust. Un machiaj de prost gust este mai oribil decît lipsa oricărui machiaj. Urîţenia este o urmare a păcatului, la fel ca şi goliciunea. Dacă o femeie are nevoie de machiaj, să îl folosească, vorba aia, pnetru unele este mai păcat să nu… Ideea mea era că, într-o lujme în care se pare că nu se mai poate fără…. SE POATE TOTUŞI ŞI FĂRĂ… adică nu trebuie să ne mirăm şi să ne dăm pe spate… woaw, mireasă fără machiaj. REpet: SE POATE ŞI FĂRĂ. Asta este idee! Deci nu trebuie marginalizate, considerate tîmpite, proaste, needucate, fundamentaliste, copii xerox ale lui Dana Achim (aici este o dispută de la noi din biserică cum că Dana Achim ar prosti unele fete şi lipsa machiajului a ajuns sinonimă cu prostia şi încultura) bătue în cap cele care nu folosesc machiaj. Împotriva acestui curent am vrut să lupt.
              Mesajul meu: DA, fetelor ESTE VOIE şi fără machiaj.
              5. Mă întrebi pe mine personal despre soţia mea? Chestie de gust. PRefer, aşa cum am mai spus şi nu obosesc să repet, să mă trezesc edimineaţa lîngă aceeaşi femeie lîngă care m-am culcat seara şi să nu trebuiască să-şi monteze faţa o juma de oră ca să înceapă ziua şi 2 ore ca să iasă în oraş. Am impresia că îşi pune o mască pe chip şi nu mai este ea. Preferinţă personală.
              6. Are şi Elisa dreptatea ei. Ce-i place Domnului? Păi se pare că s-a uitat la Eva şi i-a plăcut aşa. A găsit de bun ce a făcut. Poate fi un alt punct de vedere sau de discuţie.
              7. Da, sînt de acord, dacă fetişcanle noastre tot vor să se machieze, măcar să înveţe, să facem un semiar la biserică să nu-şi mai pună sclipici pe faţă în timpul zilei, ala este machiaj de seară. Să înveţe ce se pune la o faţă rotundă, ovală, cu maxilare puternice, pieptănături etc. Ce culori de ochi cu ce fond de ten, ce ruj cu ce ten etc. Uneori am impresia că ştiu eu mai mult despre asta decît cele ce simt nevoia să consume toată trusa de machiaj într-o singură dimineaţă.
              Corect şi aici am cîştigat ceva: bunul simţ şi bunul gust sînt fraţi gemeni.
              Despre arhitectura bisericească cu altă ocazie că şi acolo am tolba plină 🙂

          • Dyo zice:

            Punctul 6. trebuie sa recunosti ca e mai mult speculativ decat teologic … probabil ca si mie mi-ar fi placut Eva asa cum era cand a fost creata 🙂
            Suntem insa cu totii de acord ca daca ar fi avut de intrat intr-una dintre adunarile noastre ar fi trebuit sa-si „ajusteze” putin aspectul … chiar nu ne ajuta cu nimic in discutia de fata, aducerea subiectului Eva pe tapet …

            • Marius David zice:

              hmmm, eu o am chiar lîngă mine 🙂
              Eu cred că ajută un pic pentru că folosim metodologia Domnului: să ne uităm puţin la început.
              Putem să învăţăm cîteva lecţii din creaţie – cădere – răscumpărare.
              O privire diacronică asupra modelului ajută întotdeauna. Ne putem, cred eu, răspunde, upsss, alt subiect delicat.. şi la întrebarea: trebuie să ne vopsim, dacă am albit? Dacă da, de ce?
              Dacă nu, de ce?

          • Dyo zice:

            De ce ne incapatanam sa punem intrebarile cu „trebuie sa” si nu cu „putem sa”?
            Nu, nu trebuie sa facem nimic, chiar nimic in privinta aspectului nostru – gasesc ridicola argumentatia cu „imbunatatirea” a ceea ce Dumnezeu a creat – in care sa ne exprimam creativitatea, bunul simt, bunul gust, respectul etc.
            Intrebarea este intodeauna daca „avem voie” sau nu. De ce alegem un costum de o anumita culoare daca „nu conteaza” si trebuie sa placem doar Domnului? Aici gasesc un soi de inconstienta, in eludarea faptului ca ne imbracam si sa placem si unii altora, SI ESTE BINE SA FIE ASA!

            • Marius David zice:

              Ba trebuie, trebuie să purtăm ochelari, proteze dentare, tot felul de proteze. Încercam să înghesui arumentaţia în colţul în care machiajul poate fi privit ca o protezare.
              Schimbarea de paradigmă ar fi radicală, nu crezi? Cu asta n-aş avea probleme.
              Da, ne îmbrăcăm ca ne placem nouă înşine întîi, apoi altora, pntru că pe alţii îi iubesc precum mă iubesc pe mine, deci eu primul 🙂

          • Camix zice:

            Let’s not push it, Marius, cu vopsitul. 🙂 E din aceeaşi categorie a frumosului de care discutăm, nu alta. Şi am un amendament la comparaţia care se face între semnificaţia înfăţişării pentru o femeie (privită ca învelitoare şi înfrumuseţare!) şi semnnificaţia înfăţişării pentru un bărbat (privită ca învelitoare!). Ceea ce este vopsitul părului (de exemplu) pentru o femeie este ceea ce e înnoitul maşinii, calculatorului, telefonului mobil, ceasului de mână etc. pentru un bărbat. Suntem diferişi, trebuie să discutăm echivalent, corespondent, nu identic, că nu are relevanţă, nu-i aşa?

            Deci… din acelaşi motiv pentru care un bărbat caută să aibă maşină tot mai bună, hdd tot mai mare, procesor tot mai performant etc. Fiecare cu lucrurile care înseamnă pentru el mai mult!

            • Marius David zice:

              De ce, Camix, nici măcar de dragul argumentului. Am spus: vopsitul poate fi privit din multe perspective, una este PROTEZAREA.
              dacă ne referim ca la o învelitoare care trebuie înnoită, mîine o soră apare albastră la păr, poimînne verde, peste două săptămîni roşie, şi apoi gri-pal-galben-cal.
              Femeile simt nevoia mult mai des de schimbare decît simţim noi bărbaţii nevoia să ne schimbăm ceasurile, cravatele, pantofii sau chiar costumele. Unii schimbă cu greu chiar şi tricoul şi şosetele 🙂

              Ce-ar însemna în termenii părului totuşi hdd mai mare şi procesor mai performant şi o maşină cu motor de 5 litri? 🙂

              A propos, şi asta este serios, lămuriţi-mă şi pe mine, am văzut o reclamă la „Extensii de păr, garantat 2 ani” este în CAntemir pe partea dreaptă cum vii spre centru.
              Ce înseamnă aia?

          • Camix zice:

            semnificaţia îmbrăcăminţii*

          • Camix zice:

            Marius, nu ne întoarcem la discuţia despre decenţă şi exagerare. Ai reţinut că pledez pentru limitele bunului simţ şi gust. Deci dezbaterea problemei de albastru, verde, roz, kaki în păr nu este o problemă care să mai intre în discuţie, pentru că deja am răspuns la ea.

            Plus că tu întrebai: de ce da sau de ce nu. Atât. Faptul că tu mergi acum atât de departe în suprapunerea celor două comparaţii încât să cauţi echivalentele pe segmente de aspecte (ce ar însemna hdd mai mare în termenii părului) îmi dă de înţeles că tot mai cauţi încă exactitatea şi identitatea între cele două noţiuni. Dacă eu zic: Avatar seamănă cu Călătoriile lu Gulliver. Da? Dar cine este Stela din Călătoriile lui Gulliver în povestea Avatarului? 🙂 Nu merge aşa.

            Habar n-am ce înseamnă extensii de păr garantate. 😆 Dar am văzut şi eu telefoane mobile – avion cu motor, cu video call şi o mie şi o sută de opţiuni de care nu ai nevoie dar care impresionează pe ceilalţi care costă… La fel mă întreb şi eu: ce înseamnă atâţia bani aruncaţi pe imagine? Că de imaginea proprie e vorba.

            • Marius David zice:

              Am înţeles, numai că eleganţă şi bun gust înseamnă SCHIMBARE. Soţia lui Obama a fost taxata ca neelegantă epntru că a apărut de două ori cu aceeaşi ţinuţă.
              Da, nu ne vom întoarce la chestiunea cu părul kaki în dungi de camuflaj 🙂
              Nu, stai liniştită era o glumă cu paralela HDD şi Hair 🙂
              Cine ne poate lămuri totuşi pe toţi cum stă treaba cu extensiile de păr.
              Am auzit că se fac bani buni din asta.
              Pot spune unuia dintre studenţii noştri să îl contacteze pe şoferul de la morgă şi pun de-un plan de afaceri de succes.

          • Camix zice:

            Schimbare ca şi calitate impusă de societate! Însă să nu fim sclavii societăţii (exceptând latura fnianciară 🙂 ). dacă omul simte nevoia de schimbare, atunci da. dacă schimbi doar pentru că societatea o aşteaptă (chiar dacă n-o impune direct, doar că nu te mai bagă în seamă), atunci înseamnă că se doreşte puterea. şi atunci discutăm de altceva.

  18. elisa zice:

    Dyo.
    a gandi intr-un fel este una si a impune este cu totul alta.
    Vorbesti ca si cand ai putea impune cuiva ceva. 🙂
    Nimeni nu s-a dus la nimeni sa-i puna cercei sau sa-i taie din lungimea fustei.
    Nici eu. 🙂
    Suntem placuti prin credinta…dar credinta este fara fapte ?este, dar moarta !
    Nici nu mai stim ce inseamna credinta..care ne cere”ca toata viata sa nu mananc carne, daca il face pe fratele meu sa se poticneasca, noi nu trebuie sa ne placem noua insine…”
    Ba..ne imbracam incat sa-i facem pe tineri sa se sminteasca, asta e nimic?

    Ii facem sa curveasca , asta e nimic?E credinta frate?

    Vor arde doar hainele, nu si cei care au pacatuind folosindu-le spre caderea unora?
    Parca am auzit ceva despre o piatra de moara legata de cate un gat…
    avem idoli:HAINELE!masinile..suntem lacomi, putrezi de bogati..etc.
    Suntem orice numai indicatori spre o vesnicie cu Hristos nu.
    Nu renuntam la nimic pentru Hristos, nu vrem sa jertfim nimic, pentru Cel care si-a dat VIATA.
    Daca consideri ca a-ti etala hainele, lucru care vine din mandrie nu inseamna nimic….
    Mandria ne aminteste de caderea lui Lucifer, de cadere, de existenta iadului.
    Hristos-Dumnezeu a stat pe cruce dezbracat..pentru pacatele mele..iar eu acum ne-
    gociez cum sa ma imbrac. 😦
    Simplu: ca sa-I plac Domnului; bineinteles daca ma intereseaza asta..pentru ca vreau sa fiu cu El impreuna in viata vesnica.
    Acolo adio farduri si haine lumesti ; dar daca aici nu-mi place sa fiu ca acolo, nimeni nu ma va duce cu sila.
    Pavel a considerat totul ca pe un gunoi; era vorba de scolile lui, noi aducem gunoaiele
    acestei lumi in biserica.
    Liberalismul cel Luciferesc !
    Asa a facut si Lucifer: eu, eu, eu!

    • Dyo zice:

      Este evident ca aveti opinii ferme in aceasta privinta si nu am catusi de putin dorinta de a vi le provoca in van. O astfel de discutie poate scoate la lumina unele amaraciuni despre care cred ca e mai bine sa fie rezolvate pe alte cai decat cea oferita de blogosfera. De aceea consider ca ar trebui sa incheiem polemica aici.
      Va doresc multa binecuvantare!
      Dyo

      • Marius David zice:

        Cum deja s-a întîmplat… Dyo, se pare că ambele tabere, cum ai spus tu, au convingeri profunde, pe care încercăm sau nu să le argmentăm. Cred că ar fi putut fi o discuție productivă dacă am fi rămas un pic mai cerebrali, balansîndu-ne între argmentele din scripturi, atîtea cîte sînte, cazuistică, obervațiile empirice, sine ira et studio, dar cu studiu și fără irascibilități. Poate că totuși vom reuși.

  19. sam zice:

    Pe mine nu mă deranjează fusta scurtă. Din păcate sunt bărbat. 🙂

    În schimb…
    Mă deranjează mândria spirituală care se ascunde în spatele hainelor, privirilor plecate, limbajului de lemn religios.
    Mă mai deranjează tupeul spiritual al celor care se pretind a fi slabi în credință și cer celor din jur să se conformeze așazisei lor slăbiciuni
    Mă deranjează ipocrizia celor care și-au sufocat spiritul în formule, programe și activități super-religioase.
    Mă deranjează consumul exagerat de subiecte arzătoare ca cel de față în timp ce băiatu se perpelește prins între ultima masturbare și următoarea vizită la bolnavi iar fata e nevoită să renunțe fie la feminitate fie la șansa oficierii eventualei căsătorii în multpreasfânta biserică condusă de multpreafericitul pastor.

    Hai că v-am dus. Nu mă deranjează nimic din astea. Citam dintr-un liberal (încă) în viață.

    Marius, dacă chiar ai convingeri de genul de mai sus mă predau. Adică renunț la speranța că ai avea vreo intenție să folosești talentul și la altceva decât la căutarea de aliați în construirea unui nou val de creștinism de fațadă spoit cu semidoctism teologic.
    Credeam că dublul standard și șantajul făceau parte doar din arsenalul foștilor și că tinerețea va refuza greaua moștenire a blazării evanghelicomuniste.

    Când voi vedea spunând ce gândești celor care se produc cu kilogramul aici de a scăzut și leul la bursă voi începe să cred că ți-ai luat păstoritul în serios. Că nu te mai cred dacă spui și a n-a oară că blogul nu e biserică. Să fim serioși!Dacă e așa…luminează-ți fața! 1500 de oameni se uită zilnic la tine ca evreii la Moise. Nu le da prepelițele la comandă.

    • Marius David zice:

      draga Sam,

      unul dintre riscurile pe care eu mi le-am asumat este să fiu judecat de oricine, de absolut oricine.
      am dat drumul comentariului tau pentru mai multe motive. unul dintre ele este ca te scapi cu niste afirmatii jignitoare. Eu s-ar putea să le merit pe unele, dar cei 1500 de oameni de care amintești nu merită să-i faci proști în față.
      mi-am asumat un risc, spuneam. eu, nu ei.
      este un risc cu atit mai mare cu cit daca ne-am intilnit intr-un hol de biserica ai impresia ca ma cunosti mai bine.
      nu ti se pare ca sint cam multe ironii si calificari pentru o preascurta intilnire?

      1. ce gindesc eu? Ca sint destul de slab. Asta-i. De-adevăratelea și nu-i așa-zisă slăbiciune. Sînt gata sa fac exerciții de admirație pentru toți cei mai tari.

      2. spiritul trăiește în acest cort spurcat de carne, spiritul este plin de rîvnă și carnea jeg. dincolo de ironii, ai și soluții pentru problema pe care Platon o definește simplu soma / sema, iar Apostolul încearcă să ne schimbe spre Trupul=Templu? Eu asta încerc să fac. Nu vrei să mă ajuți în loc să mă iei în răspăr gratuit?

