Nu știu de unde să fie, din prea multă creativitate sau din lipsa ei? În ultimul timp, după ce am epuizat, pare-ni-se nouă, toate numele biblice posibile: Betel, Betania, Harul etc., unii s-au apucat să caute nume noi, fără a gîndi o clipă la faptul că atunci cînd alegem un nume pentru orice lucru, după îndrituirea dată de Dumnezeu lui Adam, săvîrșim un act de comunicare.
Adam, cînd a ales nume pentru lucruri, participînd sinergic la aducerea în ființă a lumii împreună cu Dumnezeu, nu era căzut în păcat, dar noi sîntem.
Iată de ce, atunci cînd cineva alege numele unei biserici, cu cele mai bune intenții… nu zic nu, gîndindu-se la exemplarii creștini din Berea – accentul pe ultima silabă, trebuie să se mai gîndească de două ori și la faptul că limba română nu beneficiază de ajutor grafic pentru marcarea accentului tonic, așa că majoritatea majorității majoritare va citi BEREA, cu accent pe prima silabă.
Păcatul lor … veți spune. Și păcatul nostru … voi spune.
Dorința de a fi vizionari și creativi se lovește de slăbiciunea noastră de a comunica cu omul normal, firesc, lumesc. Vorbim un fel de chinezește pentru cei din jurul nostru. Ne contemplăm propriile viziuni și idei, pe care numai noi le înțelelgem, pronunțăm cu o plăcere icnitoare formule și lozinci pe care nici copiii noștri nu le pricep în fața oamenilor pentru care dorim să fim relevanți, dar devenim caraghioși fără întoarcere. Încercarea de a explica și răs-explica ce am vrut să spunem prin vreo înșiruire de cifre sau de litere se lovește de faptul, cunoscut de orice student la filologie în anul I, că odată făcută o legătură între semnificant și semnificat … nu o mai dezlegi ușor.
Este o chestiune de bun simț să înțelegem că la o placă pusă pe biserică nu se pot da notițe de subsol. Este ca titlul unei cărți, dacă nu îl alegi bine… s-a terminat, textul este compromis pe veac. Așa aam renunțat la titlul unei cărți de sertar, după ce prietenii m-au avertizat asupra faptului că un destinatar al actului meu de comunicare, mai jucăuș și pus pe calambururi, purtînd genele lui Caragiale în vine și vintre… poate să îmi răstoarne toate bunele intenții.
Aud că deja avem nume de biserici ca Leagănul Domnului. Pe cînd…săndăluțele apostolilor, Brîul lui Petru, Năvodul minunat, Barca nestricăcioasă, Cazanele din Cana, al 11-lea ceas și altele ca acestea, lista este deschisă.
Discutînd cu prietenul meu, fratele Ghiță… acesta mă întreabă: frate, dar un nume din Biblie … n-au găsit?
Sper ca Uniunea Baptistă, dacă de Comunități trec asemenea scorniri, să aibe minima înțelepciune de a nu da autorizații pe hîrtii cu propuneri de acest fel… sau poate să începem o listă cu AȘA DA și AȘA NU?
Să recitim Iacov 3:17. Acolo se vorbește despre înțelepciunea de sus, care nici încăpățînată nu este și, dacă vreu lider s-a gîndit să pună nume fără prea mult cuget, există posibilitatea întoarcerii, a schimbării minții (metanoia), dar și a actelor.
tot cereati odata definitia relevantei. voila, ca biserica asta v-a dat definitia, dar pe dos!
ah, mi-am dat singur definițiile relevanței… sînt aici pe blog pe la primele articole..
le-am întors pe față, că erau pe dos de atunci..
Se poate accentua si in romana: “Bereea”, nu?
da, sigur… și atunci omul răutăcios citește … Bereeeeeea!!!!!!
Am ras cu pofta citind articolul dvs. Mai bine zis, citind denumirea bisericii. Aveti dreptate. Trebuie alese cu grija denumirile, pentru ca pot duce la confuzii si asocieri de nedorit.
eu în timp ce scriam rîdeam numai în COLȚUL gurii
dar aveam o lacrimă în COLȚUL ochiului…. de rușine..
