Robert W. Yarbrough despre patru cărţi

Prof. Yarbrough a predat la Universitatea Emanuel cîţiva ani. Am admirat credincioşia lui în lucrurile mici şi în lucrurile mari, performanţa academică, încăpăţînarea de irlandez atît în abordarea gramaticală a textului, dar şi în alergările de fiecare dimineaţă.

Fost tăietor de lemne, profesor universitar recunoscut pe plan internaţional, Bob continuă să taie arbori cu cei doi fii ai săi din pasiune.

Cu un simţ al umorului rafinat în studiile din Marea Britanie, ironic pînă la rană uneori, Bob face o recenzie „sîngeroasă” aproape în ultimul număr din Themelios. Simţi drujba şi toporul cînd este de dat. Reflexele de tăietor de lemne n-au pierit. 🙂

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în In-text-esant, Lecturi, Pt. studenţii mei, utile. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

13 răspunsuri la Robert W. Yarbrough despre patru cărţi

  1. evedyahu zice:

    Multumesc pt informatie. Volumul asta (Themelios) are cateva articole f interesante (le-am copiat).

    Yarborough a fost si pe aici…si a vorbit de Schlatter.
    It was ‘eye-opening’.

    Thanks again for the link.

  2. agnusstick zice:

    Foarte interesant (vorba dumneavoastră)! Mi-a devenit şi mai clar că a combate ineranţa sau literalitatea Bibliei este un nonsens. Este chiar esenţa credinţei: să crezi în ceva despre care multă lume poate să demonstreze, uneori destul de uşor, că e ridicol, imposibil, inexistent, contradictoriu, incert sau total greşit. Să crezi că acest mesaj este şi pentru tine, să crezi fiecare frază, uitând că dacă interpretezi prea mult, compari versetele sau revezi contextul poţi ajunge în impas, uitând că citeşti o traducere despre care s-au scris mii de pagini polemice, să crezi că citeşti şi înţelegi exact ce a spus Dumnezeu, despre El, pentru tine. Şi apoi să mizezi totul pe ce ai înţeles. Aici fiecare are gradul său de nesiguranţă, uneori nul, alteori foarte ridicat, dar în final ceea ce contează este a merge mai departe, ridicând eventual miza. Mici altercaţii cu cititorii de alături se admit, dar nu chiar de către toată lumea. Deşi mă simt sub blestemul PoMo, mă bucur când simt că de fapt el nu există.

    • Marius David zice:

      Agnusstick si Marcel Cosma, eu cred ca ma pot identifica cu inerantismul, dar nu cred ca acesata este esenta bataliei pentru Scripturi. Cred ca o problema pusa prost nu poate avea decit o rezolvare proasta.

    • agnusstick zice:

      Întâi am crezut, din răspunsul dumneavoastră, că mi-aţi citit comentariul în cheie ironic-agresivă, ceea ce ar fi fost greşit – şi o culme de strikeback a ironiei şi agresivităţii mele de până acum. Chiar şi aşa, tot timpul nu am încercat altceva decât să aflu ce gândiţi de fapt şi de drept, în spatele măştilor şi al uşilor întredeschise şi trântite jucăuş sau marţial. Nu prea am reuşit, şi poate ar fi cazul să renunţ, dar speranţa moare ultima. Deşi… mai lamentabil decât eşecul comunicării nu poate fi decât o comunicare reuşită.
      Dacă nu cer prea mult, care credeţi că este esenţa bătăliei pentru Scripturi, şi de ce inerantismul pune problema greşit?