      3. Ce fac eu? Mă iei la rost pentru ce? Pentru că încerc să nu=mi las biserica pe care o pastoresc tranformată într-un mall? Hei, era vorba parca e nunta care a avut loc la Alesd, nu? Nu era vorba nici de All Souls, nici de Sadleback, nici de Harvest, nici de Wilow Creek.
      Incerc sa transform acel spatiu intr-un spatiu de odihna spirituala, in care sa ne putem concentra si la altceva decit la imbracaminte, batice, lipsa lor, prezenta lor, fuste scurte, lungi, pantaloni, tricouri. Lasati-ma pe mine cel slab si prost macar la biserica sa nu trebuiasca sa/mi feresc ochii de burice dezgolite si de cascade de carne pe care le vad pe toate trotoarele oriunde in alta parte. Esti plecat de ceva vreme din Romania. s-ar putea sa fi uitat cum se imbraca romancele vara.
      Nu vrei sa ai asa ceva in biserica, te asigur, nici măcar tu.
      Macar la biserica sa lasam un cod vestimentar mai sobru, mai decent, si ALFEL decit in alte locuri pe care le frecventam.
      Cer prea mult?
      De ce este așa? S-ar putea, daca ma supar destul de tare sa produc un text semidoct teologic pntru a apara spoiala asta de crestinism de care vorbeai. Pornim de la o lista de lecturi comune despre ritual, spatiu sacru, structuralism, tradiție? Poate in felul acesta ajungem sa meritam amindoi epitetul tau de semidocti. Eu nici pe acela nu-l merit.

      Exista un cod vestimentar al spatiului sacru, este o chestie cu spatiul sacru pe care ar merita sa o discutam, daca te angajezi, ma tem insa ca este mult mai simplu sa arunci cu epitetele ironice decit sa te angajezi intr-un proces de lamurire care sa se lase cu solutii PRACTICE si implementabile.
      apreciez discrusul lui Dyo, care, deși se plaseaza pe o pozitie asemanatoare tie, incearca ceva mai mult decit flituieli si bascalii, care… sigur, prind la uniii, o minoritate, dintre cei 1500 de care ai amintit. You made their day tonight…

      4. Cu băieți ca cei despre care amintești tu stau de vorbă față către față și da, drama lui este sfîșietoare. Fac asta de mai mult de 20 de ani de zile si nu-mi iau acum prima data pastorala în serios. Chiar azi am avut bucuria de a sta de vorba cu unul dintre cei care s-au biruit pe sine. Vrednic de toata admiratia. O lupta spectaculoasa.

      5. Da, am convingeri de genul asta. Îmi pare rău să te dezamagesc sînt mult mai îngust și mai nedestupat decît ai crezut, mai puțin doct decît ai nădăjduit și mai fățăros decît ai fi vrut. Asta-i. Om! Locul de Mesia este ocupat. De Moise, de asemenea, si oricum nu-mi place job description/ul. Nu esti nici primul si nici ultimul dezamagit de un biet om cu totul cazut si ridicat numai Dumnezeu stie cum.

      6. însă cînd vorbești de dublul standard și șantaj ajungi la jigniri pe care nu le voi accepta. Îți solicit scuze mai ales că ne-am întîlnit într-un hol de biserică pentru cîteva minute. Acele minute nu-ți dau dreptul să vorbești în acești termeni despre mine si cu acest ton cu mine.

      Spun ce gîndesc și gîndesc cu voce tare, chiar dacă nu=ți este pe plac ție sau altora. Încerc să fac bine și să o fac bine. Atît mi-a reușit pînă acum. Asta este. Cînd mă voi hotărî să tac sau mă va amuți Dumnezeu vei afla cu siguranță. Peisajul va fi mult mai liber, mai senin și mai calm fără mine și pentru asta nu-s mulți ani de sperat.

      Deocamdata nu am facut cotete de înmulțit prepelița, sînt în bussinesul de măcinat mana. Este mai ieftin și materia primă nu trebuie produsă la bază.

      cu perplexitate,
      mc

      • sam zice:

        Revin să-mi cer scuze la nivel personal. Îmi pare sincer rău dacă am provocat distress, probabil nu tot ce gândești trebuie și scos afară.
        Este loc pentru toți și eu sunt vinovat că m-am agățat de tine nu invers.
        A nice day și succes în tot ce-ți place să faci.

        • Marius David zice:

          Scuzele tale nu au ce căuta în spațiul personal atît timp cît te-ai desfășurat în public.
          Dacă ai de gînd să revii și în spațiul personal tot cu astfel de scuze ca în comentariu precedent, lipsească-se, mulțumesc.
          Dacă ai de gînd să mergem spre un discurs civilizat, care presupune un minim de respect pentru celălalt și premise de transparență și fair-play pentru celălalt, atunci cred că putem discuta în continuare.
          Poate că nu tot ce gîndești are și tangență cu realitatea uneori, de aceea nu trebuie scos afară. Cred că aici este cazul tău și de asta am reacționat. Reformulează-ți acuzele grave și ai să vezi despre ce vorbim.
          No, is not a nice day … poate mîine va fi.

  20. sam zice:

    Scuze mii, te-am confundat cu cineva care preferă onestitatea. Mi-am exprimat părerea dupa zeci de ore petrecute pe blogul tău și nu pe baza celor 5 minute. Cred că am atins un punct sensibil. Mă retrag înainte de a produce pagube prea mari. Nu am pentru ce-mi cere scuze decât pentru deranj și mâncărime de degete. Acum că am primit răspunsul ăsta bătăios știu că nu mai are rost să sper la altceva de la generația ta decat de la cea anterioară. Altă pălărie doar.

    • Marius David zice:

      Da, Sam, ce să fac? Să mulțumesc pentru scuzele primite? Cu siguranță nu sînt modelul pentru onestitate, dar poate că puțina transparență de care m-am învrednicit merita mai mult decît ironia ta grosieră.
      Numai că am pielea tăbăcită… nu-i la prima întîmplare cînd am lăsat la o parte carapacea armurii ca să fiu înțepat cu stiletul în timp ce dădeam mîna.
      Poate că cele zeci de ore petrecute pe blogul meu nu te-au ajutat să vezi că nu există niciun fel de fractură cu anumite apucături ale generațiilor care ne-au precedat.
      Cu alte obiceiuri ale părinților și bunicilor mei nici nu intenționez să rup legătura. Nu am stofă de revoluționar, nici de anarhist și nici nu cred că este cazul să schimbăm ceva numai ca să se schimbe.
      Da, bineînțeles că ai atins puncte sensibile cînd folosești cuvinte aiurea. Exprimă-te în limba engleză, te rog, dacă ai uitat aria semantică a cuvîntului șantaj.
      Ca filolog de profesie am oarece sensibilități cînd cineva se dezmață cu ariile semantice numai pentru a înțepa fără motiv. Iar dacă continui să folosești substantive și adjective, epitete și comparații, aș aprecia dacă le-ai însoți și de argumente și demonstrații.

      Acest fel de scuze aruncate din vîrf de tastatură nu fac altceva decît să îmi crească senzația că îți bați joc de discursul civilizat.
      Mîncărimea la degete cred că trebuie însoțită și de un pic de cumpănire cînd vorbim unii cu alții și unii despre alții.
      De ce am reacționat așa?
      Poate pentru că, în virtutea întîlnirii personale tocmai, aveam de la tine alte pretenții decît de la categoria Alin Cristea și Lia cu poemele ei.
      Poate că și acreala cu ale ei patologii conexe poartă numai alt joben în alte spații decît cel românesc, este un pic mai spălat de luciu, dar cam tot la fel.
      cu regrete pentru o potențială discuție foarte seminală,
      mc

    • Camix zice:

      Sam, nu ştiu dacă aşteptările tale sunt identificabile la acest subiect. eu, cel puţin, nu ştiu dacă am înţeles exact care e nemulţumirea ta. Dar voi încerca să-mi dau seama. Discuţia pe aici pare să accentueze faptul că, în problema înfăţişării, pot exsita nişte exagerări şi de o parte, şi de alta a celor două „tabere”. Şi că ar fi bine să ne ferim de aceste exagerări: una ar fi cea în care devii obiect sexual, cealaltă – în care devii legalist, habotnic, încercând să impui altora stilul ultra-tradiţionalist.

      Din câte mi se pare, nu se discută atât de mult convingerea pe care o are fiecare cu privire la cum ar trebui să fie el, ci mai mult cum ar trebui să fie Biserica, ce norme găsim pentru Biserică. Tot din câte mi se pare, după părerea lui Marius, atât timp cât totul e decent şi fără exagerare, nu are nimic împotrivă (doar că nu preferă în mod special, dar asta e gust personal pe care nu s-ar avânta să-l impună altora) (Marius, dacă nu e aşa, aştept să mă contrazici).

      Poate faptul că s-a pornit această discuţie şi se tot analizează de ceva vreme care e linia exactă până la care e normal să ne întindem, poate asta dă impresia unui „fundamentalism” exagerat. Da, era de aşteptat să provoace asemenea atitudini; atunci când spui că SE POATE ŞI mireasă fără machiaj, lumea înţelege acest mesaj: „deci şi noi TREBUIE să fim fără machiaj, da? să arătăm cât mai şterse, cât mai urâte etc.”. Este reacţia normală la acea propoziţie. Marius, poate de aici vin anumite reacţii violente: prin simpla punere a problemei în felul ăsta, se declanşează acest fel de răspuns, chiar dacă tu ai spus că ceea ce respingi sunt doar exagerările.

      Poate asta nu e foarte clar pentru Sam.

      În ce priveşte normarea, întotdeauna mă voi aştepta ca un pastor să încline balanţa mai mult înspre strict decât spre linia de mijloc pentru simplul fapt că asta e treaba lor şi că se tem să nu iasă oile din ţarc (e vorba de conducere a unei mulţimi, nu despre opinia personală). Cum altfel te-ai aştepta să fie? Important, în acest sens, rămâne cât de mult se deplasează dinspre „mijloc” spre „strict”. Asta va determina reacţiile pozitive sau negative ale enoriaşilor. Ceea ce ei ar trebui să nu uite e că femeia este sexul frumos (toţi ştiu teoretic asta, dar nu toţi ţin cont de asta în formarea regulilor). Femeia a fost creată să fie frumoasă, să aibă nevoie de apreciere pentru frumuseţea ei (la fel cum bărbatul vrea să fie respectat şi recunoscut ca puternic) şi nu se simte întreagă dacă asta nu se întâmplă. Atâta vreme cât se ţin cont de trăsăturile definitorii fiecărui gen, ar trebui să iasă o treabă bună. Cel puţin teoretic. 🙂

      • Marius David zice:

        Camix,
        multumesc de înţelegere,
        mi-am rezumat puţin argumentlee în răspunsul către Dyo, dacă vrei să citeşti.
        1. ai intuit bine, da am amendat exagerările şi abuzurile şi de o parte şi de alta.
        2. corect, ai înţeles bine, moderaţie, bun simţ, fără exagerări, restul este gust personal. Eu prefer pentru familia mea … fără.
        3. Totul a pornit de la o discuţie legată de machiaj prin care se spunea că NU SE MAI POATE mireasă fără machiaj. Răspunul meu? BA da se mai poate. Am mai avut şi vom mai avea se pare. Ah… toate sînt manipulate şi spălate pe creier de Dana AChim, Asta-i acuzaţia.
        4. Am spus că se poate mireasă fără machiaj şi în Alesd s-au văzut şi mirese machiate. Singura problema este să recunoaştem mireasa, să ştim pe cine căsătorim, să mai semene măcar un pic cu ce e în buletin.
        5. Nu, nimeni n vrea să arataţi cît mai şterse cît mai urîte. Am încercat să apăs balanţa puţin şi în favoarea soţilor: dacă acasă faceţi acelaşi efort şi pentru ei. Asta era accentul meu.
        6. DAcă reciteşti postarea originală vei vedea care este punerea problemei. Unii au citit doar titlul. Sau mi se pare mie? Alţii n-au citit deloc articolul iniţial, nici titlul, ci numai fragmente de comentarii şi au reacţionat ca atare.
        7. Corect, multumesc de înţelegere pentru munca pastorala. Într-adevăr, avem de-a face cu o comunitate diversă, cu bătrîni, tineri, pensionari, copii, cu multiple istorii, orientări. Biserica din Alesd este o biserică între sate şi mulţi sînt veniţi dinspre acele sate. Sînt puternic legaţi de tradiţiile locale. Nu este o biserică de oraş în sensul deplin al cuvîntului (city). Este o biserică de orăşel mic. (little town) în care toată lumea ştie şi ce ai mîncat la prînz. Mirosul de cartofi trece dintr-o parte în alta a oraşului în 20 de minute. Nu aplicaţi standardele de la Londra, nici măcar cele de la Arad sau Bucureşti aici.
        Încerc să păstrez o linie a bisericii pe care mi-a impus-o comitetul.
        În concepţia mea comitetul angajează pastorul şi comitetul conduce pastorul şi îi dă linia strategică, iar pastorul asigură conducerea operativă a bisericii în liniile trasate de comitet, nu este un mic dictator care îşi rulează programul. Nici măcar nu are rolul unui CEO.
        Este un pic mai complicat decît ţarcul, imagine statică, din care să nu sară berbecuţii.
        Să spunem că sîntem într-o călătorie, dacă Sam tot a amintit de Moise, o călătorie în care sîntem mulţi, nu sîntem toţi alpinişti, călătorie în care nu trebuie să-i pierdem pe drum nici pe copii, nici pe bătrîni. Mergem în ritmul mediu al unei comunităţi de oraş mic de 10.000 de locuitori, o biserică care a depăşit anul acesta 250 de enoriaşi. Slavă Domnului!

      • Dyo zice:

        „Încerc să păstrez o linie a bisericii pe care mi-a impus-o comitetul.”
        Mi se pare o afirmatie trista, desi sunt convins ca nu asta ai intentionat sa transmiti. Chestiile de genul acesta m-au tinut departe de orice aspiratii pastorale, desi am fost sfatuit in mai multe randuri sa urmez calea aceasta.

        • Marius David zice:

          draga Dyo,
          dacă ai şti cît de mult m-am chiuit să impun această linie şi să îi conving şi pe colegi că aceasta este calea mai aproape de normalitate.
          În România nu cu supunerea pastorilor am avut noi probleme, ci cu transformarea lor în mici dictatori, mici papi locali.
          Asta este una dintre patologiile noastre. Pastorul devine,d acă are o personalitate foarte puternică, un tip care manipulează totuşi şi duce biserica unde vrea.
          este periculos, este om.
          Eu îmi ştiu pericolele şi tocmai de asta m-am pus în frîu.
          Sînt un tip spontan, cu multe idei, cu personalitate puternică şi de asta am cerut secretarului să facă el anunuţuriile AŞA CUM LE DECIDEM LA COMITET,
          am făcut multe greşeli că mi-am luat colegii prin surprindere şi se trezeau că facem cîte o colectă specială pentru una pnetru alta,

          eu nu de idei duc lipsă şi nici de timiditate, ci de autoritae. Peste tot şi de foarte tînăr am fost în poziţii de autoritate, putere şi influenţă.
          Puterea şi autoritatea şi influenţa sînt un drog foarte dulce. Mi-am dat seama că acestea îmi pot pierde sufletul, dacă nu mă înconjor de oameni responsabili, în vîrstă şi care să mă tragă la socoteală. Mi-am ţinut prietenii aproape şi duşmanii şi mai aproape, tocmai pentru asta. Chiar dacă au ură şi nu au dreptate, chiar dacă uneori sînt taxat pe nedrept, este mai sănătos să ai orice fel de opoziţie şi control decît niciun fel de opoziţie.

          Carisma mea personală, plus darurile naturale, plus funcţiile, şcoala şi celelelalte sînt atuuri pe care le-aş fi putut folosi să închid gura rapid tuturor şi să „domnesc ” la alesd ca un voievoid medieval. Lipsească ispita!

          Cam acesta este contextul nostru. Nu sîntem biserica ideală, dar aşa este mai bine.
          Mă simt mai in siguranţă sub autoritate.

