Trei ani de blogging I

Astăzi împlinesc trei ani de blogging. Exact la ora 17.51. Aşa cum spuneam într-o altă postare, am început dintr-o joacă, o joacă care a devenit serioasă, deşi a păstrat oarecumva spiritul ludic de la început.

Cineva spunea

Pătrăţosu plăcea mai mult. Era mai pipărat.

Eu prefer un pic mai sărat. Sper ca http://www.mariuscruceru.ro este, dacă nu atît de condimentat, măcar mai sărat în sensul matean al cuvîntului.

Concluzii după atîta blogging?

Iată cîteva spicuiri:

La un moment dat mă gîndeam să mă opresc după un an. Uitîndu-mă acum în urmă, am descoperit că Pătrăţosu, după un an avea doar 200.000 de accesări, pe cînd Marius Cruceru mai are pînă împlineşte anul de cînd este scos la preumblare şi deja are 400.000 de accesări. Foarte interesant şi îngrijorător în acelaşi timp.

În ianuarie 2008 deja Pătrăţosu se ducea spre 500.000.

La acea vreme eram printre pionierii blogoslovelii evanghelice. Nu erau prea multe opţiuni. Aşa îmi explic urcarea exponenţială din acea perioadă. Anul 2007 de fapt a fost unul dintre cei mai productivi ani pentru recolta de bloguri evanghelice, din cîte se pare, pentru că în 2006 mai erau prin blogosferă dintre români numai Natan Mladin şi Adonis Vidu.

Foarte interesant mi se pare faptul că, deşi pe Pătrăţosu n-am mai scris nimic de la închidere, regretata moarte, (nu regretabila, regretata), cu o medie de circa 250 de accesări pe zi, bolidul înaintează încet încet spre 1.000.000 de accesări. Nu am explicaţii pentru acest fapt. De fapt am ceva bănuieli, dar nu înţeleg cum bloguri vii şi roşii în obraji nu reuşesc să treacă de 200 de accesări pe zi pe cînd acest hoit adună atîta muscă. Greu de priceput. Iată situaţia la un an de la închiderea blogului. Între timp, din cele 912 postări iniţiale am retras anumite texte. Acum sînt în jur de 888 de postări on line şi voi mai retrage în funcţie de caz şi necaz.

IAtă acum cîteva amintiri, sfaturi, întîmplări, fragmente, pun direct link-urile.

http://patratosu.wordpress.com/2007/06/08/uite-patratosu-poate-fi-si-mai-linistit/

http://patratosu.wordpress.com/2007/08/04/si-blogul-este-parohia-mea/

http://patratosu.wordpress.com/2007/08/07/blogul-meu-e-plin-de-moarte/

http://patratosu.wordpress.com/2007/08/15/orfelinatul-pentru-bloguri/

http://patratosu.wordpress.com/2007/08/25/blogul-prietenul-informatiei-dusmanul-gindirii/

http://patratosu.wordpress.com/2007/08/27/perplexitate-2-mi-se-pregateste-un-fake-blog/

http://patratosu.wordpress.com/2007/09/25/la-400-de-posturi-si-aproape-4000-de-comentarii/

http://patratosu.wordpress.com/2007/09/28/rugaciune-de-fost-blogger/

http://patratosu.wordpress.com/2007/10/07/codul-ghidul-bloggerului/

http://patratosu.wordpress.com/2007/10/25/v-am-spus-ca-va-dau-ponturile-cum-se-face-un-blog/

http://patratosu.wordpress.com/2007/10/27/sfaturi-de-pensionar-ii/

http://patratosu.wordpress.com/2007/10/27/sfaturi-de-pensionar-iii/

http://patratosu.wordpress.com/2007/11/13/cine-si-a-mai-facut-blog/

http://patratosu.wordpress.com/2007/11/19/cafeneaua-mea-la-patratosu/

http://patratosu.wordpress.com/2007/11/24/7-greseli-la-facere-la-facerea-blogului/

