Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
http://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
pace,
costa acest training? daca da, cat?
Dupa umila mea parere, cerul din afis ar trebui mai degraba sa fie un cer de furtuna! Din pacate, este foarte greu de spus ce ar trebui facut cand atatia oameni valorosi au ajuns sa mearga sa lucreze in strainatate munci necalificate, deoarece in Romania primeau niste lefe incredibil de mici. Toti cei care au ramas pot fi priviti ca adevarati eroi, insa nimeni nu ii aplauda pentru asta.
Cel mai bun lucru pe care il putem spune este: daca ai o mica speranta in ceea ce priveste cariera si viitorul, ferice de tine. Daca nu o ai, nu dispera pentru ca sunt atatia altii care au patit la fel dar supravietuiesc.
Păi să vedem, poate astfel de seminarii pot fi un ajutor pentru cei care sînt tentaţi să-şi aleagă facultăţi care îi trimit direct pe plantaţiile de căpşuni.
Era o modă cu stomatologii, am produs atîţia stomatologi că nu aveam carii în toată ţara cîţi stomatologi s-au produs, apoi a fost moda avocaţilor. Cîte unul pentru fiecare găinărie sau portofelărie… moda comunistă. Ţara are nevoie de ingineri… să îi producem!
Pace!
Va asteptam, pe toti cei interesati de viitorul lor profesional si nu numai la Training-ul de Orientare in Cariera. http://www.emanuel.ro/orientare
Pentru informatii suplimetare va stam la dispozitie si pe adresa de e-mail: orientare@emanuel.ro .
P.s. : Sami, training-ul este gratuit, participantii vor trebui sa-si acopere doar cheltuielile de transport.
uite şi o veste bună!
Multumesc
Sunt cei care au intrat deja în studenţie bineveniţi la training ?
La training-ul acesta, din pacate, nu. Dar… daca il provocam pe fratele Marius … putem, pe viitor, sa organizam ceva si pentru cei mai “experimentati”.
Da, de ce nu, eu cred că pot veni,d ar pe banii şi mîncarea lor
PE săraci îi aveţi întotdeauna cu voi!
buna!
ma intereseaza daca se vor inregistra (si posta) sesiunile din acest training. Fac parte din “breasla” celor care cat de curand vor face consiliere in cariera (laica) si cred ca ceea ce se discuta la aceste seminarii ne-ar fi de un real folos si noua “specialistilor”
da, se vor înregistra. Voi încerca sa fac un rezumat sau să pun cîteva idei pe care le voi atinge.
Pingback: Ce nu merită sacrificat pentru carieră? « Marius Cruceru
Pingback: Care sunt cele mai populare 5 subiecte din wordpress #6 « Claudiunitisor's Blog
Invitam pe toti cei care impartasesc durerea poporului polonez pentru moartea lui Lech Kaczynski si a celorlalti oficiali polonezi disparuti in ciudata tragedie aviatica de la Smolensk sa aprinda o lumanare in fata ambasadei Poloniei(Aleea Alexandru nr. 23, sector 1) astazi la ora 19.00 si in zilele ce vor urma.
http://www.evz.ro/detalii/stiri/presedintele-poloniei-a-murit-avionul-in-care-se-afla-s-a-prabusit-891882.html