          • Dyo zice:

            Cred ca inteleg situatia, cel putin asa cum o explici acum … Imi cer scuze ca m-am repezit sa „taxez” afirmatia ta; eu sunt genul care vede mai repede jumatatea goala a paharului …
            Am fost vreo cativa ani asitentul unui pastor care conducea singur biserica … n-a fost bine deloc, motiv pentru care a trebuit sa procedez la decizii drastice … trebuie sa existe un echilibru pe undeva …

            • Marius David zice:

              Eh, voi mai reveni la acest subiect delicat.. dictatura pastorului. Dacă ai simţit pe pielea ta, îmi vei da dreptate, că un sfat de oameni înţelepţi care ţin în frîu un puştan de 22 de ani , care abia şi-a şters caşul de la gură luat în facultate sau împotrvia unui maturi de 50 de ani, învăţat cu toate alifiile…. este mai bine decît să îi fi lăsat şi pe unul şi pe altul în voia vrerii firii lor

  21. Pavel Ica zice:

    Femeia este intotdeauna pusa la zid: poarta rochie scurta, se fardeaza, are buricul gol, etc, dar de ce nu ar incerca barbati sa-si educe privirea, gandirea si pornirile? 🙂

    • Marius David zice:

      Ok, Ica, eşti căsătorită? Întreabă-l pe soţul tău.
      Dacă nu eşti căsătorită, te rugăm să ne dai soluţii practice.
      Cum anume să ne educăm privirea. Mai concret. Eu am o soluţie practică. Am început din ce în ce mai mult să stau cu privirea pe ecranul telefonului mobil. Am învăţat să merg pe stradă ocolind lumea în timp ce vă trimit comentariile 🙂

      • Pavel Ica zice:

        In urma unei discuti cu o persoana de gen masculin:
        – a nu privi pentru a pofti femeia in inima;
        – ati controla gandirea- gandurile care inspira prin rugaciune si puterea Duhului Sfant – orice gand il facem rob ascultarii de Cristos.
        Si probabil a si experimentat.

        • Pavel Ica zice:

          Iov a spus ca a facut legamant cu ochii lui ca sa nu priveasca la o fecioara si credeti ca mergea pe uliti pusti? Deci se poate.

        • Marius David zice:

          Am să merg puţin la extrem ca să verificăm argumentul!
          Corect! Cînd vedem o femeie dezgolită la Eforie Nord. Topless! Să strigăm către Domnul exact aşa cînd ne uităm la Bugegi sau Ceahlău, Rarău, Niagara sau Grand CAnyon!
          Doamne mare, ce frumuseţe ai creat, fii mărit! Extraordinar!
          După aceste exclamaţii în locurile enumerate luam benoclul ca să văd mai bine.
          Aici ce mă sfătuieşti să fac?
          Privim cerul şi marea!
          1. Să nu privim! Ok, mie îmi este destul de greu să merg pe stradă dacă nu trag măcar cu coada ochiului la drum, la condus maşina este chiar mai greu.
          2. Da, am făcut o picătură de yoga în adolescenţă. Puţin. Hatha Yoga şi aşa mai mult mînjit, dar făceam un exerciţiu util: ascultam bătăile ceasului cu atenţie, după care mă concetram să nu le mai aud, deşi ceasul continua să bată şi nu sub pernă.
          Ceva asemănător propui cu controlul gîndurilor, Ica?
          Focalizare?
          Concentrare?
          Ce n-aş da să pun toate femeile pentru 5 minute să gîndească cu mintea unui bărbat şi pe toţi bărbaţii pentru 5 minute cu mintea unei femei!!!!!!!!!!!!
          Am înţeles că nici la andropauză nu vom sta mai bine! 🙂

          • Pavel Ica zice:

            M-am amuzat putin, scuze 🙂
            Dar uni barbati afirma ca este cu putinta sa-si indruma gandul spre altceva in momentul in care apare ispita. Probabil ca primul cliseu il incaseaza dar lupta conteaza, in definitiv suntem intr-o lupta continua.
            As vrea si eu pret de cateva minute sa gandesc cu mintea unui barbat. 🙂

            • Marius David zice:

              Mă bucur că putem sa discutam relaxat.
              da, încasează prima imagine. Ai idee cît rămîne dncolo de retină prima imagine încasată şi cîte mătănii, genoflexiuni, flick-flack-uri, roata-ţiganului, ave MAria şi înger îngeraşul meu trebuie să faci şi să spui ca să îţi speli neuronul înveselit de percepţie?
              da, pe stradă n-am ce cere sîntem într-o luptă continuă, cum spui tu.
              eu în biserică mă refeream, credeam că sîntem într-o LUPTĂ COMUNĂ, nu unele împotriva altora şi nici invers.

          • Pavel Ica zice:

            Am mai spus-o si o mai spun, sotia supusa niciodata nu va iesi din casa cum o taie capul. Toata responsabilitatea cade pe umeri sotului.
            Libertatea de exprimare pe multi/te ii fac excentrici/e.

          • Mihai Sorin zice:

            de fapt problema nu e la celelalte femei ci la femeia barbatului (prietena, logodnica, sotie)

            caci exista si exceptii
            si varianta de a incerca un sentiment de mila,
            sau chiar unul de dezgust ( si astfel sa treci pe langa ele apatic) cand vezi multimi de trupuri Toplessate pe litoral, pe la stranduri,
            si deasemenea situatia cand un trup al fetei/femeii intr-un costum de baie (mono sau deux pieces) decent este mai admirat decat cele despuiate (chiar si de catre alte fete/femei!!!)

            -toate acestea sunt perfect posibile atunci cand esti insotit la plaja de o frumusete Batshebiana (chip, par, trup)

            in acest caz, privirea voluntara asupra altor fete/femei ar fi echivalenta cu alegerea unui Trabant in locul unei Toyota, a unui Aro in locul unui Hummer, a unei branze (triunghi- Carpati de pe vremuri) in locul uneia cu mucegai nobil albastru Bergader, a unui ceas Pobeda in locul unui Parmigiani Fleurier etc

          • Dyo zice:

            „Am mai spus-o si o mai spun, sotia supusa niciodata nu va iesi din casa cum o taie capul. Toata responsabilitatea cade pe umeri sotului.”

            Te superi daca nu sunt de acord cu aceste afirmatii? Ma gandesc ca totusi sotia are un cap pe umeri, un creier in interior … nu vad de ce trebuie impinsa problema cu supunerea intr-un asa derizoriu …

            • Marius David zice:

              Draga Ica, de acord cu ce spune Dyo, ce simplu ar fi să aruncăm toată vina asupra soţului. Nu o singură dată am asistat la scene triste în care soţul era ruşinat de alegerile consoartei.
              sînte una, sîntem două persoane. Ce bine!

          • Pavel Ica zice:

            Dyo daca sunteti in comun acord cu asa ceva eu cred ca nu este problema, dar cand dvs cereti ca sotia dvs sa o anumita tinuta, sa se comporte intr-un fel anume – din pricina Cuvantului, pentru ca dvs sunteti pastor in casa – iar sotia nu se supune atunci aveti o problema, undeva gresiti.

          • Pavel Ica zice:

            Un sot dupa parerea mea trebuie sa fie un preot in casa lui si sa-si invete, corecteze si indrume sotia, cu dragoste, dupa standardele biblice.

          • Dyo zice:

            Ei bine … surpriza!
            Eu NU ii cer sotie mele sa aibe o anumita tinuta, nici un comportament anume … si totusi NU am de sa ma plang … nu este nimic ce sa ii pot reprosa.
            Imi poti spune totusi unde este greseala?

            Apropo, caracterizarea pe care o dai functiei de preot: sa invete, sa corecteze, sa indrume – este in totala contradictie cu definitia pe care de pilda fr. Iosif Ton o da preotiei: medierea accesului la Dumnezeu.

          • naomi zice:

            Hmm, aici e deja coalitie masculina. 🙂
            Dyo aveti o sotie binecuvantata, dar daca sotia dvs ar calca Cuvantul nu ati face nimic sa o corectati? Daca nu ar putea intelege anumite pasaje biblice nu i-ati explica? Este responsabilitatea dvs pentru ca este sub autoritatea dvs, nu?

          • naomi zice:

            Si noi suntem acum doua

          • Dyo zice:

            Ce zici Naomi … nu stau lucrurile cam tot pe-acolo daca eu sunt cel care o iau razna? Nu poate ea sa ma corecteze, sa-mi aduca aminte de calea buna s.a.m.d. Nici macar nu este o chestiune de autoritate … ci de complementaritate mai degraba … suntem chemati sa veghiem unii asupra altora – sotul asupra sotiei si … invers.

          • Pavel Ica zice:

            Da aveti dreptate dar aici era vorba despre sotie, bineinteles ca si sotia are partea ei de responsabilitate.Sotia fiind vasul mai slab prbabil ca greseste mai mult.
            Atentie, noi femeile avem tendinta de a pune mana pe conducere si acolo unde conduce femeia apar intotdeauna nereguli

          • Dyo zice:

            Your words … not mine …

  22. Ioana zice:

    Desi e oarecum off topic acest comentariu, cred ca are totusi legatura cu postarea. Am urmarit pe Credo TV chiar astazi o emisiune despre si cu tineri. Una dintre invitatele emisiunii a fost o tanara (frumoasa, dar putin exagerat machiata) care a spus despre sine ca are „profesia” de model. Considera (in fraze destul de simple si banal articulate, cu toate acestea promovate la o televiziune crestina) ca menirea ei in lume este de a fi model si prin aceasta sa le „vorbeasca” oamenilor despre Mantuitor.
    Ce parere aveti?
    P.S. Marius, cred ca ar fi interesant de discutat si ce se intampla pe la posturile tv „crestine”. Au ajuns sa concureze cu toate celelalte posturi din punct de vedere al penibilului emisiunilor si al imbecilizarii mediatice.

    • Mihai Sorin zice:

      ” o tanara ..frumoasa..care a spus despre sine ca are “profesia” de model. Considera .. ca menirea ei in lume este de a fi model si prin aceasta sa le “vorbeasca” oamenilor despre Mantuitor.

      – daca prezinta haine decente (de ex. haine de piele, de blana ca cele de la Orastie sau costume de motociclisti din piele..) si nu lenjerie, daca apare in reclame pentru produse care nu conduc la pacat (alcool..etc) sau ca imagine a vreunei firme ori pentru promovarea vreunui produs ( ex. un aparat foto ) nu e nimic condamnabil in meseria de model, dealtfel cu o foarte scurta durata de viata, chiar mai scurta decat a sportivilor de inalta performanta

      – meseria de vanzator e insa condamnabila atunci cand la casa fiind (de ex la mall-uri) vinzi tigari si alcool, crestin fiind (caz in care se va imputa la judecata si vina certurilor, violurilor, crimelor, venite pe fondul consumului de alcool din sticlele vandute de mana respectiului crestin si deasemenea cancerele de plamani, buze, laringe aferente viciului fumatului)

      – meseria de „producator de..” poate fi deasemenea condamnabila, necompatibila cu calitatea de crestin daca spre exemplu, in cazul unei firme de producere de bauturi racoritoare sau orice aliment, patronul crestin foloseste E-uri (aditivi sintetici) care dupa cum se stie „corodeaza” sanatatea.

      – si folosirea preturilor de tip „x, 99” este incompatibila fata de calitatea de crestin intrucat e o tehnica fina de inselare, de constrangere a deciziei de cumparare, nu degeaba e inclusa in sintagma „pret psihologic”

      Toate acestea sunt mai vinovate decat situatia tinerei mentionate careia la varsta respectiva nu i poate cere o inalta maturizare spirituala.

      • Pavel Ica zice:

        Oare daca pocaiti nu ar vinde tutun, alcool -bineinteles nuin propriu magazin, ma refar aici la cei angajati la patron- s-ar opri comertul cu acestea? Sa fim realisti.

        • Mihai Sorin zice:

          @Oare daca pocaiti nu ar vinde tutun, alcool..s-ar opri comertul cu acestea?

          Motto:
          ” dacă nu-l vei înştiinţa, şi nu-i vei spune, ca să-l întorci de la calea lui cea rea şi să-i scapi viaţa, acel om rău va muri prin nelegiuirea lui, dar îi voi cere sângele din mâna ta!” Exechiel 3:18

          Conform raţionamentului „per a contrario”,
          Pavel Ica, de fapt afirmi : Pocăiti, vindeţi alcool şi tutun!
          că raul şi aşa continuă..

          dacă asta e raţionamentul valid şi anume că pocăiţii pot contribui la susţinerea oricăror vicii atâta timp cât nu există garanţia că acţiunile lor contrare nu le-ar putea opri, atunci negreşit asta inseamnă că aceştia pot fi deopotrivă lucrători cu Dumnezeu (deobicei la biserică) şi cu Diavolul ( în contextul de faţă, la serviciu), adică şi cu Unul şi cu altul, doi taţi, doi stăpâni, doi domni..

          Cât este pământul răul nu se va opri niciodată,
          ba înca răul va deveni tot mai „înrăit” si se va înmulţi, însă asta nu are nici o importanţă vis-a-vis de ideea expusă care sublinia faptul ca este condamnabil că acesta (răul) să vină prin mâna unuia care se pretinde a fi copil de Dumnezeu.

          banii care intră în casă prin mijloace de felul celor menţionate sunt bani nebinecuvântaţi, bani murdari mânjiţi de sângele celor pentru care creştinul trebuia să fie un îndrumător spre lumină dar prin faptele sale (vânzarea de produse ce dau dependenţe si întreţin vicii) a fost un împingător spre întuneric ( păcat) şi osândă.

        • Marius David zice:

          şi dacă vînd este mai bine? Care este mărturia noastră în acest caz?

    • Marius David zice:

      draga Ioana, mă tem că există, aşa cum spunea TErtullian, profesii care nu pot fi compatibile cu statutul de creştin.
      Nu aş dori să dăm liste, dar bunul simţ ne spune că este greu să dai laudă Domnului prezentîndu-te, căsătorită fiind, în costum de baie, pe o scenă, ca să îţi fie apreciate măsurile la crupă. Concurs de frumuseţe „spre slava Domnului”. Nu cred că putem boteza piaţa de carne altfel.
      Voi discuta chiar cu cei care se implică în postul Credo TV să vedem despre ce este vorba.

  23. elisa zice:

    Dyo, Domnul spune ca femeia care are un cap pe umeri, trebuie sa fie supusa barbatului, si placuta cu totul Celui care a mantuit-o, placuta in totul-totului-tot.
    Sam,
    eu ma gandeam ca mie mi te adresezi cand spui semidoct referitor la teologie.
    Eu sunt afon la teologie.
    Scriu cum simt in inima mea;
    nu am niciun interes sa -mi fac o imagine mai buna.
    Scriu ca mama de baieti , a caror discutii le-am ascultat deseori cu privire la fete, femei, la felul in care ele se manifesta, se imbraca, se desbraca…
    Unul e baptist, casatorit,; caruia Domnul i-a dat o sotie in dar:frumoasa chiar nemachita si imbracata cu bun simt,decent; fiind 7 ani in Spania, nu s-au desbracat niciodata la plaja.
    altul necasatorit cu teologia ortodoxa, traditionalist.
    Amandoi sunt conservatori .
    Nu pot vorbi decat asa cum noi traim.
    Imi cer scuze, daca cuiva i-am atins o coarda mai sensibila.
    Domnul sa-i dea mai mult decat are, si noua la fel; in ce priveste sfintenia.

