Un iad de 23 de ani

“Tipam, dar oamenii nu ma puteau auzi”. Declaratia ii apartine lui Rom Houben si este marturia calvarului din spital, transmite Le Figaro. Totul a inceput in 1983, cu un accident de masina. Paralizat, Rom este spitalizat in stare vegetativa, dupa cum credeau medicii. In urma cu trei ani, un nou set de analize realizate de doctorul Steven Laureys de la universitatea belgiana din Liege arata o cu totul alta realitate: Rom a fost de la inceput perfect constient de ceea ce se petrece in jurul sau, desi era paralizat.

Inca din 1983, barbatul auzea ceea ce vorbeau medicii. “In acest timp, visam la o viata mai buna. Frustrarea este un cuvant prea usor pentru a descrie ce simteam”, a explicat Rom Houben, pentru cotidianul britanic Daily Mail. Acum, el poate comunica prin intermediul unui sistem informatic ce ii permite sa scrie mesaje pe calculator. Cu toate acestea, nu va putea parasi niciodata spitalul unde este internat, in apropiere de Bruxelles.

“Nu voi uita niciodata ziua in care a fost identificata problema mea. A fost ca o a doua nastere”, povesteste barbatul. “Vreau sa citesc, sa vorbesc cu prietenii mei cu ajutorul calculatorului si vreau sa profit de viata mea, acum ca oamenii stiu ca nu sunt mort”.

Putem discuta din nou despre eutanasiere în astfel de cazuri?

Am mai discutat asta AICI.

Acest articol a fost scris pe marți, noiembrie 24th, 2009 la 8:34 am şi este înscris în Analize, Perplexităţi. Poti urmari orice raspuns la aceste articole prin intretinere RSS 2.0. You can leave a response, or trackback from your own site.

12 Răspunsuri la “Un iad de 23 de ani” r r

  1. adrian spune:
    noiembrie 24, 2009 la 9:13 am | Răspunde

    Eu am o dilema…
    Daca cineva ajunge intr-o astfel de situatie si transmite intr-un fel celor din jur mesajul ‘deconectati-ma!’ se poate concluziona ca s-a sinucis?

    • Marius David spune:
      noiembrie 24, 2009 la 8:45 pm | Răspunde

      este un film pe tema asta… foarte bun. Am uitat cum se cheamă, l-am văzut demult. El este sculptor, a avut un accident de maşină şi este complet paralizat, cere deconectarea, cîştigă procesul, dar îmi place cum se termină filmul… în coadă de rîndunică…

  2. sam spune:
    noiembrie 24, 2009 la 7:49 pm | Răspunde

    1.Putem afla direct opinia proprietarului blogului inainte de a ne pierde in detalii?

    2.Oricum nu cred ca sunt multi dispusi sa negocieze prorpiile convingeri. Cei care o fac de la prima incercare nu merita inclusi in cercul inteleptilor

    3.Daca am lua ca exemplu pacientul numit Romania atunci e prea tarziu pentru dezbateri: ea se eutanasiaza din 4 in 4 ani

    • Marius David spune:
      noiembrie 24, 2009 la 8:38 pm | Răspunde

      1. sînt impotriva eutanasiei
      2. sînt pentru donarea de organe, cînd pacientul este în moarte cerebrală, dovedită prin toate cele 7 teste minimale.
      3. nu înţeleg al doilea rînd..cu cercul înţelepţilor.

  3. sam spune:
    noiembrie 24, 2009 la 9:55 pm | Răspunde

    Eh, nu baga in seama. E o impresie a mea care poate fi gresita dar nu voi recunoaste pentru ca e …a mea, ca stilul discutiilor initiate aici a creat un nucleu de comentatori gen bisericutza. Nimic rau. Felicitari si la mai mare congregatie. As deranja mai des daca as citi idei ale proprietarului exprimate direct si fara meandrele intrebarilor retorice. Curaj.
    Desi ma intreb daca nu cumva “le style c’est l’homme” in care caz imi cer scuze si ma retrag in umbra. Sau la pândă.
    Semneaza eternul outsider :)

    • Marius David spune:
      noiembrie 25, 2009 la 3:00 pm | Răspunde

      draga Sam, eşti politicos să o numeşti “bisericuţă”, unii i-au spus “haită” şi în multe alte feluri. Sînt aprope 1000 de oameni care discută pe aici, citesc, unii mai şi comentează, alţii stau în tăcere.

      Cred că am fost destul de clar. Nu proiecta propriile ezitări asupra mea. Cine mă cunoaşte mai bine ştie că nu am nevoie de întrebări retorice pentru a spune ce doresc.
      Dimpotrivă.. sînt acuzat că mă exprim prea ferm, prea transparent şi prea tranşant, prea colorat. Fac exerciţii de fandări şi eschive ca să încurajez şi pe alţii să îşi exprime opiniile cu mai puţină timiditate.

      Stai la pîndă… nu sînt multe lucruri ascunse după colţ :)

  4. Adi Muntean spune:
    noiembrie 25, 2009 la 12:15 am | Răspunde

    In Germania s-a inceput verificarea celor 30000 de pacienti, care la ora actuala sufera de paralizii si sunt imobilizazti de multi ani la pat.

  5. danutz spune:
    noiembrie 25, 2009 la 6:39 am | Răspunde

    ce crunt este sa vorbim de “lumi paralele”, pe langa Providenta Divina, acest om a avut “sansa” sa se accidenteze intr-o alta tara.
    aceasta poveste ma duce cu gabdul la marile limite a micului om.

  6. dumnezeueateu spune:
    decembrie 3, 2009 la 1:29 am | Răspunde

    o sa ma duc si la povestea linkuita. Dar ce vreau sa spun in acest caz, si consensul in comunitatea scepticilor este ca e o frauda.
    Nu tehnica noua si faptul ca particele din creier inca ii functioneaza bietului om “minimal conscious state” cred ca este denumirea. Asta e ok si valida.
    Insa textele, aceste declaratii sunt scrise de altcineva printr-o tehnica numita comunicare facilitata. O frauda nesimtita, si daca va uitati pe clipurile cu Ron ‘comunicand’ vedeti cat de repede tasteaza respectivul interpretand cica miscarile subtile ale mainilor pacientului.
    Nu va lasati pacaliti de asemenea chextii. In plus un om care sta 23 de ani fara sa poata comunica nu cred ca mai e in intregime normal la cap.

Lasă un răspuns