http://patratosu.wordpress.com/2007/12/19/daca-eu-sint-mercedes-gramo-e-saab/

http://patratosu.wordpress.com/2007/12/22/exista-limita-de-virsta-ca-blogger/

http://patratosu.wordpress.com/2008/01/23/comunicat/

http://patratosu.wordpress.com/2008/01/31/nu-te-atinge-de-patratele-mele/

http://patratosu.wordpress.com/2008/01/30/wwjd-in-top-wordpress/

http://patratosu.wordpress.com/2008/02/11/declaratie-legata-de-roblogfest/

http://patratosu.wordpress.com/2008/04/08/mort-din-dragoste-de-blog/

http://patratosu.wordpress.com/2008/04/28/rastignirea-patratului/

http://patratosu.wordpress.com/2008/04/30/isus-a-fost-blogger/

http://patratosu.wordpress.com/2008/05/18/epilog-despre-bine-rau-mai-bine-si-mai-rau-01/

A fost un drum lung, sinuos, cu multe ratări, dar o şcoală. Ultima discuţie purtată între cei implicaţi ca dialoganzi în dreptul postării despre Newsletterul de filozofie mi-a demonstrat că se poate şi că tot acest parcurs a meritat. Încă mai am speranţe pentru însănătoşirea mediului de dialog evanghelic. Cred că putem să discutăm, cred că pot exista dezbateri autentice, cu argumente, fără epitete, cu demonstraţii, fără injurii.

Voi continua? Da, sigur. Cît? Nu ştiu! Cum? La fel …. într-un fel, altfel în alt fel.

Bloggingul este o şcoală, o şcoală în care eu am învăţat multe, am fost atît de cîştigat… şi sper să fie o şcoală pentru toţi cei care doresc să dialogheze în acest spaţiu şi nu numai.

Trebuie să admit că am adunat multe răni în această perioadă şi poate că una dintre cele mai adînci a fost tăiată în aceste săptămîni.

M-am întrebat adesea dacă merită preţul. Se pare că da. Zoaiele trec, bolovanii rămîn şi rămîn întotdeauna mai curaţi.

În curînd voi pune on line două documente, o meditaţie din Vechiul Testament, cîteva texte pe care le citesc altfel acum după trei ani de scris cu public, Învăţăturile înţeleptului Blogomon către fiul său Bloguel şi ceva similar, dar cu reflecţii din Noul Testament, Epistolele către Blogosloveni. Realmente unele texte din Scripturi au rezonanţă nouă după aceşti ani.

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Amintiri, Analize, Blogroll, Gînduri. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

45 de răspunsuri la Trei ani de blogging I

  1. un pic zice:

    Mulţi ani înainte! 🙂 Mi-a plăcut „Pătrăţosu”… şi mai trec şi pe aici din când în când. Găsesc lucruri frumoase… Dumnezeu să vă ajute!

  2. Succes in continuare! Sper ca acest blog sa fie si sa ramana unul de folos atat pentru autor cat si pentru cititori.
    Am impresia ca toate blogurile au fost incepute toamna. 🙂

    • Marius David zice:

      Aşa să ne ajute Dumnezeu..
      Eh, toamna. se miceşte ziua. Nu mai ai ce face pe afară. Stai într-o stare de blogeală… şi … ce iese: un blog!
      Dacă nu eşti comunist la tinereţe, n-ai inimă, spunea Ţuţea, dacă eşti comunist şi la bătrîneţe… n-ai minte.
      Dacă nu îţi faci blog la tinereţe….completaţi voi. 🙂

  3. Ovidiu Pop zice:

    Frate Marius, vă felicit pentru această activitate care ne este de folos. Vă doresc ca mariuscruceru.ro să împlinească o vârstă frumoasă!