  24. michael zice:

    „Încerc să păstrez o linie a bisericii pe care mi-a impus-o comitetul.”

    ce se intampla daca comitetul greseste?

    cunosc reversul medaliei, o biserica mare unde comitetul este format in mare majoritate (nu intamplator) din oameni simpli, needucati, si de aceea usor de manipulat. i`am catalogat, generic, „yessmeni”

  25. Pingback: Jonny Diaz – “A More Beautiful You” « Priveste In Sus

  26. elisa zice:

    michael, cine manipuleaza un astfel e comitet?
    pastorul?. 🙂
    daca nu au scoala, nu pot fi plini de Dhul?. 😦

  27. Andra zice:

    As extinde putin discutia de la machiaj „per se” la imbracaminte. De fapt s-a discutat si mai sus despre imbracaminte, asa ca nu sunt off topic. Ce sunt pana la urma imbracamintea si machiajul ? Sunt o modalitate de a ne promova infatisarea exterioara. Ca trebuie sa ne imbracam, e clar: este indispensabil. Trebuie insa raspuns la intrebarea cum ne imbracam ca si crestini ? Despre machiaj, am vazut ca nu e musai sa ne machiem, nu este indispensabil. Asa cum se arata in articol, se poate si fara. Totusi, daca o face cineva, trebuie si pe asta sa o faca cu intelepciune, de unde nevoia de echilibru.

    Ca in orice lucru despre care Biblia nu este clara (care se afla in zona „gri”), si in cazul imbracatului / machiatului trebuie gasit echilibrul. Cred ca Biblia ne da principii generale care sa ne ajute in aceasta privinta. Pavel spune in 1Cor. 6:12 „Toate lucrurile imi sunt permise, dar nu toate sunt de folos. Toate lucrurile imi sunt permise, dar nimic nu va pune stapanire pe mine.” Dupa parerea mea, accentul cade aici pe responsabilitatea personala si nu pe libertatea de a face ce-mi place mie. Fiecare trebuie sa stie daca ceva ii este sau nu de folos, daca ceva pune sau nu stapanire pe el. Daca nu avem viata centrata pe Cristos, vom face din libertate un pretext pt orice si ne vom auto-insela.

    Mai departe, Domnul Isus le spune barbatilor sa aiba grija pe ce isi fixeaza ochii si sa nu pofteasca o femeie in inima lor. Deci barbatii au responsabilitatea lor = sa nu lase ispitele sa isi faca cuib in inima/mintea lor. Insa, asa cum a amintit Elisa mai sus, Domnul Isus spune de asemenea ca daca cineva duce pe altul in ispita, mai bine si-ar lega o piatra de moara si s-ar arunca in mare. Prin urmare, balanta (echilibrul) este restabilita prin responsabilitatea pe care trebuie s-o aiba fiecare: daca sunt barbat, sa fiu atent la ceea ce stiu ca este aria mea de slabiciune; daca sunt femeie, sa fiu atenta sa nu ispitesc pe barbati in aria lor de slabiciune.

    Femeile trebuie intr-adevar sa fie cu mult mai atente decat barbatii in domeniul promovarii infatisarii exterioare, pt ca ele au un potential mai mare de a ispiti. Trebuie intelepciune pt a nu depasi limita intre dorinta de a fi ingrijita (a arata bine), si a trece dincolo si a deveni senzuala (a face asta cu dorinta de a atrage, adica de a ispiti). Cu asta cred ca am pus punctul pe i. Cine cauta cu orice chip sa-si promoveze infatisarea exterioara are sanse mari sa cada in pacatul senzualitatii. Senzualitatea (pofta rea / desfranare) este un pacat si se regaseste in enumerarea Domnului Isus din Marcu 7:20-21, impreuna cu alte lucruri rele care ies dintr-o inima rea. Senzualitatea este o fapta a firii pamantesti (Gal. 5:19). Paul Washer spune in mesajul „The Virtuous Woman” (www.youtube.com/watch?v=bA_KnsEc6_g&feature=related): „senzualitatea este un fel de publicitate exterioara a starii adevarate a inimii. Daca esti atras de o persoana care se poarta si imbraca in mod senzual, aceasta reveleaza de asemenea starea rea a inimii tale”. Se pare ca totul se invarte aici in jurul inimii, care stim cu totii ca este nespus de inselatoare.

    Este oare vorba de legalism ? Este dorinta fr. Cruceru de a gasi echilibrul un simtom de cripto-comunism evanghelic ? Nu impune nimeni standarde evanghelice inguste celorlati, dar a trage un semnal de alarma cu privire la consecintele unor actiuni care isi au izvorul in fire, este un act minim de dragoste crestina fata de turma pastorita.

    Cine nu isi cunoaste potentialul de auto-inselare, este deja inselat/amagit. Chiar ca si crestini ne putem auto-insela rau de tot daca nu veghem zi de zi sa-i fim placuti Domnului si nu firii.

    Ce ramane de facut ? „Fiecare sa se cerceteze deci pe sine insusi” (1Cor. 11:28) si astfel sa se imbrace / machieze. Adica cu responsabilitate, pt ca va da socoteala Domnului si pt asta daca nu o face pt slava Lui.

  28. rodica botan zice:

    Tot ce-i pe-afara are ceva de-a face cu ce-i inauntru. Si nu-i nevoie de comitet ca sa judece, ca inainte de comitet ar trebui sa avem un judecator inauntrul nostru si daca nu-l avem…’geaba schimbarea dinafara .

    Sotia lui Potifar a folosit cred eu tot ce avea Egiptul (haine, machiaj) ca sa-l atraga pe Iosif – fara nici un rezultat… Iosif era tinar, avea vederea buna iar sotia lui Potifar nu cred ca era urita…

    Gindesc eu ca preocuparile se schimba odata cu convingerile noastre – si daca ne luptam cu exteriorul e ca si cum ne luptam cu morile de vint…fara rezultate mari.

    Poate ar fi mai potrivita o discutie despre cum se creste un Iosif…sau cum devenim un Iosif…ca asta ar elimina celelalte discutii…

    • Dyo zice:

      Nu se putea mai clar decat atat! Am tot incercat sa aduc discutia si pe acest făgaş dar … nu am reusit. Poate ai mai mult succes …

  29. elisa zice:

    „trebuie sa ne imbracam, este indispensabil”. 🙂
    Cum?
    Simplu : „ca a sfintilor sa fie imbracaminte noastra…”(un verset de poezie)
    am ascultat ieri o poezie compusa de o tinerica necasatorita, este inca eleva,
    din biserica noastra baptista , cu parintii necredinciosi;
    ea isi acopera si capul..ceea ce eu fac doar cand ma rog….
    Ce simplu si frumos:
    ca a sfintilor sa fie imbracamintea noastra.

  30. Dyo zice:

    Daca mai aducem în discuţie şi acoperirea femeilor … chiar ratăm momentul, rău de tot …

  31. elisa zice:

    un rand dintr-o strofa a unei poezii . 🙂
    Da , Rodica nu trebuie sa ne luptam cu exteriorul, ci cu poftele noastre.. 🙂
    pofte care sunt in interior, unde altundeva?
    Doar nu crezi ca ma refeream doar la o schimbare exterioara, desi de dragul aproapelui o poti face macar atunci;
    trebuie sa existe un cod vestimnetar pentru spatiul sacru”(MC)
    Cand inima este inundata de ceva, da pe dinafara……
    Cum aratau odinioara sfintele femei? le poftea cineva pentru ca accentuau
    latura senzuala?isi marcau ele soldurile cu curele groase, sau pieptul cu fel de fel de asa zise bolerouri peste bluza sau rochie,asemanatoare sutienului, un obiect intim, …felul grosolan sau mai putin grosolan in care se expun casacadele de carne
    sau picioarele frumos arcuite…ce denota?
    Niciodata o femeie imbracata provocator nu are interiorul schimbat..invers se poate..
    Am privit-o indeaproape pe Natalia..sotia fr.Marius:simpla, frumoasa…placuta Domnului…nemachiata

  32. elisa zice:

    Ciprian,
    intreaba-L pe Domnul.

    • Ciprian Simut zice:

      bine, Il intreb. dar ce imi va arata? o vedenie cu o femeie imbracata ca o sfanta? daca asa va face, care e treaba mea, sa impartasesc imaginea pe intreg mapamondul?

      nu cred ca Dumnezeu mai lucreaza la subiectul acesta cum a lucrat cu Moise cand i-a descoperit imaginea cortului.

      cred ca Dumnezeu lucreaza altfel.

      interesant este ca nu imi poti spune tu ce inseamna sa fie imbracata ca o sfanta.

  33. rodica botan zice:

    elisa…nici un cuvint spus de mine n-a fost impotriva a ce spuneai tu, sau altii despre felul cum trebuie sa ne imbracam.
    Din cite inteleg eu, noi venim la Isus asa cum sintem. Ne intilnim cu El si incepe schimbarea. Domnul Isus s-a adresat totdeauna problemelor de interior…pentruca de acolo vin schimbarile.
    Daca vrem sa judecam oamenii o putem face lejer ca nu ne sta nimeni impotriva si cine ar indraznii sa spuna ca imbracate in felul acela descris de tine fetele sau femeile respective s-ar putea justifica? Dar ne intereseaza sa avem dreptate sau sa cistigam oamenii la Christos? Si daca ii vrem pentru Christos atunci educatia nu se face cu bita .
    Nici cu copiii nostrii nu putem sa lucram asa. Am vazut multe fete duse de parinti foarte stricti la Biserica impachetate corect…dar cum au iesit de sub tutela lui taticu, cum s-au dat peste cap – niste istorii tare , tare triste.

    Ce spuneam eu este altceva. Cum il crestem pe Iosif (sau Iosifa) care sa poarte in ei acel termometru care sa-i spuna unde cind si cum…Cum facem sa scriem nu pe frunte…ci undeva in creierul copiilor nostrii legile Lui pe care sa le pazeasca din dragoste pentru El…ca nici darnicia nu e primita daca nu vine din inima si nici modestia nu aduce nici un avantaj celui care o practica fortat.

    Daca intr-un spital vin oameni cu cele mai urite rani si boli, intr-o biserica ar trebui adusi oamenii bolnavi spiritual…rai si pacatosi. Pentru ei a murit Christos. Iar cei care sint copiii Domnului ar trebui sa fie absolut calmi si confortabili ca si Iosif …pentruca asta este businessul celor trimisi in lume sa duca vestea buna … oare chiar am avea tupeul sa credem ca noi schimbam oamenii? Sau Cuvintul Lui Dumnezeu ii schimba…?
    Dupa cite am inteles eu, trebuie sa-i invatam pe copiii cit sint mici Calea Domnului…si cind ajung la maturitate nu mai putem face decit ce facea Iov pentru copiii lui…aducea jertfe…si se ruga…P

  34. elisa zice:

    EDITAT DE MODERATOR

    Al meu lucreaza asa cum stie El sa o faca in felul Lui:NESCHIMBATOR.
    Lumina El ne-o da, slavit sa fie Numele Lui Sfant.
    El ne vrea sfanti in toate.
    Vrei sa-ti spun eu cum se imbraca sfintii, ca sa ma”ataci”?. 🙂
    (cum se imbraca sora Dana Achim si fetitele ei, sora Natalia Cruceru..dau aceste doua exemple, pentru ca au avut poze pe acest blog)
    Daca nu stii inca, cauta si vei gasi..eu asta fac mereu in toate si nu sunt incantata ca nu reusesc in totul totului tot sa fiu tare;
    ma lupt si doresc sincer sa am biruinta.Sper ca Domnul sa lucreze in viata mea si infaptuirea si vointa.Vointa am…. 🙂
    Cand am cautat sincer sa cunosc cum sa ma imbrac, cum sa ma acopar, daca TV e bun..Domnul mi-a raspuns foarte promt..ca pe vremea lui Moise. 🙂
    Tare Ii e drag sa L cautam in toate si ne raspunde cautarilor.
    Ma crezi? daca vrei iti pot scrie in particular lucrurile astea…ca sa nu se creada ca oblig pe altii la ceva…
    Domnul sa te lumineze in toate privintele si o va face, daca esti sincer si doresti sa-I placi Lui si iti faci din asta un mod de viata.

  35. elisa zice:

    Rodica, nu vreau sa am eu dreptate.Cine sunt eu?
    Baietii mei s-au intors inaintea mea din lume..ei m-au invatat multe lucruri
    si nu mi-e rusine sa o spun;desi poate parea rusinos;insa ei L-au primit pe Dumnezeu inaintea mea.De la ei am invatat despre imbracaminte ,sa dau TV afara..etc.
    Si acum ma descalesc. 🙂
    cand e cazul, o recunosc..sunt in procesul de desavarsire…Ooo! mai am mult pana la capat!
    Metanoia inseamna o schimbare totala in gandire.
    Daca mintea noastra vrea asta Domnul ne ajuta.
    Primim si cand ne vorbeste”o magarita” . 🙂
    daca vrem sa primim…

  36. naomi zice:

    Sa va pun intrebarea de baraj: – Cum sa purtam baticul, naframa, panglica ?
    Mie mi s-a spus ca este obligatorie fiind un semnul din pricina ingerilor; ba ca parul este invelitoare si atunci nu-i nevoie de batic; ba ca doar fecioarele pot sa umble descoperite, pe cand femeia casatorita trebuie sa se acopere. Care-i adevarul?

  37. rodica botan zice:

    naomi – nu-s eu cu raspunsurile aici dar numa atita stiu ca n-am citit de batic, naframa si panglica inca in Biblie…si toate raspunsurile de acolo vin. Banuiesc ca pe vremea aia nu se purta verigheta ca semn ca esti casatorita …si asta era scopul principal cred, ca sa faca deosebire intre femeile casatorite si celelalte. Sper ca nu mi-am aprins ceva paie in cap ca m-am bagat in discutia asta neintrebata…
    Naframele sint tare faine…la git!
    🙂 Ei…acuma astept judecata – ca cine cauta…gaseste…

  38. rodica botan zice:

    elisa…nu ma pot abtine… ai scris… „Primim si cand ne vorbeste”o magarita” .
    …ai fost un deliciu…nu te superi daca imi insusesc complimentul?
    🙂

  39. rodica botan zice:

    Nu…voi purtati curele mai subtiri…de-aia…
    🙂

  40. luminita zice:

    lunga discutie si trezitoare de multe simtaminte…
    dupa ce o prietena mi-a citit ce a scris fr. Marius pe blog despre nunta lui Abi am ramas pe ganduri…chiar, fara machiaj…as putea?? primul gand, nu, nu as putea! vai, cum, nu as putea? atunci oare nu este o problema?? de ce nu as putea? urata nu sunt, si totusi zilnic pun ceva pe fata…putin, insesizabil…dar de ce nu pot fara? daca chiar nu are nici un pret de ce nu ma pot lipsi de ceva fara valoare pentru inima mea? mi-au staruit in minte versetele „Podoaba voastra sa nu fie podoaba de afara, care sta in impletitura parului, in purtarea de scule de aur sau in imbracarea hainelor, ci sa fie omul ascuns al inimii, in curatia neperitoare a unui duh bland si linistit care este de mare pret inaintea lui Dumnezeu”.
    daca Domnul mi-ar cere, nu un „Isaac” ci doar „fara machiaj” i-as da?? Am grija de mine, intrebarea inimii mele nu era daca sa nu mai folosesc crema pentru fata uscata sau sapun, ci un lucru care nu are nici o importanta, si fara de care eu nu mai traiam. Textul din Petru m-a facut sa inteleg faptul ca a nu pune pret pe una – podoaba de afara, inseamna a pune pret pe cealalta – omul ascuns al inimii.
    …si acum fac un experiment, fara machiaj, cel putin o luna, oriunde merg! Am descoperit ca sunt mai atenta sa zambesc, sa laud pe altii, nu ma mai uit asa des in oglinda, uit mai usor de mine, am mai mult timp pentru lucruri mai vesnice (machiajul trebuie asortat, potrivit, verificat, modificat si in final sters)!!
    eu m-am pocait acum 10 ani, nu am avut parinti pocaiti, si prietena prin care am venit la Hristos era complet diferita…un adevarat extraterestru pentru mine…de ce ea nu merge unde merg eu in oras, de ce nu se da cu oja rosie, de ce nu se machiaza, de ce nu are haine care sa ii scoata in evidenta toate formele (asta e ceea ce vad oamenii mai intai…ca sa ajungi sa iti arati moralitatea dureaza….si cati oameni morali – nu crestini – nu sunt in lumea asta??!!)?? Am descoperit ca pentru ea conta altceva si am vrut si eu!! intrebare este de ce fac ce fac?…si oare avem curaj sa stam in fata Lui cu inima zdrobita pentru a ne spune Adevarul?
    oare daca le spun celor care ma judeca deja ca fiind legalista ca am luat o hotarare asa de mica pentru a Il trona tot mai mult pe Hristos ma vor crede? vor intelege ei ca oamenii din jurul nostru mor in pacat pentru ca noi pocaitii nu mai iubim cerul ci ni s-a lipit inima de pamant? vom intelege toti ca am fost rascumparati cu un pret si ca noi nu mai suntem ai nostri, si ca Dumnezeu are dreptul sa ia ce i se cuvine?

