Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
http://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
ce e interesant legat de aceste instrumente magice, ca sunt atatea nume theorbo, tiorbo, chitarrone (si posibil arch lute) si inca nu se “stie” daca definesc unul si acelasi instrument sau instrumente diferite. eu cred ca e unul si acelasi si denumirea prezinta etapele dezvoltarii lui in ceea ce avem azi.
instrumente diferite. Theorba (theorbo, tiorbo) este diferit de chitarrone şi de archlute, vezi articolele la care am dat link, este un articol foate bun.
Chitarrone este mai scurt, al Theorba scala ajunge la 150mm, adica dublul chitarei si inca ceva
am citit articolul, il stiam mai demult. confuzia inca exista intre chitarrone si teorba. am vazut acelasi instrument clasificat teorba la un lutier si chitarrone la altul.
Gs, da, am observat şi eu asta, dar nu este acelaşi lucru.
Să îl întrebăm pe domnul Lorinczi
cea mai buna solutie
revin. archlute, liuto attiorbato, din aceasi familie a lautei este totusi diferita de teorba. scale length ul basilor e mai mic (si implicit al doilea peghead). dar similaritatile sunt multe, e posibil sa fie o etapa in devoltarea teorbo.
Ce rol au corzile de sus? sunt basi?
GS, cand ai invatat toate chestiile astea?
Da, sînt başi, nu ating griful,
De exemplu, acordajul la lăuta barocă este asemănător cu cel al lăutei Renascentiste, care are sol, re, la, fa, do, sol, fa, re.
IAr lăuta Barocă are başii acordaţi diatonic pentru că lipseşte posibilitatea de a altera sunetul prin atingerea vreunei tastiere
sol, re, la fa, do, sol, fa, mi, re, do. Asta este cea cu 10 corzi De fapt coruri, pentru că toate sînt dublate, exceptînd chantarella, adică prima coardă.
La Bach sînt minim 13 coruri şi acordajele sînt diferite.În re, în mi etc.
Şi pe mine mă uimeşte GS cu toate cunoştinţele sale despre chitări. O binecuvîntare pe acest blog.
Multumesc pentru explicatii.
Poate ca nu ar strica un dictionar explicativ cu termeni tehnici pentru chitara si alte instrumente “surori”.
Dacă îl poate face cineva, GS este un bun candidat.
Adi legat de cand am invatat. nu pot spune ca am invatat multe dar ma documentez intruna! legat de basi domnul Marius Cruceru a explicat foarte bine ce se intampla. din cate am gasit si eu majoritatea teorbistilor(funny name!) folosesc acordaj de lauta pe primul peghead care e “conectat” la gatul fretat iar pe basii din al doilea peghead care nu sunt fretati o gama diatonica in functie de piesa pe care o canta. din cate am aflat repertoriul pentru teorba este limitat. nu s au scris multe piese pentru acest instrument solo dar apare in multe partituri pentru acompaniament. am o propunere pentru prezentarea unui instrment nou, ce spuneti de clavicord. asta in caz ca nu a fost prezentat. mi am adus aminte de el ca tot a venit vorba de confuzii in denumirea instrumentelor. clavicord, virginals, spinet,muselar sau clavecin? – desi intre clavicord si restul exista o diferenta mare in felul in care coardele sunt actionate.
Gat fretat? Stiam ca fretarea se practica in special la precomprimarea tuburilor de beton.
Ajuta asta si la lemn?
fretat vine de la frets adica taste in limba engleza!!! un fel de “furculision” al chitaristilor
Vezi, e nevoie de un dictionar!
Eu credeam ca se refera la termenul de fretare din rezistenta materialelor.
GS, ce-ar fi sa faci o carte despre chestiile astea! Nu cred ca s-a mai facut in limba romana.
Mi-ar place sa te stiu lucrand la asa ceva.
Ce zici?
exista un fel de mini dictionar de termeni de tehnica instrumentala. mutlumesc pentru incredere Adi insa nu cred ca sunt in masura sa scriu asa ceva!
Eu cred că ai putea, GS, ce crezi, dacă ai pune cîte un articolaș din cînd în cînd, cînd îți vine și punem pe prolauta.wordpress.com
nu cred ca am experienta necesara, in plus toate materialele pe care le citesc sunt in limba engleza. sunt termeni tehnici in limba romana care nu au nici o legatura cu cei din engleza de exemplu tastiera (fretboard) se numeste “limba” in romana… imi place insa seria de articole prezentare de instrumente, daca am timp sa ma documentez va trimit ceva pe mail, poate chiar din familia harpsichord.
Te rog, tu trimiti pe email, eu public unul cîte unul. Să facem aşa.
VEzi că Răsvan ne-a trimis un youtub. Să fim încurajatori şi blînzi!
GS, la treaba si fara defetisme!
una dintre cele mai bune istorii on line aici
http://www.vanedwards.co.uk/history1.htm
Pingback: Caius Hera Kapsberger | Marius Cruceru