  4. adrian zice:

    Felicitari si la si mai multi ani!
    Pentru mine este sigurul blog pe care il citesc constant si la care imi mai dau si eu cu parerea. Si asta fara sa-i fi fost initial student/enorias/vecin/coleg lui Marius Cruceru. Nu ca nu mi-ar fi placut sa-i fiu… 🙂
    Este blogul care mi-a sfaramat prejudecatile despre… bloguri. 🙂

  5. Multi ani… citesc fiecare articol scris de dvs. si nu de putine ori ceea ce ati scris a fost folositor pentru mine.
    Pentru ca realizez in fiecare luni seara o emisiune despre on-line la Radio Ciresarii, m-as bucura daca mi-ati oferi onoarea unui interviu. Ce spuneti?

  6. petra77 zice:

    Domnul sa va binecuvinteze! trebuie sare, multa sare pentru gust.:)

  7. alterema zice:

    Mult spor de Sus pe drumul pe care il taiati!

  8. Nu demult am anuntat si eu 4 ani de blogging. Deh, pe langa Natan Mladin şi Adonis Vidu cugetam si eu sobru si cuminte (de prin 2005 cand un amic a zis sa-mi pun cugetarile din statusul de pe mess pe-un blog).

    • xfinger zice:

      Vasile, „la inceput” blogging-ul „nu a fost asa” … 😀
      Era poate mai curind un carnet de notite tehnice, unde pe linga detalii (minutioase adesea) despre problemele tehnice, trebuia sa scapi musai sudalme la adresa anumitor produse / producatori, etc …
      Si apropo de toamna, cred prin toamna lui 2006 eu m-am lasat de blogging …
      Cit despre nedumerirea lui Marius Cruceru fata de numarul de accesari chiar si pentru un ‘hoit’, este cel putin ‘interesanta’. Daca poti pricepe cum un hoit aduna muste, de ce ar fi greu de priceput ce se intimpla cu un blog care asta a facut cu predilectie in timpul ‘vietii’ – a adunat ‘muste’, iar acu nu e pus nici in sicriu, nici ingropat …
      (unde ‘muste’ includ si bot-uri – mai ales ca are bot-ul wordpress activ – la fel si motorul rss, iar majoritatea bot-urilor marcheaza categoria ‘blog’ la citeva revizitari pe zi)

      • Marius David zice:

        draga xfinger, există nişte explicaţii dincolo de bot-uri şi readere.. unii m-au scos demult din readere şi din abonamentele on line.
        este altcea.
        poate că voi ăpune la dispoziţie nişte date din spatele cortinei, din panoul de control, care mi se pare demne de analizat pentru cineva care s-ar preocupa serios de studierea acestui fenomen al bloggingului.
        De asemenea, am pregătit o serie de postări despre blogging. Ce este şi ce nu este bloggingul.
        Blogginul este ….. ceva.

    • Marius David zice:

      drag VAsile, uite, asta chiar nu ştiam. De fapt şi eu am deschis şi închis un blog prin 2005, pe blogspot, dar n-am scris nimic pe el. Dacă asta s-o considera început… atunci să fie.
      În perioada aceea cam toată lumea din mediul evanghelic era la început cu blogăreala.

    • Marius David zice:

      ah, am uitat.. la mulţi ani şi ţie! 🙂

  9. Alex zice:

    La mulţi fericiţi şi rodnici ani, dragă Marius! Este un lucru minunat să dăruieşti semenilor, chiar şi prin această cale (lesnicioasă când vine vorba de depărtări) din bogăţia sufletului tău, din experienţa ta, din ceea ce faci, din ceea ce ştii, din ceea ce ai auzit de la alţii.
    Iar Pătrăţosu….eheeei, aşteptam fiecare pauză dintre ore ca să mai intru pe acolo. Şi mai erau şi alţi colegi. De-atunci prefer să „răsfoiesc” câteva bloguri pe zi, decât ziarele la care am renunţat pur şi simplu.
    Mult spor în toate, sănătate şi binecuvântare de Sus!