  41. rodica botan zice:

    „Am descoperit ca pentru ea conta altceva si am vrut si eu!! „…zice luminita.
    Cind cineva se poarta de asa maniera incit sa faca curiosi pe cei din jur sa descopere si ei acel „ceva” diferit…cred ca asta este secretul care se cauta pe aici…

  42. adierea zice:

    si in final parerea mea e ca se poate mireasa fara machiaj. si am vazut si la ortodocsi.
    eu nu ma machiez, nu pentru ca consider ca e rau(cat timp nu e strident si nu se vede ca esti machiata). dar la nunta ca mireasa totusi nu ai vrea sa ti se vada toate cosurile:D. din vechime femeiile se arnajeaza, in special pentru nunta, pentru mirii lor.

  43. ilhasmaravilhas zice:

    Incredibil ,dar adevarat .Poti vorbi gratis de pe telefon inclusiv c parterni de business ,amabsadele ,rudele tale aflate in strainatate.
    Cum este posibil acest lucru ? cine ofera un astfel de serviciul ? De ce companiile de telefonie mobila de pe piata Romaneasca nu pot oferi astfel de servicii ?De indata ce am aflat aceste lucru pentru dvs puteti spune Adio skype ,adio chinuri din fata calculatorului ca sa puteti sa vorbiti gratis cu cineva ,dar aceasta nu este tot ,folosind skype nu puteti vorbi gratis cu cineva de la calaculator la telefon trebuie sa platesti pentru acest serviciu
    ACUM COMPANIILE BRITANICE CARE OFERA ASTFEL DE SERCICII DE VOIP SI CALL BACK
    A revolutionat comunicatia planetara deoarece poti vorbi gratis de la telefon la telefon
    CUM ESTE POSIBIL ACEST LUCRU ?
    Serviciile de telecomunicatie au evoluat de asa natura incit o compania Britanica care ofera servicii Voip si call back au facut o revolutie planetara .Specialistii in domeniul spun “ gratis si mai convenabila c acest serviciui poate fi doar comunicarea prin telepatie extras de pe http://www.partyboom.net

  44. naomi zice:

    Privind poza surioarei, miresei, m-a dus gandul la Mireasa Domnului.
    Oare cum vrea Domnul sa arate Mireasa Sa? Cu tot felul de zorzoane? Ireala, adica machiata? Dezbracata pe anumite portiuni? Nu cred ca o astfel de mireasa asteapta Domnul Isus.
    Eu cred ca nuntile noastre ar trebui sa oglindeasca marea Nunta. Cand cei din lume care vin la nuntile noastre sa observe mai multe deosebiri nu numai faptul ca lipseste alcoolul

  45. romuluss zice:

    Nah – e rujata – deci nu mai tine ideea cu lipsa machiajului. Machiajul poate fi pe diferite nivele, dar cand e vorba de machiat sau nemachiat inseamna machiaj nivel zero 🙂

    • Luminita zice:

      Nu, nu e rujata!! De ce vrei sa cauti „neghina la grau”? Nu vei gasi!

      ….am cateva colege la servici care sunt pocaite…

      in urma cu cateva luni mi-am spus colegelor care nu-L cunosc pe Domnul marturia despre cum m-am impacat cu Domnnul Isus. M-au intrebat si de ce nu port bijuterii, de ce ma imbrac cum ma imbrac, etc. Le-am explicat si au inteles!! Acum, acele noi colege pocaite poarta bijuterii si se imbraca fara rusine…cum va ramane marturia mea, ce impact va mai avea, cum sa mai vestesc vestea buna din moment ce cele care isi spun surori ma dau de rusine??? (nu sunt intrebari retorice)

      • R. zice:

        Adica marturia ta sta in portul tau? : )) Si cineva care nu se imbraca ca si tine inseamna ca se imbraca fara rusine? Daca esti draguta poate descri putin ce intelegi tu prin a te imbraca fara rusine. Pun prea multe haine pe ele, sau cum? Si e pacat sa porti bijuterii?
        E pacat sa te dai cu ruj!!!

    • naomi zice:

      Si mie mi s-a parut ca este rujata dar poate fotografia este retusata.

      • al teremah zice:

        cu siguranta e photoshopata poza. n-are cum sa aiba ruj. desigur, carcotasii vor zice, ca ea era machiata dar i-au scos machiajul la editarea pozei si au uitat rujul. dar eu nu cred asta.

    • romuluss zice:

      Cunosc femei care nu se machiaza si nu sunt pocaite si faptul ca nu se machiaza nu le conduce pe drumul descoperirii Lui Hristos.

      Prea mult accent pe forme si prea putin accent pe spiritualitate. Cand esti o persoana spirituala, formele vin ca o consecinta.

      Atat de mult punem accent pe forme, ca si consecinta, multi pastori umbla doar dupa sponsorizari si vedem cu isi inalta vilele, cum isi iau masini perfomante, cum isi iau costume italienii de mii de euro(ca sa arate bine la predica) .

      Accentul pe forme nu a dus niciodata la spiritualizare ci la rigidizarea unui sistem complet despiritualizat. Istoria aberatiilor crestine a avut ca radacina mutarea accentului pe forme.

      Putem intocmi un manual de utilizare al crestinului in care sa trasam normative legat de vestimentatie, legat de alimentatie, legat de modul de asi petrece concediul, legat de jobul pe care sa si-l aleaga si asta va duce la spiritualizare? No way – va duce la barfe, conflicte si se accentueaza tendinta de a scoate barna din ochiul celuilalt .

      Multi crestini neoprotestanti tot ce stiu sa discute este despre manualul de utilizare crestina, nu cunosc spiritualitatea aproape deloc dar la vestimentatie sunt critici profesionist, la machiaje, spalat pe fata de la stanga la dreapta, de sus in jos sau de jos in sus – au retete perfect „biblice”.

      Sa imi fie cu pardon – dar biblia atinge subiectul vestimentatiei doar tangential, de ce face asta? pt ca spiritualitatea educa bunul simt si nu vestimentatia te face spiritual.

      • Luminita zice:

        si eu tot despre asta vorbeam…consecinta spiritualitatii…roadele…poate un pom bun sa scoata roade rele?? Poti trece pe langa un mar si sa iti pui indoala ca este mar?? Sau iti este greu sa recunosti o banana?? Exact ce spui tu spun si eu…dar daca roadele sunt rele….trebuie sa altoim pomul??

  46. alterema zice:

    191. Bun.
    Acuma, fr. Marius, va intreb: cum se poate ca un articol despre cu ce se dau femeile pe epiderma sa sara, mai ceva ca Serghei Bubka, de 190 de comentarii (din care cat la suta sunt rostite de FEMEI!!!????)? Ce spune un astfel de suvoi de comentarii despre izvoarele si fagasul si debitul si locul de varsare a/al/ale (care-o fi) mintii romanului baptist?
    Putem paria pe o suma atractiva ca un articol despre „subtilele pericole ale docetismului pentru baptisti” sau „mirajul tehno-gnosticsmului pentru romani” (via Emil Bartos) nu va prinde nici in vis 50 de comentarii?

  47. naomi zice:

    Machiajul este bun si el la ceva; dupa cum bine vedem astazi nu mai poti deosebi o femeie de un barbat si o fata de un baiat pentru ca parul le este la fel, imbracamintea la fel, macar fardurile de pe ea sa dea semnalmente feministe. 🙂 Si podoabele care au tendinta sa patrunda in biserici, nu mai sunt un senm de deosebire. Sa speram ca nu vor incerca si ei fardurile, desi s-ar putea ca speranta mea sa fie tarzie. 🙂

  48. naomi zice:

    In:”Despre machiaj si podoabe”, ieromonah Savatie, spune

    „Primul motiv şi cel mai frecvent, pentru care o femeie se împodobeşte este dorinţa de a ieşi în evidenţă, fie pentru a-şi arăta frumuseţea fizică, fie pentru a-şi arăta originea socială bunã, adică bogăţia.Există chiar cazul patologic al acestui gen de femei, adică istericele. Aceste femei suferă foarte mult dacă nu li se acordã atenţie şi pot deveni chiar agresive. Nu trebuie să le judecăm aspru pentru că, repet, este vorba de o formă de boală……
    Trebuie să deosebim două categorii mari de femei care se macheaza: prima, care face aceasta pentru a-şi ascunde unele defecte, dintr-un complex de inferioritate, fie că este vorba de aspectul fizic, fie de originea şi situaţia socială. Cealaltă categorie sunt femeile frumoase, care se macheaza pentru a-şi scoate în evidenţă calităţile fizice, adică pentru a părea şi mai frumoase, dar de multe ori şi pentru a-şi etala buna situaţie financiară……
    Există părerea printre femei că bărbaţilor le plac mai mult femeile machiate şi împodobite şi multe sunt geloase pe ele. Din această cauză, văzând că bărbatul lor trage cu ochiul după astfel de femei, “de ciudă” multe încep să se machieze.”

  49. Alin Cristea zice:

    Perry Noble: „Dress how you like to dress…and if others want to obsess about it you should feel sorry for them and not fight with them.”

    http://www.christianpost.com/article/20100812/3-arguments-that-sound-spiritual-but-are-actually-stupid

  50. sincer, as minti daca as spune ca arata mai bine fara machiaj. desigur e o fata care a incercat sa spuna nu conventionalului.

  51. Dorin Motz zice:

    O altă variantă posibilă:

    Little girl fourteen flipping through a magazine

    Fetiţă de paisprezece ani, ce răsfoieşte printr-o revistă (sau răsfoind printr-o revistă)

    Doru Motz

  52. Andrei zice:

    nu e rujata.100% va spun eu

    • romuluss zice:

      nu te pricepi la rujuri discrete 😉

      • Luminita zice:

        te-ai gandit ca Andrei o cunoaste pe mireasa noastra??

        • romuluss zice:

          stralucirea buzelor nu vine de la soare. am intrebat la birou pe mai multi colegi, am pus-o pe monitor de 24”(probabil ca putini dintre voi au facut experimentul asta – sau nici unul) ca sa se vada ultramare si clar. buzele stralucesc – mi-au confirmat toti colegii, de la ce? de la sucul baut dinainte, de la prajitura? sa nu fim chiar copii!!!

          in ultima instanta pe mine nu ma deranjeaza modul in care se gateste o femeie, fiecare face cum considera, doar ca sa nu fortam nota la a spune ALB la GRI ca asta denota partinire.

        • michael zice:

          daca nu e rujata musai ca a mancat afina sau capsuna.

          pentru unii machiajul este necesar. mai bine asa decat un machiaj machiavelic…

  53. Putinstiutoru' zice:

    Fain cintec!

  54. Rodica Botan zice:

    Cred ca interesul pentru felul cum aratam, poate sa spuna mult despre fiecare din noi. Si barbati , nu numai femei. Sintem in continua transformare si pina trecem pragul dincolo…niciunul din noi n-a ajuns …inca. Unii avem unelele slabiciuni, altii altele. Ar fi mai practic sa ma ocup de slabiciunile mele personale …si daca ale altora ma deranjeaza, sa ma rog pentru ei. Nu fac insa asa totdeauna, si cind nu fac asa, slabiciunea mea devine mai mare decit a acelora care ii critic…

    Pentruca sint femeie…am inceput sa ma gindesc la zilele cind nu ieseam afara din casa fara sa fiu aranjata ( nu neaparat machiaj, ca a fost o vreme in Romania – in tineretea mea cind nu aveam nici bani de asa ceva si …mi-era scumpa si viata. Mama mea m-ar fi spalat pe fata cu peria de frecat pe jos…)

    La vremea aia eram insa interesata de cum ma vad altii. Si ma straduiam sa apar in cea mai potrivita lumina. Pentruca am nas de vultur , ma straduiam sa nu las pe nimeni sa ma vada din profil, de exemplu…(obositoare ocupatie). Mi-am facut odata un palton lung…ca venise moda maxi(bani de la buna). Mergeam cu mama mea la biserica. Eu pe o parte de strada, ea pe cealalta parte. Nu vroia sa mearga pe aceeasi parte de strada cu mine…(Am supravietuit…amindoua).

    Prima data cind altceva afara de persoana mea a luat prioritate in ocupatia mea a fost cind am avut prima fetita. Cind ne pregateam sa mergem la Biserica…pe ea o impodobeam prima data.

    Si daca ma uit la viata…se intimpla un fel de transfer in preocupari in functie de obiectul preocuparii noastre. Asta este o chestie personala insa.

    Si acum ce ma mira pe mine este…aceasta preocupare a UNORA cu infatisarea ALTORA. Daca nu este exagerat de suparatoare…(pina si insistenta cu care se discuta daca sau nu mireasa are ruj – sau… daca a folosit… Doamne fereste vreun strugurel?)…
    Oare tot la fel de insistent ne analizam si pe noi insine?

    S

    • romuluss zice:

      Fromoasa dapanare a amintirilor. Cred ca sinceritatea aduce multa frumusete in viata oamenilor.

      Am precizat ca nu sunt interesat de modul in care se aranjeaza o femeie, daca ei ii place cum arata este ok, sunt probabil unul dintre cei mai putin critici la adresa cum se aranjeaza o femeie. Daca intentia de a se aranja este una de a atrage un anumit anturaj de personaje si priviri de o anumita speta este pacatul ei, dar exista multe machiaje decente, care sunt foarte potrivite.

      Faptul ca am analizat daca este rujata sau nu, era o simpla observatie si atat, ca unii o tot neaga(probabil ca nu vor sa accepte ideea ca o analiza grafica duce la concluzia ca este un ruj decent) este problema lor, dar cu siguranta nu cred ca s-au uitat la poza. ATAT!!!! 🙂

  55. michael zice:

    „Si acum ce ma mira pe mine este…aceasta preocupare a UNORA cu infatisarea ALTORA”

    si pe mine.

    mandru mi`s cu infatisarea mea smerita.

  56. Rodica Botan zice:

    Bine zici Michael…mai scurt si mai concis nici nu se putea spune…altfel ne aflam vorbind in front ca si cei din parabola cu vierul si lucratorii…ne comportam citeodata ca si cind n-ar exista un Stapin sa-i traga pe toti…pardon…sa NE traga pe toti la raspundere…

    Cuvintul exista …este accesibil…de obligat nu poti obliga pe nimeni…la ce foloseste deci judecata? Ma intreb cite femei au fost convinse sa renunte la machiaj citind articolul asta?