      • Marius David zice:

        Nu, deloc Agnusstick, iar eşti prea bănuitor. Nu ţi-am citit comentariul în cheie ironic agresivă. Nu renunţa… toate eschivele astea de floretă au farmecul lor 🙂
        De ce eşti nemulţumit de răspuns. Am fsot cît se poate de clar. Nu m-am eschivat. Sînt un inerantist temperat, adică nu cred că King James este fără greşeală 🙂
        Nici nu cred că … „DAcă King James a fost destul pentru Apostolul Pavel este bun şi pentru mine”.
        În acelaşi timp fac cu studenţii critică de text, ne uităm la diferenţele dintre manuscxrise şi, vorba lui Cristi Bădiliţă, Noul Testament nu a căzut din cer. Este o istorie a textului.
        TExtul NT în greceşte este Cuvîntul lui Dumnezeu pentru mine, dar ştiu că slova omoară dar Duhul dă viaţă.
        Esenţa bătăliei pentru Scripturi este în interpretare, în Hermeneutică, nu în cristica de text, după părrea mea de asta acum dau timp Periegezei, unei alte căi de interpretare sau, mai bine spus… de regăsire a textului.

        • agnusstick zice:

          Asta da eschivă! Păi plecăm de la ineranţa şi literalitatea Bibliei, de la Declaraţia de la Chicago, şi ajungem cu floreta în linoleum, la critica textuală, dacă era dragostea celor mai mulţi sau dragostea multora, dacă citim textul care trebuie, dacă e tradus corect… Deci nu vreţi să vă pronunţaţi la subiect, care, mie cel puţin, mi se pare a fi cu totul altul. Nici cu hermeneutica nu v-ar fi prea uşor, pentru că circumscrie cele două probleme esenţiale pe care le şarjăm sau de care ne eschivăm. Şi totuşi, n-am aflat prea mult nici de data asta… Dar mă mulţumesc să se consemneze măcar „litera şi Duhul” – este ceva care vă poate fi opozabil, e Biblic, e în spiritul articolului pe care (nu prea înţeleg de ce) ni l-aţi indicat, vă lasă foarte mult spaţiu de manevră etc. La fel, faptul că sunteţi inerantist temperat, dar într-un sens inofensiv, textual, nu hermeneutic. Bref, aţi scăpat magistral şi de data asta, spunând care e discuţia cea mai fierbinte, declarând că e interesantă, dar nespunându-vă părerea foarte tranşant (presupunând că o aveţi la modul ăsta – „fundamentalist”).

          • Marius David zice:

            Nu ştiu dacă vorbim despre acelaşi lucru, Agnusstick, dar critica biblică, problema literalităţii sînt legate foarte strîns de ineranţă, aşa că nu văd unde este eschiva.
            Nu poţi separa problemele.
            Care este subiectul asupra căruia ţi se pare că nu vreau să mă pronunţ? Chiar nu înţeleg. S-ar putea să fiu într-una dintre acele zile în care sînt mai greu de cap, poate că mă gîndesc prea intens la Matei 6.
            Repet, mi-am spus părerea, am tranşat discuţia: sînt inerantist. Destul de clar, nu? Cînd m-am angajat la Emanuel am semnat, la „sugestia” fratelui Iosif Ţon declaraţia de la Chicago. Era, la vremea aceea o condiţie de angajare. Acum nu este.

    • Marius David zice:

      Draga Agnusstick, avem un text, întrebarea este ce facem cu el, de asta spuneam că mai important decît discutiţa asupra textului este discutia asupra interpretarii acestui text.
      Acesata este discutia cea mai fierbinte acum.

    • agnusstick zice:

      Acum e clar, multumesc, greu de cap si de urechi sunt eu!

  3. marcel cosma zice:

    Marius, Cristi,

    Un subiect tabu: In ce directie credeti ca o sa mearga discutia despre ineranta Scripturii in lumea evanghelica? Tot in numarul acesta din Themelios, Jason Sexton pledeaza pentru o definitie mai flexibila (personal, ma consider un evanghelic, dar inclin sa nu fiu un inerantist – cel putin nu in sensul dat de declaratia de la Chicago).

    Marcel

  4. Pingback: Nimeni nu rîde, nunţi la pocăiţi, oameni ai lui Dumnezeu, Bărbaţi în criza economică « La patratosu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.