    • Marius David zice:

      draga Alex, uite chiar mi-a fost dor de tine. Elisa spunea că unii comentatori harnici pe patratosu au dispărut. Tu ai fost unul dintre ei. De unii nu m-a apucat doru, dar de tine… da. 🙂
      Am apreciat întotdeauna serenitatea ta, bunătatea, candoarea, dispoziţia pentru pace. î
      Doamne ajută!!!

  10. adrian zice:

    „poate că una dintre cele mai adînci a fost tăiată în aceste săptămîni.”

    Imi pare rau sa aud, din nou, de asa ceva…

    • Marius David zice:

      Ehe, şi rănile adînci se vindecă, Adrian. Cicatricile rămîn tocmai pentru a ne aduce aminte lecţiile pe care trebuie să le învăţăm. Eu cred că mi-am învăţat lecţia.
      A iubi vrăjmaşul nu înseamnă neapărat că trebuie să şi stai de vorbă cu el.
      Amară lecţie, dar am învăţat-o.
      Există o binecuvîntare şi pentru ţar: (ai văzut filmul Fiddler on the Roof, Scripcarul de pe acoperiş?).
      Acolo este o scenă superbă.
      Evreii merg la Rabin într-un sat prigonit pe vremea prigoanei ţariste din 1916-1917 să îl întrebe dacă este o binecuvîntare pentru orice lucru…
      Dar pentru ţar (ţarul dăduse decretul prigonitor)
      Rabinul stă, se gîndeşte şi spune:
      – da, există o binecuvîntare şi pentru ţar… Doamne, ţine-l departe de noi…
      Aş adăuga eu: ajută-ne să ne ţinem departe de oamenii care sînt „aproapele nostru”, atît de departe încît să îi putem iubi cu adevărat, fără a le face mai mult rău prin apropierea noastră.
      Departele şi aproapele în această dinamică este foarte intersant subiect de discutat.

  11. cocorici zice:

    Imi plac foarte mult scrierile dumneavoastra si ma rog sa aveti putere de sus sa ramaneti in „scoala” blogosferei romanesti si sa dati gust vietii celor din jur…e asa de mare nevoie de sare!…si lumina;)
    „Sarea este buna; dar daca sarea isi pierde gustul ei de sare, prin ce i se va da inapoi gustul de sare? Atunci nu mai este buna nici pentru pamant, nici pentru gunoi, ci este aruncata afara. Cine are urechi de auzit sa auda”(Luca 14:35,35)
    Este un blog care ma ajuta foarte mult sa inteleg cum sa privesc lumea:) Thanks!Sa aveti multe postari si comment-uri in care sa-L vedem pe Hristos!
    PS:inca astept postarea promisa, despre gelozia lui Dumnezeu.

  12. pai , daca este ceas aniversar, atunci sa spunem ‘felicitari!’
    Pe de alta parte, eu nu cred ca ‘patratosu ‘ a murit, s-a metamorfozat si, uite-l aici… Nu-ti poti schimba stilul, chiar daca ti-ai schimbat id ul wordpress din patratosu on mariuscruceru…

    • Marius David zice:

      da, aşa spun şi alţii… numai că o spun cu ciudă, încercînd să discrediteze cu orice preţ şi patratosu şi mariuscruceru. Asta-i!
      Mulţumesc pentru felicitări.
      Ba, stiul mi l-am schimbat de mai multe ori şi îl voi mai schimba. În bine … sper eu!

  13. rodica botan zice:

    Este multa nevoie de partasie,in lumea asta atit de aglomerata, dar in care oamenii se simt din ce in ce mai singuri…

    Scriu de un an, si cam tot de atunci am dat cu ochii de acest blog. Nu l-am cunoscut pe Patratosul desi am auzit vorbindu-se de el…dar am avut onoarea sa-l cunosc un pic, in acest spatiu virtual pe cel ce nu era sigur daca sau nu sa-si faca nod cravatei …

    Fiecare isi face socotelile diferit; si succesul nu inseamna acelasi lucru pentru toata lumea. Eu caut insa acest loc cu multa apreciere si interes…
    Multa rabdare va doresc, intelepciune si dragoste de oameni…dar mai ales de Cuvint…. God bless!!!