    • Luminita zice:

      la intrebarea va pot raspunde daca chiar doriti raspunsul….dar mai degraba simt ca a fost o intrebare retoriza!
      Da, este foarte adevarat, astazi cine vrea sa traiasca evlavios este acuzat ca ii judeca pe alti, ca este un fariseu, ca este mandru….Domnul sta impotriva celor mandri, dar celor smeriti le da har!!

  57. Onisim zice:

    nu e rujata.Eu sunt Onisim sotul ei….

    • naomi zice:

      Caz elucidat!!!! 🙂

    • romuluss zice:

      In odata precizez ca nu am fost impotriva machiajelor decente si de bun gust ale cuiva, pe unele persoane le avantajeaza si scapa de o multime de complexe cauzate de o fizionomie mai putin favorabila, de un ten mai putin reusit.

      OK Onisim am inteles – atunci de ce textura de pe buze este diferita? de ce culoarea este diferita?(nu dau codul culorilor ca nu mai deschid photoshopul sa spun exact codul- cert este ca o analiza atenta photoshop, dar si cu ochiul liber, arata ca ceva este acolo). Ir de buze? Sunt si iruri de buze cu o anumita culoare decenta.

      Binecuvantari ceresti Onisim!

    • michael zice:

      n`o fi rujata, dar un luciu de sau un hidratant de buze tot are. daca nu are… e vina pozarului care deformeaza o realitate 🙂

      • romuluss zice:

        degeaba sustin toti – se vede ca buzele sclipesc intr-un mod aparte, acum nu suntem chiar copii sa nu ne dam seama- daca as face o analiza speciala Photoshop si as veni cu un document de 300 randuri sa explic tot nu ar vrea unii sa recunoasca – de ce? chiar mi se pare ciudata intentia 🙂

        da o fi vina pozarului bine zici 🙂

        • Luminita zice:

          stiai ca buzele pot straluci si cand sunt umezite cu saliva??!

          • romuluss zice:

            ai photoshop? Ai marit poza pe un ecram f mare? Ai facut o analiza a culorilor? Ai observat ca exista un contrast intre nuanta originala a buzelor(daca maresti pixeli suficient de mult) si zona unde straluceste? is convins ca nu te-ai uitat macar serios la poza, dar altmiteri sa faci o analiza.

            La nivel de pixel se vede absolut tot – ce rost mai au povestile imaginare ca o fi, ca o pati etc? ca poate o fi, etc – deschideti un program de grafica, mariti mult pixelii, analizati textura, zonele in care se schimba culoarea si veti observa ca exista cel putin un hidratant gen ir de buze cu o culoare apropiata de cea naturala.

            In ultima instanta nu vad nimic eronat in faptul ca s-a folosit ceva pt hidratarea buzelor, vad eronat faptul ca se comenteaza fara macar sa existe un ochi sensibil la poza.

          • michael zice:

            sigur ca da. merge si cu rama.

  58. Claudiu zice:

    Hmmm mireasa nemachiata… Niciodata acest subiect nu ar trebui atins de biserica, dar chiar niciodata. Biserica vorbeste despre Hristos si nu despre machiaj.
    Va invit sa vizionati pe http://bysergio.ro cateva fotografii. Cu siguranta veti descoperi si cateva imagini in care mireasa apare nemachiata in contrast cu momentele in care este aranjata.
    Atata timp cat ceea ce face o femeie nu o pune intr-o situatie vulgara, nu vad de ce nu ar trebui sa fie „femeie”.

    • Marius David zice:

      Claudiu, citește 1 Petru, vei fi șocat! Îți garantez!

      • Claudiu zice:

        Nu sunt socat! Il pot intelege pe Petru si epistola lui este valabila si astazi. Petru spune clar ca podoaba noastra sa nu fie purtatul de aur si impletitura de par, dar nici nu interzice machiajul asa cum ati vrea sa se inteleaga. Podoaba trebuie sa fie in inima si in Hristos, iar celelalte pe urma si in conformitate cu ceea ce se afla in inima. Nu formele trebuiesc tratate ci inima si de-aici vor iesi si formele.

        • michael zice:

          as fi socat daca marius cruceru crede ca textul cu pricina interzice impletituri de par si podoabe. ce sa mai zic despre cosmetica…

          • naomi zice:

            1. Numele unei persoane se scrie cu litere mari. 🙂
            2. Si masinile se cosmetizeaza si nu se foloseste machiaj 🙂 deci paleta cosmetizarii este mai larga. „)

  59. parerea mea zice:

    fara suparare

    Mireasa din poza poate nu s-a machiat,
    poate nu si-a impletit parul, l-a rasucit doar, micsorandu-i volumul(:
    EDITAT DE MODERATOR

    Acum despre machiaj: un machiaj bine gandit si executat nici nu se prea observa, asa de natural trebuie sa arate.
    Uneori natura trebuie ajutata, corectata. Pe cat se poate
    sa nu stie nimeni.

    Alteori, frumusetea este atat de frumoasa – sa zic asa -nu are nevoie de nimic.

    ps. Fratelui Marius Cruceru ii este usor sa propovaduiasca impotriva machiajului din moment ce Dumnezeu l-a binecuvantat cu o sotie si o fiica foarte frumoase la chip si la trup . Domnul fie laudat !

  60. Liviu zice:

    Foarte frumoasa mireasa! Nemachiata! Felicitari ei pentru tarie, parintilor pentru crestere, mirelui pentru comoara ”achizitionata”! 🙂

  61. Rodica Botan zice:

    Mi se pare mie, sau …mai multi barbati decit femei participa la discutia asta? Nu pare curios?

  62. Claudiu zice:

    Rodica

    Pentru ca barbatii pot vorbi foarte usor cu parul in nas, urechi, neingrijiti etc. Cred ca intr-o lume a igienei si a frumosului nu putem sta nepasatori. Acum sincer, chiar ati fi impotriva epilatului unei femei sau a aranjarii parului si a corpului, fr. Cruceru?

    • Nicu D. zice:

      Well…mie mi-ar place ca sotia mea sa fie ingrijita…si sincer am vazut o fata care mi-a placut mult pentru ca desi era naturala avea parul aranjat…Oricum imi plac fetele naturale pentru ca pe termen lung sunt mai proaspete
      decat cele machiate
      😀

    • michael zice:

      dar epilatul barbatilor o fi permis? de la tunsul parului din nas ne`am tot „tuns” de am ajuns luciosi. parca suntem niste papusi gonflabile.

    • moise zice:

      Cine esti tu omule sa te plangi de cum te-a facut Facatorul???
      Putem noi aduga sau lua din ceva ce a creat Dumnezeu????
      Dumnezeu nu stie cum ne-a creat si de ce ne-a creat asa?????
      Poati sa spui ca Dumnezeu este sadic si-I place sa ne necajeasca prin felul in care aratam?
      Nu, nu, nu, Dumnezeu ne-a creat asa dintr-un motiv anume si bine intemeiat, sau credem ca nu a fost prezent cand am fost zamisliti?!
      Din nemultumire si mandrie nu putem accepta ca putem avea si defecte care de fapt nu-s defeste ci fite de-a le noastre.
      Mai cercetati scripturile si vedeti ca Dumnezeu ne-a creat dupa CHIPUL si ASEMANAREA Sa.
      Cine sunt eu sa ma plang si sa ma arat dezgustat de aproapele meu, care este creatia lui Dumnezeu? Noi trebuie sa placem Domnului, sau am facut tot ce trebuie sa ne faca desavarsiti si acum pierdem vremea cu nimicuri; sa ne impodobim firea, sa o gadalim, sa o starnim la mandrie?! Sau poate vrem sa aducem omul dinafara la starura omului din’nauntru???- asta ar fi ceva bun 🙂
      Dar traim in dragoste? Cuvantul spune ca dragostea acopera totul, nu fardurile!!!
      Oricarui barbat, care isi iubeste sotia, nu va ingadui sa apara alta decat este ea, caci asta face machiajul transforma!!!!

      • Maria zice:

        Un pic de grija la afirmatii, se poate intelege ca sunteti si impotriva deodorantului, taiatul unghiilor…si alte lucruri care aduc ajustari ” naturalului”.
        Eu nu pun semn de egalitate intre aceste actiuni si machiaj dar din comentariul dumneavoastra pot trage o astfel de concluzie.
        Si eu cred ca prioritatea trebuie sa fie lucrurile interioare, fara sa neglijam exteriorul sau sa-i dam prea multa importanta incat sa schimbam prioritatile.
        In rest fiecare sa se cerceteze pe sine insusi…si sa ia seama sa nu cada – asta nu se refera doar la machiaj ci si la mandria smereniei…sau mandria libertatii prost intelese.

      • michael zice:

        a nu se confunda nitica grija pentru aspectul exterior cu operatiile estetice. cica machiatul produce modificari in structura fiintei. oare mai sunteti multi? si eu care vorbeam despre cazuri izolate…

  63. elisa zice:

    Naturalul …..si ..artificialul….
    „Petru nu interzice machiajul”
    dar unde scrie ca inerzice fumatul, drogurile, dansul,decolteul pe fata si pe spate..etc/….
    pai daca nu interzice Petru explicit machiajul, de ce sa n-o fac?. 🙂
    Uitati-va la obrajii naturali si la cei manjiti cu vopsele….
    Il corectam pe Dumnezeu, pentru ca suntem prea pamantesti…
    Ne intereseaza pamantul din care suntem facuti. 🙂
    Sotiile voastre se rujeaza pentru voi?
    sau pentru altii, carora vor sa le placa?
    pentruca voi veti fi manjiti cu ruj daca le sarutati. 🙂

  64. elisa zice:

    Maria,
    deodorantul aduce ajustari naturalului?nu cred ca poate ajusta mirosul neplacut
    al transpiratiei; nici taierea unghiilor sau a barbii. 🙂
    nu ajusteaza formele. 🙂
    De ce sa sarim drept la gitul celor care cred ca e bine un lucru si sa consideram ca se cred mai smeriti decit altii?Preferi sa spuna neadevarul?daca asa credem,asa si scriem, nu?. 🙂

    • Maria zice:

      Doamna Elisa,
      daca cititi mai cu atentie postarea scrisa de mine o sa observati ca am specificat exact ca e la fel de periculoasa si „libertatea” prost inteleasa cat si mandria smereniei, si ca ar trebui sa fim atenti si veghetori. Atat! Restul este speculatie din partea dumneavoastra si nu reprezinta parerea mea.

      Contrar a ceea ce ati scris, eu am apreciat si o apreciez pe mireasa pentru hotararea luata… la fel cum nu pot condamna si le apreciez la fel de mult pe acele mirese ce au ales alfel – in limita decentei si sfialei.
      Din pacate majoritatea generatiei tinere tind sa „abuzeze” de libertate (la fel ca si acum 20 ani)…asa ca gestul acestei tinere reprezinta mult mai mult decat „este voie machiaj” sau „nu este voie machiaj”. Imi amintesc ca in urma cu ceva ani buni, cand eram o copila, erau frati ce considerau ceasul o bijuterie, sa nu mai vorbim de verigheta…oioioioioi. In Bisericile Penticostale de la tara nici acum nu cred ca este acceptata verigheta.

  65. Rodica Botan zice:

    Cred ca daca am avea o oglinda cu care sa se vada in interiorul nostru, am vorbi mai putin despre subiectul asta – ca am vedea alte multe lucruri mult mai grave carora ar trebui sa le dam prioritate.

    Nu toate femeile pot sa spuna…”sint neagra dar sint frumoasa”. Nici macar “sint alba dar sint frumoasa”. Si apoi cind ajungi la o anumita virsta…este usor sa-ti dai cu parerea despre cum ar trebui tinerele sa fie – ca nu te mai afecteaza si nu mai ai placere de nimic – si uneori chiar vrei sa pedepsesti pe cei din jur aparind sifonata si incruntata… Unii chiar meritati sa ne vedeti asa mai des!!! Nu m-as mira ca unii din cei care criticati atit de feroce pe aici sa nu fiti prea fericiti sa va uitati la o masa de femei neingrijite… Brrrrr!!! Si …vorbesc eu – ca n-are cine sa-mi spuna sa tac – dar vorbesc pentruca stiu ca sint si multe cititoare, femei credincioase, la o virsta destul de tinara , care nu isi pun makeup pentruca au ginduri pacatoase sau pentruca vor sa fie in neascultare. Ma intreb oare ce credeti ca inseamna …”a impodobi” o mireasa? Ca expresia vine de la o impodobire reala…de a pune lucruri de valoare pe ceva ca sa-l faci si mai frumos…

    Asta nu inseamna ca lasi inauntrul vasului murdar(ca atunci n-ai ce impodobi)…nu inseamna ca nu trebuie sa ai o inima curata, nu inseamna ca nu trebuie sa fi o femeie de caracter, credincioasa si cu respect de Cuvint…Dati-ne voie si noua femeilor sa ne simtim bine. Voi barbatii nu dati cu after-shave? Nu va puneti cravata cind plecati de acasa? Nu va lasati perciunii mari sau mici sau nu dati cu Nivea? Ok…acuma femeile in virsta sa poarte mustati ca si husarii? (Ca si alea cresc in mod natural…, nu? Si nu ma intrebati de unde stiu…ok?).
    De aia ziceam ca vorbesc mult barbatii despre subiect dar nu prea vorbesc cele tinere. Si ele au o opinie, dar nu prea indraznesc sa si-o spuna. Nu vorbesc de exagerari si de persoanele a caror identitate este dubioasa dupa ce-si pun makeup…vorbesc despre o treaba atit de fina si de personala…incit n-ar trebui sa devina motiv pentru intreaga lume de a-si da cu parerea. Cum este chestia cu rujul miresii. Putea sa fie …dar tot la fel de bine putea sa nu fie… Si in cazul miresii e atit de tinara ca n-a trebuit sa fie…Mare scofala …Citi si-or fi facut pacate aiurea…?!

    Cum ar fi daca am da de un doctor care atunci cind vede un pacient palid…se apuca sa ii puna ceva makeup ca sa rezolve problema…? De un astfel de doctor nu m-as lasa tratata niciodata! Daca exista vreo problema in make –up …si sint sigura ca exista si asa ceva- problema este interioara si daca stergeti make-upul persoanei – problema nu se rezolva!!! Sa fim doctori de suflet si sa ne ocupam de boala daca ea exista nu sa acoperim sau sa stergem simptomele.

    Casa arde si mosul se ocupa de make-upul babei…Ma intreb cine are o problema mai mare…baba, sau mosul?

  66. Deja adusa discutia in spatiul public, trebuie luate in considerare si parerile celorlalti, dar nu in vederea unei ciorbe cu de toate.

    Daca as vrea sa spun unei fete, ca sugestie, cum sa se imbrace, asa, ca unui prieten (vorbesc in general), ca om care-L cauta pe Dumnezeu si evlavia, desigur ca sunt intre cele doua aspecte ale vietii de crestin: firea pamanteasca cu indemnurile ei si Duhul Sfant cu indemnurile Lui. Daca ma gandesc doar pamanteste, nu-i zic nimic femeii care se imbraca provocator, ca-mi place. Dar, daca am in vedere sfintenia lui Dumnezeu, atunci indemnul meu este la acoperire. Scopul nostru nu trebuie sa fie a pune anumite standarde (care sunt uneori necesare), ci a cauta sfintenia.

    Este o chestiune evidenta ca firea pamanteasca din mine pofteste impotriva Duhului Sfant. Nu se poate sa se inteleaga aceste doua parti vreodata. Daca vad o femeie care ma atrage, imi place, dar nu-mi place. Si trebuie sa aleg ce placere vreau sa am, de unde vine si sfatul pe care sa-l dau. Noi, in Biserica, nu suntem chemati sa fim firesti, ci duhovnicesti. De aici directionarea spre o imbracaminte potrivita este una normala.