Cum ar suna Biserica Baptista Taria?
Unii ar crede ca acolo poti fi servit cu tarie. Altii probabil ar crede ca au ajuns in tatarie.
Interesant, frate Marius,este si trendul tot mai vizibil, al adoptarii unor denumiri grecesti sau latinesti. De ex.: “Soli Deo Gloria”. “Quo Vadis”, “Metanoia”, Ekklesia”, “Rhema”, etc. Mie personal, aceste apelative imi transmit ideea unui club exclusivist, deschis doar initiatilor, un fel de expresie murala a unui elitism gnostic postmodern. Nu stiu sigur daca unei persoane ce doreste sa devina membru(a) i se cere si o cunoastere elementara a limbilor clasice dar daca moda va continua, cred ca ar trebui!
Nu militez pentru pastrarea unor denumiri desuete si comune dar cred ca putin bun-simt si o doza de responsabilitate ar ajuta.
@JN
Betel, Betania, ți se pare că sunt nume autohtone?
@MC
funny post. Nu sunt, după știința mea, autorizații emise pe acest nume
Nu, Teologeanu, am folosit această pildă didactică pentru a nu pomeni alte nume mai dihai decît acestea, care chiar au ajuns pe masa secretarului şi preşedintelui.
Cine citeşte înţelege!
Jeremy, asta nu-i un pacat cu denumirile latinești, grecești… mie îmi convine. sînt clasicist.
cred că secretul este în ce spui tu..un pic de respect pentru receptor, bun simț și un pic mai puțin orgoliu și încăpățînare.
Cam are dreptate Jeremy (Apistos?!
)…
Intr-un cunoscut oras din Regat exista doua adunari crestine dupa Ev.: ‘Agape’ si ‘Logos’…
Am auzit ca exista deja in tara biserici care se numesc ‘Eusebeia’ si ‘Parousia’.
In ritmul acesta vom avea in curand si biserici cu contranume: ‘Apocatastaza’, ‘Homoiousios’.
Exista deja librarii ‘Sola Scriptura’ si ‘Predania’.
Raman multe variante disponibile pentru viitor, lexiconul Liddell-Scott este destul de voluminos.
Pe de alta parte, poate ca in viitor lucrurile se vor diversifica si numele bisericii va contine explicit si optiunea teologica: “biserica baptista calvinista supralapsarianista postmilenista pretribulationista dihotomista traducianista ‘Ouk ex ergon’” sau
“biserica baptista arminianista antipelagianista premilenista posttribulationista trihotomista creationista ‘Pistis horis ergon nekra estin’”… s.a.m.d.
Adrian…
Problema este că uneori în bisericile Agape nu prea este dragoste, iar în cele numite Logos se predică din amintiri, nu din Cuvînt…nu fac referire la cele pe care le ştii tu… am eu în minte altele.
Din discuţia asta un coleg mi-a spus că la un moment dat un pastor tînăr a propus pentru biserica nou înfiiţată numele “Crăpătura stîncii” referindu-se la textul acesta
Exod 33:22 Şi când va trece slava Mea, te voi pune în crăpătura stâncii şi te voi acoperi cu mâna Mea până voi trece.
Are explicaţie? Are!
Se poate pune acest nume?
Nu!
De ce? Mai trebuie să explicăm?
Excelente subtitlurile tale…
Am rîs cu lacrimi…
“crapatura stancii” e un nume genial. ca pastor tanar poti gasi o grama-de asocieri interesante in Scripturi. Ce m-a oprit pe mine din avantul asta de asocieri dragute a fost o carte de hermeneutica, care vorbea de “presuposition pool”, i.e. un fond comun de presupozitii intre vorbitor si ascultator/cititor. Daca nu avem un fond comun va fi ca orbul cu surdul.
orbul cu surdul pipăind același elefant!
gandeste-te serios la meseria de consultant onomastic eclesial
. pe de alta parte, Biblia chiar spune ceva unei biserici careia ii mergea “numele” ca…dar…ma tem ca nu cumva din unele biserici sa ramana doar numele pompos si/sau funny. Cat de suficient suna “biserica”. Si atat. Anyway, da-mi voie sa te citez cand voi folosi numele bisericilor cu optiune teologica inclusa.
accept slujba, numai să nu se plătească din bani de la stat
Risi, risi, risi, prope resupinatus… Excelent comentariul.Va mai amintiti, in aceeasi cheie, sloganul publicitar: prietenii stiu de ce….