    • Marius David zice:

      Draga Rodica, bine zis … despre părtăşie. se pare că ţi-ai luat şi tu papara de bloggăr în acesta an din plin 🙂
      da, în fiecare zi mă cumpănesc înainte de a pleca la servici… cu cravată… fără cravată… cu cravată… fără cravată.
      starea de descrăvăţire este o atitdudine faţă de viaţă.
      Azi la capela, deşi purtam cravată, cînd am luat în mînă lăuta dintr-o dată cravata a devenit doar o pernă de protectţie pentru burta lăutei, să nu se zgîrie de nasturii cămăşii.. atît.
      Mulţumesc de încurajare. Şi tu ai un blog foarte interesant. Ai talent!

  14. cllod zice:

    OOO, la multe clickuri…
    Marius, tu ai crescut intr-un an cat altii in … toti anii lor de bloghisti.
    Nu stiu ce drojdie ai dar se vede ca isi face treaba. Sau e chestia si de aluat?!
    Oare cum se face ca blogul Patratosul era mai mereu in primele 3 bloguri (avand mai putine accesari dupa cum spui) iar cu MC esti in primii 6?

    • Marius David zice:

      Cllod, nu click-urile sînt importante, deşi este o marcă importantă a blogului.
      Sînt alte lucruri mai importante.
      Nu ştiu pe ce loc sînt, poate că asta este secretul. Nici nu mă prea interesează. M-am văzut de cîteva ori în propriul panou de control 🙂
      alţii se ocupă de trafic, clikk-uri, topuri şi alte de-astea.
      Secundarissime şi astea sînt importante în anumite contexte de discuţie… atunci cînd codaşii, dacă tot e vorba de topuri, neaccesaţii şi necomentaţii, dacă tot vor să aducă discuţia acolo, tind să dea lecţii de cum anume trebuie făcută treaba asta.
      Dar voi scrie despre asta, despre „blogarbitrii” şi „bloganaliştii”, blocritici… altă dată.
      Deocmdată sînt în doliu.

  15. Mariana Irimie zice:

    Multumesc pentru invataturile din acest blog, pentru mine este o binecuvantare, in fiecare dimineata citesc, si abia astept dimineata urmatoare….

  16. Florin zice:

    Multi ani cu multe accesari. Eu in nici 3 luni de la deschidere am undeva la 13.000 de accesari, peste 700 de comentarii si o medie undeva de 300 si ceva de vizitatori unici/zi. Habar n-am daca e bine sau nu. Deocamdata sunt multumit. Oricum, sunt mic copil pe langa tine :)))

    • Marius David zice:

      ei, mergi foarte bine, în ritmul asta mă ajungi şi mă şi depăşeşti, eu în primele trei luni nu aveam nimic.
      Dacă mă ţineam de blogging profesionist eram la 2.000.000 acum, aşa că ai şanse şi tu.

  17. Een glimlach zice:

    Eu va „vad” altfel acum, citindu-va gandurile pe blog…si asta e de bine. Domnul Isus sa va dea intelepciune pentru post-uri „hranitoare”!

  18. elisa zice:

    Au dissparut multi care veneau in vizita la Patratos,multe numa nu mai apar deloc.
    Mi-a venit o idee,voi reciti comentariile de pe vremea mosului Patratos,mi se parea mai vie atmosfera….oamenii mai prezenti . 🙂

    • Marius David zice:

      Draga Elisa, se poate! Comentatorii vin şi pleacă. Unii rămîn fideli. Tu eşti din aceia. Oamenii se schimbă. Domnul rămîne acelaşi. Blogurile… şi ele cu toţi bitii lor vor arde cu troznet, dacă nu sînt făclii bine aprinse.
      iată ce spunea cineva azi:
      Luca 12:35 Mijlocul să vă fie încins şi făcliile aprinse.
      „Dacă şi blogul este o făclie?” Pr. Isidor Mărtincă
      Da, atmosfera era mai vioaie într-un fel pe Pătrăţosu pentru că lăsam multe comentarii fără moderare, acum am bătut recordul de comentarii ţinute la filtru.
      Am învăţat cîte ceva între timp şi nici fibrilaţii nu mai am.
      De „prezenţa” unora ca Alin Cristea şi Bastrix m-am lipsit fără prea multe regrete, mai ales după cele întîmplate în ultimul timp. Erau unii „clienţi” vioi, ca Mia şi alţii, care făceau atmosferă, dar uneori discuţia degenera înainte să se fi amintit subiectul principal.
      Mulţumesc, dar cred că blogosfera evanghelică a crescut, ne-am mai maturizat, am mai învăţat cîte ceva şi Patrăţosu a fost o bună şcoală de blogging şi pentru mine, dar şi epntru comentatori.
      Unii s-au lăsat ei de şcoală, alţii au fost exmatriculaţi 🙂
      Chiar sînt nume pe care nu le regret şi prezenţe de care m-aş absenta cu bucurie.
      cu acelaşi drag,
      mc

  19. Marius David zice:

    Dragă George,

    te rog să mă scutești de discuții despre personajul respectiv. Nu voi lăsa să mi se împută blogul de duhori și miesme.
    Cele mai triste întîmplări pe care le-am avut în viața mea de bloguri au ca eroi doi tipi care seamănă leit unul cu altul.

    nu mă interesează definiția mogulilor, nu mă consider mogul… de fapt n-am văzut vreo definiție pînă acum a termenului… nici nu mă interesează deocamdată să fac vreo încercare de arie semantică pentru lexemul cu pricina. Ce s-a făcut pînă acum este prost, dacă vorbim de încercări de definire.
    Păcatul românului, care s-a născut poet.. pardon… blogăr…, se trezește vorbind.. pardon.. scriind.

    nu mă interesează morții… pentru mine tipul e mort de-a binelea, fie-i pixelii ușori…
    lasă morții să îngroape morții

    diferența dintre mine și personajul respectiv pe care îl amintești E MULTE…
    Aș aminti una: eu pot și dînsul nu. Asta este o primă diferență. esențială.
    nu mai continui că îți dă lumea seama despre cine vorbesc 🙂

    E mort oricum…. știi tu ce se spune…despre moți numai de bine!

    Dacă mai vii pe aici cu vreun comentariu legat de subiect… îl lăsăm și on line!

    cu simpatie
    mc

  20. Pingback: Marius Cruceru nu a făcut niciodată blogging? (Iconsistențe 2) « Surprins de Dumnezeu

    • Marius David zice:

      Stimate domnule,
      sînteţi obositor,
      vorbim limbi (logice) cu totul diferite, aşa cum, dacă voi avea timp, voi demonstra.
      Vă tot chinuiţi să îmi demonstraţi pe de altă parte şi pe de alte colţuri de blog că fac blogging cînd eu spun clar că nu fac. Că îi spun taburetului scaun ca să înţeleagă poporul genul proxim, nu înseamnă că mi-am pierdut cu totul simţul măsurii lexicale şi nici memoria nu m-a lăsat.

      Nu aveţi minima sensibilitate a mutaţiilor semantice. Nu zic că o gîndire fixistă inginerească nu este utilă, dar eu unul nu mă descurc, pe mine m-aţi pierdut demult pentru aşa ceva.
      Am mai întrerupt astfel de dialoguri cu cel puţin trei persoane pînă acum. Nu ajungem nicăieri şi ne pierdem timpul reciporc.