    Partea cu formalismul mort nu o discut.

    Sotia mea nu se machiaza. Nu are nevoie. Dar, am observat ca nu exista machiaj pentru suflet. Daca nu ne schimbam inima, nu rezolvam nimic ca zimbam, ca ne prefacem pret de cateva clipe. Trupul imbatraneste, drumul sau este spre moarte. Asa este cu tot ce tine de aceasta zidire care suspina in perspectiva unei alte infieri. Dar sufletul omului innoit de Dumnezeu intinereste, se infrumuseteaza. Noi trebuie sa facem bine diferenta dintre ce este trecator si ceea ce este vesnic. Trupul care imbatraneste nu se mai poate schimba acum, chiar daca incercari se fac si pe bani multi. Sufletul care intinereste acum, nu mai poate fi schimbat dupa, chiar daca urmeaza eternitatea. Avem o viata scurta in care trebuie sa stim sa traim in cumpatare cu trupul nostru, dar imbogatindu-ne in cele sufletesti, tocmai pentru ca suntem chemati la o mostenire care este nestricacioasa si neintinata, care nu se strica si care nu poate trece.

    A pune fard nu e infrumusetare, fiindca pui pe lut lut. Dar a pune din ce-i dumnezeiesc in inima de om este cu adevarat infrumusetare. Pentru ca avem atat de putin timp, sa cautam evlavia.

    • naomi zice:

      Foarte frumos spus.

    • R. zice:

      Lut pe lut. De masca de argila ati auzit? E f buna pt ten. Il infrumuseteaza. Nu inteleg de ce aduceti chestia asta cu machijul in sfera spirituala. Ce are a face una cu alta? E pacat sa te machiezi sau care e problema? Si de cand machiajul este o nevoie? Sunt femei mai frumoase decat cele care nu se machiaza care se machiaza. Vor sa arate si mai bine. E interzis?
      Ma amuza barbatii de aici care spun ca nevestele lor nu au nevoie de machiaj, ca sunt frumoase si fara. Or fi. Credeti cumva ca numai ale voastre sau ca sunt mai frumoase decat „cele din lume”? Nu. Fizic vorbesc. Ca spiritual nu prea (v-)am auzit sa va laudati. : )
      Iar daca esti machiata inseamna cumva ca nu stai bine la capitolul sfintenie?

  67. Rodica Botan zice:

    Uite…citind cuvintele de mai sus …ma simt cercetata. Citind unele din commenturile de mai dinainte…dimpotriva. Nu ma mir ca sotia ta nu are nevoie de make-up, ascultarea credintei. Ea se simte frumoasa pentruca ochiul care o priveste si inima care o apreciaza se uita dincolo de aparente, dincolo de culoarea sau stralucirea pielii…si o face cu gingasie. Vorbim mereu de incercarile uneori nereusite ale unor femei sa para frumoase in ochii barbatilor lor. Poate ca in ecuatia asta si ochiul care priveste si inima care iubeste si chiar si incurajarile si reafirmarile pe care o femeie le primeste au ceva de-a face cu…make-upul folosit de ea?! Asa ca…uneori…chiar si judecatorii …pot fi judecati!

  68. elisa zice:

    Ascultarea cr.
    multumesc cu toata inima ca Domnul are tineri ca si tine; de la care putem invata; pamanteste si duhovniceste, asta poate da firea sau Duhul.
    No coment!
    Binecuvintat sa fii!

  69. Rodica Botan zice:

    Am auzit astazi un citat spus de pastorul meu …spus de „moraviens” si a zis el ca este …sau a fost – un grup de credinciosi…

    „In essentials, it’s unity
    In neesentials, it’s liberty
    In all things -charity” (love)

    Am tradus eu cam asa:
    In cele esentiale sa avem unitate,
    In cele neesentiale sa avem libertate;
    In toate lucrurile sa avem dragoste.

  70. Claudiu zice:

    Atata timp cat credem ca impodobind femeia cu paturi si punandu-ne ochelari de cal am rezolvat problema, ne furam caciula unul celuilalt. Ascultarea credintei
    Nu se vorbea despre picioare dezgolite sau decolteuri largi. Doamne, vorbeqm despre machiajul decent si de bun gust. Firea asta decare vorbesti, nu ar fi trebuit sa fie imblanzita din perspectiva din care scrii?

    • Eu ce spun, Claudiu?

      In alta ordine de idei, vorbeam despre chestiuni esentiale, cu valoare centrala, de unde pleaca totul. O intelegere corecta a realitatii in care traim ne va conduce sa facem fata problemelor pe care aceasta realitate ni le ridica. Unii vorbesc, intr-adevar, despre diverse aspecte decente si de bun gust, mutand problema putin mai incolo, gasind o solutie aparenta unei chestiuni relative. Dar, ce e decent si de bun gust? Si unde gasim acest bun gust, in noi? Esti sigur? Ce locuieste in om si este bun? Daca Duhul Domnului, atunci ne intoarcem la ce am spus: Duhul pofteste impotriva firii pamantesti si firea impotriva Duhului. Iar cand aceasta se intampla (cand nu se intampla?) trebuie sa alegem sa poftim si noi o pofta, ca nu putem pe amandoua.

      Legat de paturi si ochelari de cal, cred ca te-ai adresat persoanei nepotrivite. Eu nu ma ocup de asemenea detalii.

  71. Claudiu zice:

    Pe aceasi logica merg si musulmanii care obliga femeile sa-si acopere fata sau sa mearga in hainele alea groase pe calduri toride. Unde este limita de demarcatie?

  72. Claudiu zice:

    E acelasi lucru intr-o alta teologie.
    R. spunea foarte bine referitor la dimensiunea spirituala. Hai sa nu judecam lucruri neesentiale si sa facem din sotiile noastre un obiect fara personalitate, tinute doar in scop de „ajutor”.

  73. parerea mea zice:

    Domnule Ascultareacredintei,
    vedem si noi ca nu te ocupi de detalii cum sunt cele din titlu, adica de machiaj. Numai ca despre astfel de detalii face vorbire acest articol.

    Cu sublinierea ca Dumnezeu ne face pe toti frumosi, vorba aceea ” o piele de nou nascut”, omul, parintii sau noi insine, cu modul de viata, hrana nepotrivita, deshidratare, aer imbacsit, lipsa de miscare, etc. ne scoatem bube pe obraz, ne dereglam glande…
    Dar, Tatal nostru a prevazut toate aceste neajunsuri si a pregatit in Gradina Lui remedii de tot felul. Numai sa reinvatam sa le cunoastem si sa le folosim cu multumire.
    Sa nu uitam de binefacerile apei de ploaie.
    Si de untdelemnul care infrumuseteaza fatza.
    !
    „M-am sculat sa deschid iubitului meu
    in timp ce de pe mainile mele picura smirna,
    si de pe degetele mele picura cea mai aleasa smirna pe manerul zavorului.”

  74. parerea mea zice:

    Domnule moderator,

    multumesc pentru corectura din primul meu mesaj. Dupa ce am apasat pe „trimite” mi=a parut foarte rau si m-am pocait. Poate nu indestul(:

  75. AbigaiL zice:

    Ma pune pe ganduri aprinderea ce o ‘citesc’ in comentarii…apreciez efortul fratelui Dyo. Si cred ca e evident si impotriva a ce lupta fratele Marius…
    Este in identitatea femeii faptul de a dezvalui frumusete…nu doar vrea, ci are nevoie sa fie frumoasa si sa i se recunoasca frumusetea. Trebuie insa ca fiecare sa faca diferenta intre frumusete si senzualitate ieftina. Si cine spune ca machiajul trebuie sa fie falsitate?

    • romuluss zice:

      Exact – senzualitatea ieftina este ceea ce consider ca persoana in cauza ar fi necesar sa discute cu Dumnezeu sa iti rezolve problema. Toti avem nevoie de apreciere(fie spirituala, fie fizica) este in fond un element de interactiune sociala.

      Totul cu bun simt si fara senzualitate ieftina – cred ca in fond asta e ideea dezbatuta aici.

  76. Claudiu zice:

    ascultarea credintei: Dar, ce e decent si de bun gust?

    In niciun caz Institutia Bisericii nu are rol de a stabili ce este decent si de bun gust. Biserica trebuie sa predice despre Isus Hristos, despre dragoste, ingaduinta si iubire. Trebuie sa expuna principii de viata si etica, dar sa nu stabileasca reguli aberante precum interzicerea machiajului, purtarea bluzelor fara maneci sau alte lucruri de genul asta. De-asta ne facem de ras noi, neoprotestantii.
    Daca enoriasii nu au in inima etica si bunul gust, legea nu poate produce o schimbare in inima crestinului ci creeaza forme fara fond si masti de ocazie.

    • Dar de ce-mi spuneti asta, am zis eu ceva diferit?

    • naomi zice:

      Cine este pentru noi Biserica?
      Ea are cea mai mare responsabilitate fiind trupul lui Cristos. Daca trupul omenesc este „condus” de cap, asa trebuie sa fie si Biserica, numai ca bserica noastra are azi o multime de capete ceea ce o face sa se asemene cu un balaur nu cu trupul lui Cristos.
      Daca citesti marturiile bunicilor nostri, (sa nu mergem mai departe) ei erau gata sa renunte la orice ar fi parut ca este nevrednic de facut pentru un copil a lui Dumnezeu si doar de dragul Domnului Isus. Considerau pe liderul lor, un om a lui Dumnezeu, respectandu-l si asultamdu-l chiar daca avea putine clase. Acolo lucra Duhul Sfant, nu pentruca cunosteau Cuvantul si teologii ci pentru ca era ascultare. Zicea cineva : „… chiar daca mi se pare ca a renunta la ceva pamantesc este ridicol pacat, o fac ca nu cumva sa gresesc nefacand.”Astazi sarim tot sus cand ni se spune ca nu-i bine ceva. De ce ne este asa de greu sa ne supunem? Oare merita ca toata viata ma lupt sa ajung in rai, suportand „zaduful zilei” ca la urma sa mi se spuna ca nu m-a cunoscut niciodata, ca am ponegrit calea prin felul in care m-am imbracat, sau m-am „spoit”. Lucruri minore dar posibile piedici de a ajunge la tinta. Nu, mersi, prefer sa fiu muma paduri si sa nu ma placa nimeni dar sa ma placa Domnul meu Isus chiar daca este ridicol felul meu de a intelege Cuvantul.

      Eu consider o forma de mandrie machiajul. De ce? Pentru ca tot ce fac pentru fire, pentru EU, o fac din mandrie; sa plac, sa ma simt bine, sa am atentia tuturor….. vedeti totul este pentru mine nu pentru Dumnezeu. Va intreb, oare este vremea sa ne preocupe asa mult eul nostru cand totul arata ca vine sfarsitul? Nu ar trebui sa ne preocupe mai mult aproapele nostru?

      Si sa nu uitam ca fardurile costa bani iar in lume sunt oameni care mor de foame si de frig.

      • Claudiu zice:

        Am citit de doua ori pentru a fi sigur ca am inteles bine. De ce Dumnezeu ar vrea ca noi sa fim mume ale padurii? De ce lipsa machiajului ar cantari pentru mantuire? Gresit mai intelegem notiinea de Dumnezeu. De ve ar avea Dumnezeu de caznele noastre? Atentie, nu vb despre vulgaritate. De ce un schiop nascut asa sa vrea sa mearga?

        • naomi zice:

          Vorbiti despre machiaj ca fiind un handicap? Daca da, atunci aveti drepate.

          • Claudiu zice:

            Voebesc despre faptul ca multe femei au mici/mari defecte ce pot fi imbunatatite cu machiajul. De ce sa nu cureti maschezi putin cearcanele pe care le ai din naster? De ce sa nu ajustezi putin sprancenele mari si pufoase? Crezi ca Lui Dumnezeu ii trebuiesc cearcane, sprancene si mustati? Noi avem nevoie de El si nu invers. Cu atat mai putin de defectele noastre.

          • naomi zice:

            Daca pe Dumnezeu l-ar deranja defectele mele fizice, azi nu eram mantuita. Aproapetoti oameni lui Dumnezeu au avut defecte si totusi Dumnezeu i-a ales sa se foloseasca de ei. De multe ori defectele noastre sunt o binecuvantare, este un mod sigur de a ne apropia mai mult de Domnul, de aceea ne -a last cu defecte, ca sa-si arate slava nu sa le palmam noi.

  77. Claudiu zice:

    Ati inclus machiajul intre practicile provocatoare. Asta m-a deranjat.

  78. Claudiu zice:

    @naomi

    Atunci de ce Dumnezeu alegea oameni pentru a sluji doar fara defecte fizice? Vezi levetic/deutronom. Nu are legatura neaparat cu machiajul, insa cum interpretezi aceasta alegere pe criterii de perfectiune?

    Avem nevoie de defecte pentru „a ne linge ranile depresiei” in sentimentul aprecierii lui Dumnezeu? Adica, daca suntem mai ciungi, orbi, plini de par, dinti lipsa, suntem mai apreciati?

    Nu-mi place tenta din mesajul tau in care „a te simti bine” ar fi interzis.

    • naomi zice:

      Pentru ca era o oglindire a omului perfect in viitor, in slujba Domnului. In Vechiul Testament era pus baza pe omul dinafara pentru ca Duhul Domnului cobora numai peste anumiti oameni si in anumite situatii. In Noul, Duhul Sfant coboara peste toti aceia care doresc sa-L slujeasca pe Dumnezeu.

      Nu, nu avem nevoie de defecte pentru „a ne linge ranile depresiei” in asentimentul lui Dumnezeu.
      Eu cred ca defectele pot fi pentru a ne apropia mai mult de Dumnezeu.

      De ce ne-ar lasa Dumnezeu Cu defecte? Ii face placere? Este atat de sadic incat imi da motive de complexare?
      Eu cred ce tot ce face Dumnezeu este bine determinat si nimic nu este gresit.
      Cu alte cuvinte, un defect natural, ma smiereste. Si ce zice Biblia ca face Dumnezeu cu cel smierit? Il inalta! Acoperirea acestor defecte ma face mandra ( sa plac tuturor, sa fiu cea mai cea, poate fi si sub o forma mai redusa, sa arat bine de ex.). Si ce face Dumnezeu cu cei mandrii? Ii coboara!

      Asta e parerea mea pana acum, daca cineva poate sa mi-o combata sunt gata sa mi-o schimb, dar sa fie cu suport biblic. 🙂

  79. Mihai-Sorin zice:

    Frumusetea intre fericire si frustrare..

    Nu putem spune in adevar ca Dumnezeu uraste frumusetea din moment ce El o poseda in chip desavarsit si deasemenea, nici ca omul nu si-o doreste.
    Recunoastem sau nu sufletele noastre sunt ( in)”setate” sa caute frumusetea in toate dimensiunile si manifestarile sale..
    ( atat intern cat si extern, atat in trup cat si in suflet, atat la propria persoana cat si la terti, atat in lucrurile create de El cat si in cele create de om)
    Cautam frumusetea in fiecare anotimp, in fiecare imprejurare, in fiecare zi, in fiecare „el” in fiecare „ea”..intr-un mod inconstient (uneori), irezistibil, inopozabil..
    Cateodata o gasim..
    alteori o regasim..
    dar de cele mai multe ori nu o gasim..
    de aceea, din acest motiv apare tendinta sa o redefinim
    tocmai pentru a putea spune ca am gasit-o, ca o avem, ca o detinem, ca suntem in apropierea ei, ca o atingem, ca o admiram, totusi stim acolo in strafundul sufletului ca am facut acel compromis redefinind-o..