Sola Scriptura Cornilescu
sa fim relevanti ca fratii nostri din state
http://arbevere.blogspot.com/2009/10/this-kind-of-nonsense-makes-evangelism.html
Doamne fereşte!
Mi-este ruşine în astfel de momente de ccei care se numesc creştini…
Scriptura spune să nu faci pe aproapele tău prost şi nebun… aceşti oameni îmi sînt foarte departe… nu ştiu de ce.
Oare ce ar fi in stare sa faca acel “pastor” daca ar avea putere sau influenta politica?!
Multumim pentru link Ionut-Andrei, acum avem un motiv in plus sa multumim Domnului pentru liderii nostri!
Adrian, sînt unii ca acela care au influență politică…. din păcate.
faptul ca “geniul” din linkul de mai sus e american explica atitudinea? sau se putea intampla si unui neamt, sau roaman, sau japonez?
Probabil in mintea oamenilor din exterior se fac legaturi nu tocmai dorite. Trimiteri catre respectiva bautura alcoolica (sau fara alcool). Asta insa se poate rezolva simplu, fie prin o sugestie de la Uniune, fie, asa cum zicea un comentator mai sus, prin adaugarea unei litere. Oricum denumirea e tradusa. Ce e un “e”, ce sunt doi “e”.
Ce ma mira sunt reactiilor unor comentatori de mai sus in legatura cu denumirile latinesti sau grecesti. Daca e o preferinta personala si o suparare subiectiva, atunci e de inteles. Insa nu vad niciun argument logic si de bun simt impotriva unor asemenea denumiri. Ar fi interesant de aflat cum si in ce imprejurari bisericile locale au adoptat nume. Nu cumva ar trebuie sa nu aiba nume, daca tot impingem discutia in directia asta oarecum absurda? Ori eu prefer un nume latinesc in schimbul unui toponim. E mult mai sugestiv un “Vox Domini” (unde frecventez eu) decat Betania sau Betel. Cred ca are un impact mult mai mare asupra unui om din exterior.
Un alt lucru mi-a placut si este foarte bine punctat in acest text. Este chiar tendinta neoprotestantilor de a folosi limbajul lor de lemn in orice imprejurare. Avem expresii, formulari, saluturi, la care ne incapatanam sa apelam chiar si atunci cand nu e cazul. Ne izolam in globul nostru de cristal si oamenii, chiar si cei interesati de ceea ce zicem, se departeaza neintelegand pe ce limba vorbim. Partea cu adevarat trista este ca de multe ori nici noi insine nu intelegem ce zicem. Bagam doar niste clisee auzite in biserica sau in familie. Suna bine, dau o impresie de spiritualitate, insa ce folos daca nu le procesam? De multe ori nici nu sunt corecte din punct de vedere biblic. Chiar citisem candva o carte despre cliseele astea evanghelice. Am uitat cum ii zicea…
Cu doi de e, Florin? Ehehe…. nu te pune cu predispoziţia moldovenilor la calambururi.
Se vede că nu ai petrecut între Dorohoi şi Vaslui.. moldovenii au o propensiune specială pentru tot felul de jocuri de cuvinte, pentru creaţii lexicale, pentru tot felul de găselniţe lingvistice.. te iau peste picior de nici nu-ţi dai seama, în balon şi în tărbacă…
Nu-i de joacă cu limba în acea parte a ţării care ne-a dat cei mai mulţi scriitori din manualele şcolare.
referitor la latinisme, grecisme şi ebraisme… şi astea trebuie explicate, dar mai este o problemă, sînt hiperuzate. Exemple? Betania, Betel!