      Dacă cineva afirmă “eu nu am făcut niciodată sex cu soţia mea”, dumneavoastră veţi arăta spre copii şi cu orice preţ veţi face rost de certificatele de naştere ale ţîncilor, evidenţa este acolo. Omul voia să spună că întotdeauna a făcut DRAGOSTE cu soţia lui, dar dvs. nu şi nu… ştiţi mai bine ce a făcut omul în dormitorul lui.

      Zilele trecute am găsit un citat pe care vi-l voi indica cu sursă, dacă găsesc… “eu n-am citit nicio carte niciodată, m-am uitat doar la imagini”. Asta spunea o doamnă vorbind despre citit, adicătelea ea nu a citit? Păi veţi arăta cărţile pe care le are pe masă că ele, adicătelea, nu au poze.
      Nu, domnul meu, doamna spunea că nu acitit niciodată, adică înşiruiri de lexeme, ci a văzut tot timpul imaginile din spatele textelor, adică a citit cu o imaginaţie fulminantă. Deci a citit sau nu acitit? A citit spuneţi dvs. Eu spun că doamna ştie mai bine ce a făcut, numai că o gîndire ipsită de nuanţe, dar aparent “tare” la silogisme, va demonstra exact contrariul. Greşit!

      Exact aşa este şi cu bloggin-ul meu şi cu altele, limbajul trinitar şi pe unde v-aţi mai băgat, neechipat, neformat şi neinformat. Sînt sigur că veţi fi un dianostician excelent, poate chiar un doftor bun. Vă urez succes însă eu limbaj poetic şi metafore şi alea alea cu dvs. nu mai discut şi nici eu nu vă dau lecţii de medicină, cum probabil că aţi vrut să înţelegeţi.
      eu am semnalat o chestie care mi s-a părut interesantă, aşa că lăsaţi-o baltă în zona în care am pus-o. N-am dat prescripţii, n-am manipulat publicul să pască cătină şi nici nu predic vegetarianismul.

      În general mă feresc de diletanţi, dar îmi plac amatorii.
      Pentru dvs. un text pe care l-am citit chiar azi.

      Deja am alergie la “alincristianisme” de genul acesta. Persoanele cu apucături de acest fel sînt genul care au cel mai mare talent la întreruperea dialogului de orice fel tocmai prin fixaţiile aproape patologice pe detalii nesemnificative.

      Serviţi, vă rog,

      Aşa cum spunea cineva, profesionistul uneşte, diletantul dezbină. Cariera diletantului este efemeră. Chiriaş al istoriei, el dispare cînd se schimbă gazda. Nu face casă bună cu durata lungă. Nici nu-şi doreşte asta, întrucît el vine şi pleacă. E în voiaj de carieră. Ocupă musai poziţii care îi asigură vizibilitate, acces la resurse şi un loc călduţ de hibernare. Diletantul e pătimaş, didactic, încăpăţînat, egoist, dominator, lacom şi înfumurat. Deruta sa interioară este generată de expertiza celor din jur. Nu-i poate cuprinde, nu-i poate domina din punct de vedere profesional. Nu e pe tărîmul lui. Ce nu-l avantajează, ignoră pedant. Un diletant învaţă însă repede arta diversiunii. E abil şi stăpîn pe situaţie. Nu discută despre probleme în profunzime, ci alternează cazuistica generalizatoare cu sofismul aluziv. E un fin marcator de detalii ştiute de cînd lumea. Combate sulfuros tezele caduce. Este fatalmente pe lîngă subiect.

      Andrei Muraru

      P.S.
      Ca şi prima dată, cînd aţi făcut actul scabros de a vă bate joc de numele meu, nici astăzi nu înţeleg pentru ce dumnezeu s-a întîmplat asta. sînteţi trecut la spam. Dacă am avut ceva îndoieli asupra bunelor dvs. intenţii şi propensiunii spre dialog, după episoadele de rîsu-plînsu cu bloggingul… şi cu “inconsecvenţele”, acestea mi s-au risipit cu totul.
      E clar. Luaţi legătura cu Alin Cristea. Sper că el vă înţelege. Vorbiţi aceaşi limbă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.