Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
http://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Sînteţi orădean? Vă invităm la un concert de Lăută renascentistă, instrumentul care apare cel mai des în mîinile îngerilor în iconografia religioasă medievală, instrumentul la care “s-au convertit” Sting și Jan Akkerman.
Concertul va avea loc luni, 22 iunie, la ora 18.00, în Capela Mare a Universităţii Emanuel din Oradea, ora 18.00, (vis-a-vis de Selgros).
Va concerta Caius Hera, lutenist timişorean, unul dintre puţinii lutenişti români, care s-a perfecţionat la Schola Cantorum Basiliensis. Caius Hera cîntă la lăută barocă, vihuela, lăută renascentistă, viola da gamba. Instrumentele pe care cîntă sînt construite de Gyorgy Lorinczi, unul dintre puținii luthieri care construiește lăute.
Intrarea este liberă!
Vă aşteptăm cu drag!
Dacă acest mesaj este considerat invaziv, nedorit, spamant, vă cerem scuze!
http://mariuscruceru.ro/2009/06/15/de-pus-in-agenda-concert-caius-hera-la-oradea/
Pingback: Concert de lăută renascentistă la Universitatea Emanuel Oradea « Clujul Evanghelic
SUUUUPER!!!!!
IMI PARE RAU CA NU POT VENI!!!
aceste evenimente sint atit de rare
http://www.lutevoice.com/sorrow_stay_dowland_high.html
IAta interviul cu domnul profesor SAbau
http://www.adevarul.ro/articole/oradea-cand-ii-can-i-cuiva-ii-faci-un-cadou.html
super
Multumesc. Vom fi acolo. Si nu doar pentru ca e intrarea libera…
Pingback: Recital de lăută la Oradea « Părerea mea!
Buna ziua! mi-as dori ca sa il invitati pe Caius Hera, in concert si in Iasi! nu trebuie sa se piarda aceasta ocazie! eu nu sunt oradeanca.. sunt bucovineanco- ieseanca si macar asa as avea si eu sanse sa audiez acest concert. multumesc, si eu cred ca se poate face. Daca vrei totul este posibil
draga Mimi, m/am gindit la asta, dar să știi că în Iași este al patrulea lutenist român care cîntă corect și bine, după vorba domnului Deak, domnul Cristi Lazăr.
Sînt patru luteniști în România: domnul Deak Endre, care este un fel de patriarh al luteniștilor, domnul Lorinczi, care este luthierul, domnul Caius, domnul Szekeli și domnul Cristi.
Va pot da relatii pe privat despre dînsul și îl puteți invita dvs. Cîntă bine.
Îi voi prezenta pe fiecare.
Adrian GAgiu, mulțumesc pentru prezentare,
Martzian, te aștept cu drag.
Ruben, așa spun și eu.
Flautu, multțumesc pentru sesizare, nu știam că a apărut deja interviul.
I l-am sesizat si domnului Sabau.
Multumesc, Clujul Evanghelice,
preia, te rog și atelierul de creație.
Pingback: Despre lăută-alăută în biblie « Marius Cruceru
Pingback: Despre lăută-alăută în biblie « Pro Lauta
imi puteti scrie va rog adresa unui mail pe care va pot gasi pentru o discutie in legatura cu lauta
multumesc
da, va voi contacta pe privat sau mai bine scrieti pe davidarondemanuelpunctro
Pingback: Caius Hera la Stagiunea de Muzică Veche « Marius Cruceru
Pingback: Cum m-am vindecat în mod miraculos IV | Marius Cruceru
Pingback: Caius Hera la Universitatea Emanuel | Marius Cruceru
Pingback: Caius Hera şi instrumentele lui | Marius Cruceru