Legat de limbajul de lemn… ohoho… am un întreg dicţionar. Ar fi bine dacă ar fi un glob de cristal, mă tem că este un amărît de borcan…. în care peştişorul se crede balenă…
exceleeeeent (cu multi e) punct cel cu necesitatea numelui. Da’ chiar, de ce e nevoie de un nume? Pentru diferentiere!!! De ce ar vrea biserica lui Christos sa faca deosebiri? Daca e pentru un scop bun e ok (ca nici pe copiii mei nu ii cheama 1, respectiv 2). Dar tare ma tem, ca numele e folosit mai des pentru a sublinia ca noi NU suntem ca aia, noi suntem ca NOI.
Numele au importnta lor în definirea identității, viziunii unei comunități. DAcă sînt alese bine.
SA speram ca nu berea este si “patronul spiritual” al acelei biserici… actele se mai pot reface…dar suna rau de tot, nu stii daca sa razi sau sa plangi…
Citind numele pe care l-au ales cei din biserica Berea nu ma pot abtine sa ma intreb daca tipii au cu adevarat simtul umorului. La urma urmei, poate au scris cu litere mari pe declaratia lor de misiune cuvantul “evanghelizare”… Poate vor in felul acesta sa atraga o anumita categorie de oameni pe care in urma unor studii serioase au identificat-o ca fiind majoritara in orasul/cartierul acela…
Apropo titluri: si cartile traduse sufera enorm din cauza titlurilor neinspirate. Dar aici vreau sa dau exemplu doar de un titlu care mi se pare excelent: Fariseii vechi si noi. Extreme righteousness, poate fi tradus in orice fel, doar asa nu. Totusi, cred ca traducatoarea a prins ideea: titlul atrage… , de aceea imi place sa sper ca si biserica Berea poate fi rezultatul unor deliberari si alegeri chibzuite.
ba, cred că traducerea aceea este una buna, nu orice titlu trebuie tradus exact
si eu cred la fel, dupa cum am spus!
Si mai cred ca o biserica nu trebuie sa poarte neaparat un nume de sfant, ci trebuie sa aiba un scop cand aleg numele. Degeaba se cheama Agape, daca dragostea lipseste!
draga Virgil, tocmai am auzit de an alt nume pe care nu-l pricep deloc…. TEMPLUL ÎNCHINĂRII
1. De ce templu şi nu sinagoga închinării, biserica închinării?
2. Ce fel de genitiv este “închinări”? Genitiv subiectiv, obiectiv, final,
greu de imaginat ce este în mintea cuiva care pune etichete de felul acesta pe clădiri.
Seara trecuta la cititul Bibliei am gasit si eu o sinagoga cu nume: “numita a Izbavitilor” (Faptele Apostolilor 6:9).Interesant ce stim despre ei,… “au inceput o cearta de vorbe” … TRIST!
da, Miriam, este trist cînd “izbăviţii” se ceartă… în acelaşi timp… Domnul Isus, apostoul Pavel, Petru au avut conflicte. Sînt conflicte care merită şi conflicte care nu merită.
Să ne ajute Domnul să facem diferenţa între ele.
Frate Marius David, am urmarit mai mult spicuind implicatia dumneavoastra prin acest sistem tehnologic, si ma bucur ca sunteti un om care exprimati intelepciune si autenticitate in crestinism, si nu incerc sa fiu mieros.Multa binecuvantare va doresc, de la Dumnezeu.
Multumesc!
Nu aveti pentru ce. Am constatat ca astazi prea putini slujitori in fruntea poporului lui Dumnezeu mai stiu ce inseamna verticalitate sau caracter. Multi rezuma toate acestea la nivelul teoretic, fara sa le traduca in practica. Si sunt foarte bland cand spun doar atat. Proaspetii slujitori intrati in ogorul Evangheliei cu greu vor gasi ceva modele. De aceea va apreciez.