    Ca atare, uneori frumusetea reala e inlocuita cu ceea ce avem, zicand „sunt frumos asa cum sunt”desi evidentele spun cu totul altceva
    sau sunt frumos/frumoasa doar pentru ca sunt creatia Lui Dumnezeu..
    alteori tendinta e sa uratim frumusetea, sa o deformam, sa o condamnam chiar. ..
    nu putine sunt predicile care ataca frumusetea in sine ca si cand nu ar proveni direct de la Dumnezeu,
    iar pentru ca majoritatea oamenilor nu o poseda cei frumosi intradevar sunt discriminati intr-un mod cu totul nedemn..se aud prea des..remarci de genul
    „mda e faina tipa ..pacat ca nu are nimic in cap (spuse de fete, din simplul motiv al invidiei) desi nu exista nici un motiv logic sau biologic care sa conditioneze frumusetea de inteligenta ori de prostie.
    ori „da e frumos baiatul dar e infumurat..din simplul motiv ca respectiva fata nu este acceptata ca prietena sau nevasta tocmai pentru ca exista acea diferenta de infatisare..care creeaza frustrari celor mai putin frumosi.

    Nu trebuie sa uitam ca normalitatea fiintei umane e definita si de frumusete (e cert ca nici o „missa” actuala oricat de 90-60-90 ar fi nu o egaleaza pe Eva ca infatisare, si nici un „mister” de azi nu il ajunge pe Adam la aspect.

    Odata cu pacatul a intrat in om si uratenia fizica, prin boala, prin suferinta, prin mostenirea genetica afectata de adn-ul purtator de informatii ce dau boli ereditare.

    Bucuria face un om frumos iar suferinta il urateste (nu vorbim de suferinta pentru Isus ci de cea inutila data de pacate voite care da boli, tulburari psihice, traume emotionale prin experiente nefaste, distress etc).

    Nu putem nega faptul ca exista oameni frumosi si nefrumosi, deosebit de frumosi si niciun pic frumosi (vorbim de frumusetea fizica-baza subiectului postarii)
    La fel e si cu popoarele exista popoare cu oameni frumosi si nefrumosi de exemplu romancele, cehoaicele, letoniencele, norvegienele, suedezele, rusoaicele sunt in genere placute la infatisare, frumoase, foarte frumoase sau deosebit de frumoase pe cand engezoaicele (prin compromiterea in ani a materialului genetic-casatorii intre veri/rude ), portughezele si grecoaicele (prin pilozitate excesiva, incheieturi groase, trasaturi colturoase masculinizate) sunt nefrumoase in genere.

    Frumusetea e dorita de toti..cine nu o vrea pentru el/ea? cine nu doreste un sot/sotie frumoasa langa el toata viata?

    Frumusetea poate fi motiv de fericire sau frustrare.

    Nu odata fete nefrumoase au interpretat vesetul („daca doi sau trei se unesc sa ceara ..”) pentru a cere un baiat frumos ca sot fapt ce constituie un act de egoism atroce in afara de faptul ca e o interpretare incorecta. Cel nefrumos doreste pe cel frumos ca sa fie multumit iar cel frumos sa primeasca.. ce? nefrumusetea ei/lui? sa o /il insele ulterior sa-i spuna cuvinte grele in timp?
    Nu degeaba spune Scriptura fiecare sa aiba pareri cumpatate fata de sine ..in felul acesta te vei uita la cei de-o frumusete comparabila cu a ta nu mai sus caci e act de egoism si nu mai jos caci e act de nerespect fata de sine.

    Asta e elementul principal al postarii…frumusetea..
    Fetele se machiaza ca sa fie mai frumoase si nicidecum mai nefrumoase.
    In primul rand pentru ele ( e deosebit de important in psihologia feminina asta) apoi pentru ei si mai apoi pentru celelalte reprezentante ale feminitatii.

    Ca atare se impun cateva intrebari:
    1. E rau sau bine sa vrei sa fi frumos? Raspuns: e bine.
    2. E mai importanta frumusetea fizica decat cea sufleteasca? Raspuns: nu.
    3. E util sa devii cat mai frumos daca iti sta in putinta? raspuns da.
    4. E in regula sa faci orice, prin orice metoda sa obtii infrumusetari personale? Raspuns: nu.
    5. Care sunt metodele de infrumusetare fizica care pot fi acceptate din punct de vedere Biblic si care sunt cele neacceptate?

    5.1. variante negative:
    5.1.1. siliconizarea e o metoda invaziva, artificiala, constand intr-un fals si un Kitch uman
    5.1.2. hialurionizarea buzelor – la fel ca mai sus
    5.1.3. vopsirea parului transmite o minciuna de ex. daca esti bruneta si te vopsesti blonda ori invers, transmiti o minciuna despre tine, umbli cu cioara vopsita cum se spune
    5.1.4. machiajul in exces, arata un dezechilibru intre o infatisare naturala si una nenaturala, teatrala (apropiata de arta machiajului ibuki )
    5.1.5 adoptarea unor tinute provocatoare, indecente (fetele din ziua de azi au tendinta sa fie foarte sincere si foarte econome..sincere ca nu prea au nimic de ascuns..arata tot prin haine transparente si/sau mulate si econome ca fac cat pot economie la materialele de haine..
    5.1.6. chirurgia estetica – poate fi discutata..se poate impune in urma unui accident sau in unele conditii, dar nu se accepta boala psiho-jacksoniana ( adica operatii estetice nenumarate venite dintr-o obsesie referitoare la aspectul exterior)
    5.1.7 liposuctia atunci cand obezitatea a venit in urma imbuibarilor, corectia se face prin infranare de la mancare adica opusul a ceea ce a cauzat obezitatea

    5.2. variante pozitive:
    5.2.1.Tonifierea/dezvoltarea muschilor a unui corp armonios prin sport sau macar exercitii fizice, intre cele doua existand diferente, orice sport implica exercitii fizice dar nu orice exercitiu fizic constituie un sport (tipul exercitiilor, ritmul, complexitatea, periodicitatea, intensitatea sunt cateva din elementele ce caractereizeaza un sport)
    5.2.2. obtinerea unui ten luminos prin odihna activa si pasiva, alimentatie corespunzatoare (verdeturi, plante aromatice) rugaciune, pace sufleteasca venita din conformarea fata de Cuvantul Lui Dumnezeu,
    52.3. Epilarea (membre inferioare, superioare, inghinal, fata ) in cazul fetelor, poate fi o nevoie sau o optiune >in cazul in care fata considera ceva rau aceasta sa nu o faca dar atunci nici sa nu pretinda sa fie dorita de un baiat aranjat, sportiv, ingrijit caci acestia se uita dupa fete la fel de ingrijite ca ei, iar daca e casatorita si sotul cere asta trebuie sa se supuna..pentru ce ar dori sa-l faca sa se uite dupa altele? cand ii sta in putinta ei sa se faca mai placuta lui? parul e frumos dar nu pe tot corpul la fete, observam ca animalele sunt acoperite cu par iar oamenii sunt cu atat ma frumosi cu cat au pielea mai neteda, fina, neparoasa. de fapt asta e unul din motivele pentru care barbatii castoriti privesc la alte femei cautand involuntar frumusetea.
    5.2.4. machiajul discret, contur de buze, putin rimel poate fi acceptat, desi o culoare sanatoasa a fetei poate fi obtinuta prin detoxifierea ficatului, prin viata echilibrata, post si rugaciune
    5.2.5. igiena e unul din factorii nenegijabili ai frumusetii.. parul trebuie zilnic spalat ( o vizualizare la microscop a scalpului capului ar determina imediat o schimbare a opticii in ce priveste spalarea zilnica a parului pentru dusmanii curateniei fizice) pe cat se poate cu sapun natural (de casa, sau de firma de ex. Galador) fara oxizi de aluminiu (ca ex. Dove) fara coloranti artificiali, fara lauril sulfat, pe cat se poate cu apa de izvor, sau parau de munte (nu de ploaie caci poate fi acida), sau cu apa distilata
    5.2.6. tratamentul cosmetic se impune cand tenul o cere, pentru indepartarea punctelor negre (acestea nu se acopera cu pudra sau fond de ten ci se scot) a cosurilor, si chiar in lipsa lor e necesar o data pe luna datorita efectelor benefice ale vaporilor de musetel cu care deobicei se face hidratarea tenului, a uleiurilor esentiale (busuioc, cedru, rosmarin, bergamota etc) folosite la masaj facial si pentru efectele deosebite ale ozonificatorului
    5.2.7. Sfintirea personala, actioneaza astfel: aduce bucurie iar bucuria se reflecta pe chip, aceasta e observata de terti dar si de propria persoana, care se simte si se vede mai frumoasa, fapt ce influenteaza sanatatea. Putem spune ca bucuria sfanta prelungita vindeca, regland dinamica organismului si indepartand bolile datorate distresului (stresul negativ).

    • Maria zice:

      Mihai-Sorin,

      am citit multe mesaje scrise de tine…cu care nu am fost de acord! Dar acesta este exceptie, good job! Foarte clar, explicit…chiar cu idei folositoare!
      I like it!

    • naomi zice:

      Pacea Domnului, frate Mihai, imi place asocierea dvs:
      bucurie – frumusete
      „suferinta inutila”, eu i-as zice capriciu – uratenie.
      Sfaturi demne de urmat!!!

  80. Mihai-Sorin zice:

    Erata:
    1. teatrul kabuki
    2. Dove (ca exemplu negativ ce contine oxid de aluminiu-alumina)

  81. Cristina L. zice:

    # Strecuram tantarul si inghitim camila, cum se spune – cam asta reiese din comentariile de mai sus. Suntem gata sa taiem si sa spanzuram, pentru Domnul, evident, dar nu stim sa iubim.

    # Cine spunea ca nu se poate trai fara machiaj ? Se poate, desigur. La fel de bine se poate trai doar cu apa si paine. Cati dintre voi traiesc asa ? Daca putem avea ceva mai bun, de ce nu ? Cred ca Naomi spunea ca fardurile costa … si internetul costa! Draga Naomi, un om intelept, sau o femeie, daca tot e vorba de machiaj, are grija sa puna deoparte ceea ce se cuvine Domnului, inainte de a-si cumpara cele trebuincioase machiajului.

    #In ce priveste machiajul, eu, un singur lucru am de spus: echilibru. Omul pocait este cumpatat. In toate lucrurile.

    # Frate Marius, inainte de a-mi incheia interventia, dati-mi voie sa-mi exprim o mica dezamagire : „PRefer, aşa cum am mai spus şi nu obosesc să repet, să mă trezesc edimineaţa lîngă aceeaşi femeie lîngă care m-am culcat seara şi să nu trebuiască să-şi monteze faţa o juma de oră ca să înceapă ziua şi 2 ore ca să iasă în oraş. Am impresia că îşi pune o mască pe chip şi nu mai este ea. ” – este urat ce ati scris aici. Unele femei aleg machiajul nu de voie, ci de nevoie. Nu aratati nici un pic de intelegere (sensibilitate) pentru astfel de femei. Ca sa nu mai spun de atatea adolescente complexate de acest lucru. Pentru ele, cuvintele d-voastra nu pot fi decat jignitoare, cuvinte care darama, mai degraba, nu ridica, zidesc. Si btw, nu va faceti griji, oricum va treziti langa aceeasi femeie langa care ati adormit – de obicei, femeile se demachiaza inainte de somnul de noapte.

    Cu respect,
    Cristina L.

    • Dyo zice:

      Iata in raspuns pe care un barbat poate nu era indreptatit sa il dea … Felicitari! Interesanta rasturnare la ultimul paragraf. Cum de nu s-a sesizat nimeni pana acum?

  82. maria_m zice:

    cu ani in urma si eu am fost o mireasa nemachiata si nu voi regreta niciodata acest lucru.Ma simt iubita si pretuita de sotul meu, admirata de copiii mei,respectata si apreciata de colegii mei de munca(poate mai mult decat mi-as fi dorit)….Ma simt iubita pentru ceea ce sunt si sunt libera de toate poverile si cheltuielile pe care le presupune actiunea zilnica de infrumusetare care nu e tocmai simpla deoarece descoperirile in domeniu nu stau pe loc si mereu va fi ceva nou de cumparat sau de intreprins.Am invatat valoarea simplitatii de la parinti si am fost nespus de bucuroasa sa constat ca si copiiii nostri au invatat sa-si caute viitoarele lor sotii in functie de calitati care tin de omul ascuns al inimii.Ne rugam pentru ei ca Dumnezeu sa-i ajute sa transmita mai departe aceste”detalii” pe langa adevarurile absolute(copiilor lor…)deoarece noi avem convingerea ca viata e mai frumoasa si mai binecuvantata in simplitate si naturalete….Fiecare este liber in deciziile pe care le ia pentru el si familia lui.
    …si inca ceva…mireasa nemachiata (despre care ati discutat f. mult)chiar nu a avut nici un fel de machiaj.A avut cu totul alte preocupari in dimineata nuntii
    -sunt absolut sigura ca a citit din Biblie(o face cu sfintenie zilnic la sculare…)
    -a tinut mult sa-i placa sotului ei cum va arata(l-a intrebat anumite lucruri…)
    -s-a ingrijit ca domnisoarele ei de onoare sa arate bine
    -si-a facut timp sa le daruiasca celor doua mame cate o esarfa de ziua nuntii ei,sa le imbratiseze si sa le spuna ca le iubeste
    -a facut cateva poze inainte de plecarea de acasa
    -a vrut sa fie la timp la biserica si a reusit sa fie inaintea invitatilor la intrare,sa-i salute si sa le spuna”BINE ATI VENIT”!(in acest timp mirele acorda instrumentele pentru orchestra)..si…culmea..sa le spuna altora”Ce frumoasa esti…!”
    -……..iar dupa tot ce a insemnat „nunta”au facut o vizita la o batranica bolnava….

    …s-ar mai putea spune multe dar poate deja pentru unii este prea mult…este multa frumusete acolo,sa stiti,….parca e ceva strain de lumea asta.Nu ei au popularizat aceste lucruri….nu obisnuiesc…am vrut doar sa mai stiti cate ceva pe langa faptul ca a fost nemachiata(ceea ce ar fi fost prea putin)…eu am dormit in acea casa noaptea dinaintea nuntii si asa se face ca stiu atatea…

  83. Mariana zice:

    Eu stiu ca frumosul este relativ. Dar pentru mine parul ars, pleoapele si arcada lasata, diferenta prea mare dintre ochiul stang si drept cand ne raportam la marime, fata arsa si plina de riduri prea devreme aparute… Pentru mine asta nu este imaginea frumosului ci a hidosului: ca am zis stop machiaj dar am uitat sa ne ingrijim. Te poti ingriji nemachindu-te. Poti numai sa vrei. Machiajul sublinieaza anumite trasaturi atunci cand il folosesti ca sugestie nu ca opulenta.
    Pentru mine nu este exemplu de naturalete ci de habotnicism si de educatie „incuiata”

  84. Anonim zice:

    Sunt necasatorit si vreau sa ma casatoresc.
    Prima caracteristica, atunci cand ma uit la o fata, este asta sa nu fie fardata si machiata. Pentru mine asta imi arata un prim lucru despre fata …
    Este doar o parere de-a mea, probabil invechita pentru unii

    • Marius David zice:

      S-ar putea să ai surprize și așa.
      Nu lipsa machiajului crește spiritualitatea.
      În spatele aparențelor se pot ascunde o grămadă de alte lucruri.
      Mai bine încearcă să îți alegi alte criterii de judecată, dacă tot crezi că tu îți alegi soția precum alegi marfa de pe raft după ce o cîntărești și o analizezi bine.
      Părerea mea este că așa se aleg doar bocancii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.